Solutionarea crizei umanitare prin care trece continentul european in urma
cresterii frecventei si a intensitatii catastrofelor naturale generate
de fenomenele meteo extreme din ultimele doua decenii rezida in stabilirea
unui scop comun, pentru limitarea impactului pe care incalzirea globala
il are la nivel economic si social, scop care sa fie insusit atat de asiguratorii
europeni si de actionarii lor, cat si de lumea politica.
Astfel, cu ocazia Editiei 2007 a ICAR - The International Catastrophic
Risks Forum, vor fi trasate directiile de actiune, dictate de contextul
in care industria asigurarilor din Europa contribuie deja la indeplinirea
acestui obiectiv, prin cercetare, incurajarea masurilor de prevetie si
furnizarea de solutii financiare si, nu in ultimul rand, prin cooperarea
public-privata pentru aducerea de beneficii tuturor partilor implicate.
Expunerea globala din ce in ce mai accentuata la catastrofele naturale
a devenit evidenta in ultimii ani, dupa succesiunea neobosita de fenomene
meteorologice extreme precum inundatiile severe, seceta, valurile de canicula,
incendiile majore de padure si uraganele dezastruoase din Statele Unite.
Catastrofele naturale, in raport cu incalzirea globala
In ultimele doua decenii, umanitatea se confrunta cu o evolutie incontestabila
a numarului si a intensitatii acestor fenomene. Impactul asupra societatilor
si economiilor europene este posibil sa dezvolte aceeasi tendinta, ca rezultat
al doua trenduri complementare. Primul, frecventa evenimentelor meteo extreme
va creste in umbra fenomenului de incalzire globala, iar cel de-al doilea,
impactul asupra economiei se accentueaza din cauza procentului mare din
populatie care traieste in zone cu un grad de expunere foarte inalt, alaturi
de dezvoltarea extensiva a economiilor din aceste regiuni.
La nivel global, peste 85% din catastrofele naturale care au avut loc in
intervalul 1980 - 2005 au fost cauzate de conditii meteo extreme, in timp
ce in Europa cifrele indica un nivel de 91%. Daca pornim de la cresterea
semnificativa a frecventei acestor catastrofe in ultimii 50 de ani si luam
in considerare ca evenimente majore generate de factori geofizici (cutremure,
valuri tsunami, eruptii vulcanice) au ramas relativ stabile, din punct
de vedere al numarului de aparitii, concluzia care se trage nu poate fi
decat dovada legaturii directe cu incalzirea globala.
Specialistii considera ca defrisarea padurilor reprezinta factorul principal
al incalzirii climei, fenomen care a atins anul acesta apogeul mediatizarii
sale, moment in care s-a creat, in sfarsit, un val puternic de opinie,
dornic sa lupte pentru promovarea surselor de energie alternativa si reducerea
emisiilor de CO2.
In acest sens, omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de
hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care
au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon.
Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii,
specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si
ritmul actual al defrisarilor se va mentine, disparitia completa a acestora
se va produce pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului
si chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile.
In ceea ce priveste anul 2006 numarul de catastrofe naturale au consemnat
o usoara scadere fata de anul precedent, insa pe termen lung se mentine
pe trendul ascendent confirmat de ultimii 37 de ani. Pierderile economice
inregistrate la nivelul intregii lumi, ca urmare a acestor evenimente,
au fost estimate la 48 mld. USD, 43 mld. USD datorandu-se catastrofelor
naturale. In pofida acestor cifre impresionante, 2006 a fost, pentru industria
asigurarilor si reasigurarilor, al treilea cel mai "bland" an
din punct de vedere al daunelor inregistrate, de la inceputul anilor '90,
cu pierderi asigurate de "doar" 15,9 mld. euro.
Pe parcursul secolului trecut, Pamantul a suferit o crestere a temperaturii
cu 0,60C, si, conform estimarilor IPCC (Intergovernmental Panel on Climate
Change), pana la sfarsitul secolului XXI, temperatura va creste cu 1,40C,
pana la 5,80C.
Ca efect al acestor schimbari, precipitatiile s-au modificat, iar nivelul
Oceanului Planetar creste continuu generand, conform cercetatorilor, dublarea
numarului de furtuni tropicale in ultimul secol.
Cat despre anul in curs, trebuie mentionat ca Institutul de Meteorologie
din Marea Britanie a proclamat anul 2007 drept cel mai calduros din istorie,
prognozandu-se atat depasirea temperaturii medii anuale cu mai mult de
jumatate de grad, cat si cea a recordurilor de temperatura stabilite in
1998.
Astfel, in timp ce ploile care au cazut in aceasta vara in Nordul Europei
au produs, in Marea Britanie, inundatii nemaiintalnite in ultimele sase
decenii, care i-au costat pe asiguratori in jur de 4 mld. euro, Estul Europei
a fiert la foc continuu la peste 400C, cele mai afectate tari fiind Romania,
Ungaria, Bulgaria, Grecia, Bosnia, Macedonia, Italia si Serbia, Republica
Moldova s-a confruntat cu cea mai grea seceta din 1947, iar peste Canalul
Manecii o jumatate de milion de persoane sufera, in continuare, din cauza
intemperiilor.
Meteorologii estimeaza, potrivit unor simulari pe computer efectuate de
o echipa de cercetatori britanici, ca in perioada 2009 - 2014 valorile
climatice vor depasi toate recordurile.
In termeni de costuri, nota de plata pentru incalzirea globala la nivelul
economiei mondiale s-ar putea ridica la peste 5.500 mld. euro, potrivit
Bancii Mondiale, iar, in cel mai rau scenariu, aceasta inseamna "peste
20% din PIB-ul mondial".
O parte semnificativa din pierderi sunt acoperite de catre industria asigurarilor
si reasigurarilor. Astfel, in timp ce numarul catastrofelor naturale s-a
dublat in perioada 1960 - 1999, pierderile asigurate, majoritatea cauzate
de fenomene meteorologice, au crescut de aproape sapte ori.
Consecinte asupra industriei de asigurari
Trendul ascendent al acestor fenomene extreme tinde sa regleze atitudinea
tuturor partilor implicate fata de posibilele solutii de diminuare a efectelor
devastatoare produse. Astfel, s-au realizat modificari importante la nivelul
calculatiei pierderilor estimate pentru a fi corelate corect cu metodele
de evaluare a riscurilor aflate in schimbare, au crescut preturile pentru
asigurarile care acopera pericolele naturale, cuantificarea factorilor
de agravare a dezastrelor sunt asociate evenimentelor extreme, iar asiguratorii
si investitorii au devenit mult mai precauti la preluarea riscurilor, toate
acestea in umbra evenimentelor dezastruoase care au marcat puternic nivelul
socio-economic in anii 2004-2005.
In contextul global al cresterii pericolelor de inundatii, secete, uragane
si incendii, pe fondul modificarilor climatice, CEA (Comitee Europeen
des Assurances) - federatia europeana a asociatiilor nationale ale asiguratorilor
solicita companiilor de profil sa se implice direct si activ in lupta impotriva
acestui fenomen.
Conditiile climatice influenteaza sau afecteaza, dupa caz, cresterea si
profitul companiilor din constructii, turism si, cel mai important, din
asigurari. Incalzirea globala si toate fenomenele care rezulta din ea au
un impact puternic nu numai asupra asigurarilor de proprietate, ci si asupra
segmentelor de viata, sanatate, agricol, auto, transporturi si raspundere
civila si, de aceea, asiguratorii trebuie sa raspunda prompt la solicitarea
CEA de a ajuta societatea in ansamblu sa faca fata modificarilor climatice.
Trebuie mentionat ca scopul industriei de asigurari nu este de a suporta
integral pierderile generate de aceste evenimente, ci de a mutualiza riscurile.
Asiguratorii nu pot reduce riscurile legate de modificarile climatice,
insa pot avea o contributie decisiva in intelegerea, evaluarea, prevenirea
lor si in alegerea politei potrivite pentru fiecare tip de fenomen.
Pe principiul asigurabilitatii...
Pe masura ce efectele negative ale incalzirii climatice sunt mai evidente,
cererea pentru solutii de asigurare pentru acoperirea costurilor rezultand
din producerea catastrofelor va creste direct proportional cu expunerea
la risc. Desi situatia se poate interpreta ca o oportunitate de afaceri,
pentru a putea oferi acoperirea corespunzatoare este necesara satisfacerea
cerintelor fundamentale privind asigurabilitatea riscului de catastrofa.
Astfel, in conceperea de solutii de asigurare a consecintelor survenite
in cazul unui eveniment catastrofal generat de conditiile meteo extreme
trebuie luati in considerare factori precum posibilitatea de masurare a
riscului respectiv, pentru a decide daca acesta poate sau nu poate fi acceptat,
in primul dintre cazuri fiind facilitat procesul de stabilire a unui pret
de catre asigurator si eventualitatea selectiei nefavorabile si a hazardului
moral. De asemenea, conditia ca pierderea maxima sa fie gestionabila reprezinta
un alt aspect care trebuie avut in vedere.
Astfel, in cazul in care evaluarea unui risc indica pierderi potentiale
care ar ameninta stabilitatea financiara a companiei de asigurari, atunci
acel risc fie nu va fi asigurat, fie pretul asigurarii acestuia va fi total
inaccesibil. In aceste situatii, pentru ca un asigurator sa poata face
fata pierderilor maxime estimate, solutia o constituie transferul riscului,
prin reasigurare sau prin interventia statului, alaturi de luarea masurilor
necesare pentru o reducere cat mai mare a riscului.
Totodata, stabilirea de pool-uri extinse in cadrul carora are loc dispersarea
riscurilor creste eficienta asigurarilor pentru catastrofe, iar cand alte
metode nu pot fi folosite pentru infiintarea de pool-uri adecvate riscului,
asigurarea obligatorie este ocazional privita ca o solutie, cum sunt cazurile
Belgiei, Frantei si Spaniei. In situatia pericolelor naturale, cand vaste
zone geografice pot fi amenintate de un singur eveniment, este important
ca asiguratorii sa detina portofolii de risc diversificate geografic.
Abordarea europeana asupra catastrofelor naturale
Climatul divers al continentului european ii creste vulnerabilitatea la
o intreaga serie de riscuri, concentrate pe zone geografice. Astfel, Vestul,
Estul si Centrul Europei sunt predispuse furtunilor violente si inundatiilor,
datorita retelei hidrografice bine reprezentate, sudul este susceptibil
de secete severe si incendii de padure, in timp ce arealele montane (Muntii
Alpi, Pirinei) risca insemnate alunecari de teren si avalanse. Desi Statele
Nordice, precum si majoritatea celor sud si est-europene sunt amenintate
de catastrofe cauzate de factori geofizici (cutremure, eruptii vulcanice,
tsunami), a caror intensitate nu este influentata in timp de incalzirea
globala, acoperirea potentialelor pierderi financiare este adresata in
mod combinat cu cea a daunelor cauzate de fenomenele meteo extreme. In
practica, pe pietele de profil europene, acest aspect rezida in acoperirea
de catre asigurarile property, atat a riscurilor de catastrofa de ordin
climatic, cat si a celor generate la nivel geofizic, astfel conturandu-se
mai pregnant conditiile de mutualizare a riscurilor.
Ca rezultat al diferentelor in ceea ce priveste natura si nivelul expunerii,
dar si cele referitoare la capacitatea pietelor, nu exista o solutie generala,
care sa fie larg utilizata in confruntarea cu numarul sporit de dezastre
naturale cauzate de modificarile climatice, astfel incat acoperirea riscurilor
catastrofale difera semnificativ de la o tara la alta, dar se concentreaza
in jurul a patru directii sau scenarii: in tari ca Olanda si Danemarca,
statul organizeaza exclusiv schemele de asigurari sociale pentru catastrofe,
rolul companiilor private fiind redus la minimum; in Elvetia, statul nu
intervine in furnizarea de asigurari ci doar prevede obligativitatea asigurarii
anumitor riscuri, solutia adoptata de Belgia, Franta si Norvegia este un
mix intre asigurare obligatorie si interventie a statului, scheme care
sunt avute in vedere si de autoritatile din Italia si Romania, iar ultima
si cea mai raspandita abordare este cea a absentei totale a statului din
sistem, acoperirea riscurilor catastrofale fiind facultativa, in functie
de modul de perceptie al riscului si de gradul de expunere.
Parteneriate public-privat
Colaborarea dintre stat si industria asigurarilor existenta in unele state
reflecta necesitatea Parteneriatelor Public-Privat (PPP) in domeniul acoperirii
riscurilor catastrofale, avand ca scop principal mentinerea caracterului
asigurabil al riscului. Aceste parteneriate sunt completate de schemele
de reasigurare, cele de co-asigurare si alte tipuri de impartire sau cedare
a riscurilor, precum Fondul de Solidaritate al UE.
Folosirea programelor tip parteneriat public-privat poate constitui elementul
cheie in raspunsul Europei la provocarea fenomenului de incalzire globala,
sectorul public beneficiind astfel de sinergii cu sfera privata si cu autoritatile
de management al mediului, creand un management sinestezic de risc care
va conduce la cresterea constientizarii in randul populatiei civile, zonarea
si intocmirea hartilor de riscuri, identificarea metodelor de reducere
a acestora si adaptarea, precum si in transferul de informatii, imbunatatirea
evaluarii pierderilor financiare si a modelarii riscurilor.
Beneficiile vor fi multiple si in interesul comun al partilor - cetateni,
Guvern si asiguratori -, cu atat mai mult cu cat avantajele pe care finantarea
eventualelor pierderi inaintea intamplarii unei catastrofe le are fata
de donatiile si compensatiile sociale post-eveniment sunt evidente: plata
despagubirilor se realizeaza mai rapid, povara asupra sectorului public
este diminuata in timpuri in care acesta este apasat de alte presiuni precum
imbatranirea populatiei, iar finantarea anticipata a pierderilor potentiale
impulsioneaza reducerea riscurilor prin adaptare, diminuare si masuri preventive.
In Parteneriatele Public-Privat, esentiala este cunoasterea si luarea in
considerare a responsabilitatilor, principiilor si limitarilor diferite,
interesul comun fiind condus de perspectiva unei cooperari la cel mai inalt
nivel profesional.
Un dialog constructiv intre partile implicate
Efectele negative ale fenomenului "monden" de incalzire globala trebuie
gestionate prin cooperarea activa dintre asiguratori si autoritatile publice,
atat la nivel national, cat si european. Companiile de asigurari dispun
de expertiza necesara in identificarea si analiza riscurilor, si functioneaza
ca un catalizator, dezvoltand durabil solutii financiare si incurajand
un comportament focusat pe reducerea riscului.
Pe cealalta parte, institutiile publice iau decizii privind planificarea
utilizarii pamantului, impun standarde sectorului de constructii si au
responsabilitatea de a investi in masuri de preventie.
Totodata, autoritatile publice europene imbunatatesc conditiile de asigurabilitate
prin supunerea sistemului unui cadru legal, consistent si coerent, in scopul
sustinerii dezvoltarii de produse financiare inovative si fiabile, create
pentru a diminua riscurile financiare atribuite incalzirii climei.
Depasind contextul global de vulnerabilitate la eventuale daune considerabile,
riscul real pentru industria de asigurari, conform CEA, rezida in dezvoltarea
de reglementari precum asigurarile obligatorii, acoperirea universala,
controlul preturilor si pierderea de informatii legate de riscul asigurat.
Ceea ce ramane de facut, intr-un dialog constant intre sectorul public
si pietele de asigurari si reasigurari, este demonstratia care sa ateste
ca tehnicile de asigurare fundamentale sunt capabile sa faca fata, intr-un
mod eficient, noului val de riscuri si sa confirme ca piata ramane toposul
dezvoltarii solutiilor corespunzatoare de protectie adaptate fiecarui caz
in parte, fara a degenera in angajamente nefondate.
Pe acest scenariu scris sub auspiciile ultimelor decenii in contrapunct
cu efectele devastatoare ale incalzirii globale, in perioada 1 - 2 octombrie,
la Bucuresti, Palatul Parlamentului, se va desfasura cea de a IV-a Editie
a celui mai important eveniment de riscuri catastrofale, ICAR - The International
CAtastrophic Risks Forum, organizat in parteneriat de catre Ministerul
Internelor si Reformei Administrative, Banca Mondiala si Media XPRIMM.
PROMO