Piata de asigurari ECE in 2016: Lupta pe toate fronturile

Finalul anului 2016 a gasit economiile Europei Centrale si de Est pe un curs vizibil ascendent. Per total, Produsul Intern Brut (PIB) la nivel regional a inregistrat un ritm mediu de crestere de 2,28%, in preturi curente, in timp ce valoarea medie a indicatorului PIB/capita a crescut de la 10.065 euro in 2015, la 10.324 in 2016. Performanta mai buna din ultima parte a anului - dupa incetinirea consemnata in trimestrul trei -, s-a datorat in mare parte accelerarii celei mai mari economii din regiune, Polonia, si ritmului inalt de crestere din Romania. Per ansamblu, se poate spune ca economiile regiunii au performat bine anul trecut, inregistrand rezultate pozitive, chiar daca ritmurile de crestere au fost inegale.

Totusi, provocarile nu lipsesc, in parte determinate de volatilitatea politica globala, in parte de orientarea unora dintre tarile ECE, ca Ungaria sau Polonia, catre forme de democratie mai "ne-liberale". Ca atare, desi sentimentul economic general nu s-a alterat vizibil, tarile ECE constituind inca, din multe puncte de vedere, o destinatie atractiva pentru investitori, nu se poate spune ca nu exista si o anumita stare de ingrijorare fata de anumite aspecte. Interferenta politicului in viata economica, care s-a facut simtita in unele tari din regiune, schimband atitudinea guvernantilor fata de subiecte de tipul pensiilor private sau asigurarilor de sanatate constituie un motiv serios de ingrijorare. Nu mai putin importante sunt schimbarile operate in fiscalitate - noi taxe impuse asupra primelor de asigurari sau alterarea stimulentelor fiscale -, intreprinse sau anuntate de unele tari, schimbari determinate daca nu de nevoia castigarii unor surse suplimentare de venit la bugetul de stat, macar de reducerea unor "cheltuieli".

Cresterea economica din regiune s-a concretizat, intre altele, intr-o imbunatatire a ofertei de munca, rata somajului atingand un minim istoric in regiune, astfel incat multe dintre tarile ECE se pot lauda in acest moment cu rate ale somajului mult mai bune decat media UE. Veniturile salariale mai mari si inflatia redusa, dimpreuna cu o perceptie mai optimista asupra propriilor perspective economice au determinat o crestere suficient de semnificativa a consumului gospodariilor incat acesta sa constituie, in fapt, principalul factor de crestere economica. Mai mult, analistii anticipeaza o continuare a acestui trend.

In acest context, ramane insa valabila o intrebare care nu a primit inca un raspuns multumitor: cat anume din aceasta evolutie pozitiva generala si din cresterea consumului individual s-a reflectat asupra industriei de asigurari? Judecand dupa rezultatele raportate de asiguratorii ECE, probabil raspunsul corect este ca, cel putin deocamdata, asigurarile au beneficiat numai marginal de relansarea economica.

Rata medie de crestere realizata de industria de asigurari ECE a fost de 1,62%, mai redusa decat cea a cresterii economice generale. Trebuie tinut cont insa ca aceasta valoare sufera de pe urma efectelor valutare, in unele cazuri deprecierea monedei locale in raport cu euro alterand vizibil rezultatele pietei denominate in moneda europeana. Este suficient sa mentionam exemplul Poloniei, cea mai mare piata din regiune, generand circa 40% din totalul primelor subscrise la nivelul ECE. Devalorizarea cu circa 4% a monedei poloneze in raport cu euro a facut ca rata nominala de crestere a pietei locale, de 2,25% in moneda locala, sa fie impinsa in teritoriu negativ odata cu denominarea in euro, la (minus) 1,5%. In alte tari, ca Albania sau Croatia, efectul a fost unul de semn contrar, intarirea monedei locale afectand in sens pozitiv rezultatele pietei denominate in euro, dar puterea acestora de a influenta trendul general in regiune este mult mai mica. Potrivit estimarilor XPRIMM, excluzand efectul valutar, rata de crestere nominala la nivelul pietei ECE s-ar putea situa, in cel mai bun caz, la nivelul cresterii generale a economiei, ceea ce inseamna ca penetrarea asigurarilor in regiune nu s-a imbunatatit.

Totusi, exista cateva exceptii in termenii volumului de subscrieri. Pietele de asigurari din Romania si Ungaria au inregistrat cele mai inalte rate de crestere, mult peste media ECE, in ambele cazuri gratie, in principal, cresterii tarifelor de asigurare RCA. Lituania, pe de alta parte, pare sa fi beneficiat de pe urma optiunii mai multor asiguratori de a-si stabili sediul central al operatiunilor pentru Tarile Baltice in aceasta tara si transformarea subsidiarelor lor din Estonia si, mai ales, Letonia, in branch-uri operand pe baza principiului european al libertatii serviciilor (FOS). La polul opus, Polonia a continuat sa inregistreze o descrestere substantiala a volumului afacerilor pe segmentul asigurarilor de viata, dinamica pozitiva din asigurarile generale fiind insuficienta pentru a compensa acest trend negativ.

Per ansamblu, anul 2016 a adus schimbari semnificative in portofoliul regional de asigurari: segmentul asigurarilor de viata a pierdut circa 4,5 puncte procentuale (pp) din ponderea sa in portofoliu, in timp ce contributia asigurarilor tip property la volumul total PBS a scazut cu circa 3pp. Pe de alta parte, liniile de asigurari auto au capatat mai multa greutate: ponderea clasei asigurarilor CASCO a crescut cu 1,5 pp, in timp ce asigurarile RCA si-au imbunatatit contributia in volumul PBS total cu aproape 4pp. De remarcat ca segmentul de portofoliu desemnat in acest articol sub denumirea de "alte clase", format din totalitatea claselor de asigurari generale cu ponderi foarte mici in portofoliile nationale, a crescut cu 6pp, trend care constituie, cel mai probabil, rezultatul incercarilor de diversificare a ofertei. Pe acest segment, informatii disparate culese din tarile regiunii arata ca asigurarile de calatorie si cele de sanatate constituie clasele a caror importanta a crescut in mai multe dintre pietele analizate.

Cititi acest material in intregime pe site-ul primm.ro si in Revista PRIMM Asigurari & Pensii din luna mai 2017.