Piata asigurarilor din Romania are nevoie de o crestere accelerata a gradului de cuprindere, insa nu cu orice pret. Tehnologia, impreuna cu o distributie mai bine structurata, mai profesionista si mai bine supravegheata, poate scurta semnificativ intervalul de timp necesar pentru apropierea de nivelurile de penetrare din pietele europene comparabile. Intr-un interviu amplu, Sorin MITITELU, Vicepresedinte al ASF si coordonator al Sectorului Asigurari - Reasigurari, explica de ce accelerarea depinde de indeplinirea simultana a trei conditii: utilizarea inteligenta a tehnologiei, mentinerea stabilitatii financiare a pietei si asigurarea unei protectii optime a consumatorilor.
Interviul cu Sorin MITITELU a fost publicat in Revista PRIMM Asigurari & Pensii si il puteti citi mai jos:
XPRIMM: Cum evaluati starea actuala a pietei asigurarilor din Romania si care considerati ca sunt cele mai importante transformari prin care trece aceasta in prezent?
Sorin MITITELU: Piata asigurarilor este, in prezent, stabila din punct de vedere financiar. Companiile dispun, in ansamblu, de niveluri adecvate de capital si de lichiditate pentru riscurile pe care si le asuma, iar structura actionariatului nu indica vulnerabilitati majore la nivelul pietei.
In ceea ce priveste conduita de piata, ne aflam intr-un proces de consolidare. Exista politici, produse, procese si comportamente care trebuie ajustate, astfel incat fiecare consumator sa beneficieze de un tratament onest, corect si profesionist, construit in jurul intereselor si nevoilor sale reale. Din acest punct de vedere, piata a facut progrese, insa procesul nu este incheiat.
Unul dintre cei mai relevanti indicatori pentru evaluarea unei piete de asigurari este nivelul de incredere al consumatorilor in produsele, serviciile si institutiile care o compun. In prezent, ne aflam intr-o situatie mai buna decat in trecut, dar increderea publicului in asigurari nu a ajuns inca la nivelul de care se bucura alte sectoare ale sistemului financiar din Romania. Cresterea increderii ramane, prin urmare, una dintre conditiile esentiale pentru dezvoltarea pietei.
Cele mai importante transformari sunt legate de schimbarea asteptarilor pe care participantii la piata le au cu privire la utilitatea, eficienta si importanta produselor de asigurare. Aceasta evolutie este rezultatul unei comunicari mai ample si mai consistente intre partile implicate, dar si al unei dinamici generale pozitive a pietei, care atrage un interes suplimentar din partea consumatorilor, a investitorilor si a furnizorilor de servicii.
Observam, totodata, transformari comportamentale pozitive. Acestea se produc lent, deoarece presupun schimbari la nivelul unui numar mare de consumatori si organizatii, dar tocmai caracterul lor amplu poate contribui la o dezvoltare sustenabila a pietei pe termen lung.
O alta directie importanta este transformarea tehnologica. In aceasta etapa, ea vizeaza in principal automatizarea proceselor si cresterea eficientei operationale, insa ne aflam doar la inceputul unor schimbari mult mai profunde. In mod traditional, datele au fost utilizate in asigurari mai ales pentru calculul actuarial si evaluarea riscurilor. Astazi devine tot mai evident ca ele sunt la fel de importante pentru dezvoltarea unor instrumente si sisteme capabile sa ofere experiente mai bune clientilor si sa contribuie la extinderea gradului de cuprindere in asigurare.
In aceeasi logica se inscrie si proiectul de modificare a reglementarii privind distributia in asigurari, aflat in lucru la nivelul ASF. Obiectivul sau este acela de a adapta arhitectura canalelor de distributie la realitatea unei piete in care digitalizarea, exigentele de conduita si nevoia unei acoperiri teritoriale mai bune nu mai pot fi tratate separat. Proiectul propune categorii noi de intermediari, precum multiagentul si agentul general de management, clarifica cerintele de competenta profesionala si consolideaza instrumentele de supraveghere aflate la dispozitia Autoritatii.
Potentialul este cu atat mai mare cu cat piata romaneasca pastreaza inca un decalaj semnificativ fata de pietele comparabile din alte state europene. Tocmai de aceea, intrebarea relevanta nu mai este daca piata va creste, ci in cat timp si cu ce costuri pentru consumator.
XPRIMM: Cresterea pietei de asigurari este determinata in principal de majorarea valorii primelor sau reflecta si o schimbare reala in comportamentul de protectie al romanilor?
S.M.: Evolutia pietei este rezultatul combinat al mai multor factori. In mod evident, cresterea severitatii daunelor, determinata partial de evolutia generala a preturilor, de costurile mai ridicate ale reparatiilor, ale serviciilor si ale bunurilor inlocuite, a condus si la o majorare a primelor de asigurare.
Cu toate acestea, cresterea pietei nu poate fi explicata exclusiv prin evolutia preturilor. Se observa si o extindere reala a gradului de cuprindere in asigurare, reflectata de cresterea numarului de contracte incheiate. Aceasta tendinta arata ca tot mai multi consumatori si operatori economici incep sa priveasca asigurarea ca pe un instrument necesar de protectie si de administrare a riscurilor.
Trebuie spus insa ca ritmul acestei extinderi depinde in mod direct de capacitatea efectiva de distributie a pietei. Analiza de impact realizata pentru proiectul de modificare a normei privind distributia indica faptul ca o structura mai diversificata a intermedierii, in care intermediarii secundari pot colabora cu mai multi asiguratori, iar structurile de tip agent general de management pot administra portofolii in numele acestora, poate contribui la cresterea numarului de contracte, in special in zonele geografice si pe segmentele de produse insuficient acoperite in prezent. Acolo unde nu exista un canal de distributie viabil, cererea latenta ramane pur si simplu neconvertita.
In acelasi timp, toate liniile principale de activitate inregistreaza evolutii pozitive. Un aspect deosebit de important este faptul ca unele linii de business care, in mod traditional, au avut o pondere mai redusa, cresc intr-un ritm mai rapid decat segmentele care au dominat ani la rand structura primelor subscrise, in special asigurarile auto si cele aferente locuintelor.
Aceasta diversificare este relevanta pentru maturizarea pietei. O piata de asigurari solida nu se poate baza pe un numar restrans de produse, ci trebuie sa raspunda unei varietati cat mai largi de riscuri, nevoi si categorii de consumatori.
XPRIMM: Cum influenteaza actualul context macroeconomic piata asigurarilor si cat de pregatita este industria pentru noi perioade de volatilitate?
S.M.: Un anumit grad de volatilitate este firesc pentru functionarea oricarei piete. Volatilitatea a existat, exista si va continua sa existe. Ceea ce conteaza este intensitatea sa si capacitatea participantilor de a intelege, anticipa si administra efectele pe care aceasta le poate produce.
Nivelul volatilitatii poate semnala atat aparitia unor provocari, cat si existenta unor oportunitati. Din aceasta perspectiva, este util sa pastram si o raportare istorica. Daca ne amintim de perioada anilor ’90, vom constata ca economia romaneasca si pietele sale traversau atunci episoade de volatilitate extrema. Situatia actuala, desi complicata prin inflatie, incertitudini geopolitice si presiuni asupra costurilor, este incomparabil mai stabila.
In cazul Romaniei, trebuie luat in calcul si deficitul foarte mare de protectie prin asigurare, comparativ cu state care au economii si structuri sociale similare. Acest decalaj reprezinta o vulnerabilitate, dar si un potential semnificativ de dezvoltare.
Indiferent de provocarile conjuncturale, oportunitatile oferite de piata romaneasca de asigurari sunt considerabil mai mari. Din acest motiv, este de asteptat ca tendinta generala de crestere sa continue pe o perioada mai lunga, care se poate intinde pe cel putin un deceniu, cu conditia pastrarii stabilitatii, consolidarii increderii si dezvoltarii unor produse relevante pentru nevoile reale ale populatiei si economiei.
Ambitia noastra este ca acest interval sa fie scurtat. Tehnologia si o distributie mai eficienta sunt instrumentele care pot comprima timpul necesar recuperarii decalajului, fara a fi nevoie sa acceptam compromisuri privind soliditatea financiara a operatorilor.
XPRIMM: Cum vedeti impactul tehnologiei si al inteligentei artificiale asupra pietei asigurarilor si care sunt principalele oportunitati, dar si riscuri pe care ASF le urmareste din perspectiva supravegherii?
S.M.: Evolutiile tehnologice recente, inclusiv tehnologiile emergente, nu se reduc la dezvoltarea sistemelor de inteligenta artificiala, chiar daca acestea ocupa un loc central in dezbaterea publica. Imaginea de ansamblu este mult mai ampla si include tehnologii precum blockchain, Internet of Things, noile generatii ale comunicatiilor mobile, calculul cuantic, realitatea virtuala si augmentata, vehiculele autonome, biotehnologia, nanotehnologia si noile tehnologii destinate producerii energiei verzi, asa cum au fost acestea, de altfel, identificate si de catre Uniunea Europeana.
Indiferent de forma pe care o vor lua tehnologiile viitorului, acestea vor influenta profund omul, societatea si economia. Ceea ce nu se va schimba insa este fundamentul mecanismului de asigurare, respectiv mutualizarea riscurilor. Asigurarea va continua sa insemne distribuirea consecintelor financiare ale unor riscuri intre membrii unei comunitati suficient de largi.
Tehnologia ne poate ajuta sa construim sisteme de asigurari mai utile societatii, mai eficiente pentru participantii la piata si capabile sa ofere un grad de cuprindere mai mare decat in trecut. Ea poate imbunatati evaluarea riscurilor, poate reduce timpul necesar solutionarii dosarelor de dauna, poate simplifica relatia cu asiguratii si poate permite dezvoltarea unor produse mai apropiate de nevoile fiecarui client.
Efectul cel mai direct asupra gradului de penetrare vine din reducerea costului marginal al unui contract. Atunci cand identificarea clientului, analiza cerintelor si necesitatilor sale, emiterea politei, plata primei si notificarea daunei se pot realiza integral digital, devin viabile economic produsele cu prima mica si cu adresabilitate larga, tocmai cele care lipsesc astazi din portofoliul mediu al unei gospodarii din Romania.
Din acest motiv, proiectul de modificare a normei privind distributia trateaza digitalizarea nu ca pe o exceptie tolerata, ci ca pe un mod normal de operare. Vanzarea la distanta, documentarea electronica a analizei cerintelor si necesitatilor clientului, trasabilitatea consultantei acordate si verificarea automata a competentelor si a inregistrarii intermediarilor sunt elemente care produc simultan doua efecte: reduc birocratia administrativa din procesul de vanzare si lasa o urma verificabila, utila atat consumatorului, cat si supraveghetorului.
Odata cu aceste oportunitati apar si riscuri noi. Utilizarea unor volume foarte mari de date, dependenta de infrastructuri digitale, riscul atacurilor cibernetice sau lipsa de transparenta a anumitor algoritmi devin provocari pentru buna functionare a oricarei organizatii active pe piata asigurarilor. La acestea se adauga riscul de conduita specific mediului digital, in care o eroare de configurare a unui proces de vanzare nu afecteaza un singur client, ci se replica instantaneu la nivelul intregului portofoliu.
Pentru autoritatile de reglementare si supraveghere, provocarea consta in dobandirea cunostintelor, capacitatilor si instrumentelor necesare pentru a intelege si administra aceste riscuri. Supravegherea trebuie sa evolueze in acelasi ritm cu tehnologia, fara a bloca inovarea, dar si fara a permite ca eficienta tehnologica sa fie obtinuta in detrimentul protectiei consumatorilor.
XPRIMM: Pe masura ce inteligenta artificiala este tot mai prezenta in asigurari, considerati ca actualul cadru de reglementare este suficient sau sunt necesare noi reguli?
S.M.: Adoptarea unor noi reglementari este necesara, dar nu este suficienta. Reglementarile trebuie insotite de competenta institutionala, capacitate de analiza, instrumente de supraveghere adecvate si o intelegere profunda a modului in care tehnologia este utilizata in practica. O norma juridica, oricat de bine formulata, nu poate compensa lipsa capacitatii de a identifica si evalua riscurile care apar in sistemele tehnologice complexe.
Cadrul de reglementare evolueaza odata cu piata si cu societatea. Instrumentele legislative adoptate in ultimii ani, precum Regulamentul general privind protectia datelor, Directiva NIS2, Regulamentul DORA si Regulamentul european privind inteligenta artificiala, constituie o baza importanta pentru administrarea riscurilor digitale, cibernetice si algoritmice.
La nivel sectorial, proiectul de modificare a normei privind distributia urmareste exact aceasta coerenta. El aduce in acelasi cadru cerintele de conduita, guvernanta produsului, administrarea riscului de conduita si regulile aplicabile distributiei digitale, astfel incat obligatiile care decurg din reglementarile europene orizontale sa se regaseasca intr-o forma aplicabila concret activitatii de intermediere. Fara aceasta traducere sectoriala, riscul este ca reglementarea generala sa ramana fara efect practic la nivelul relatiei dintre intermediar si client.
Aceste reglementari reprezinta insa un punct de plecare. Pe masura ce tehnologiile vor fi adoptate pe scara mai larga si vor aparea noi modele de afaceri, va fi necesara atat elaborarea unor reguli noi, cat si modificarea, actualizarea si clarificarea celor existente.
Reglementarea trebuie sa ramana proportionala cu riscurile si suficient de flexibila pentru a nu deveni depasita inainte de a putea fi aplicata. In acelasi timp, principiile de baza trebuie sa ramana ferme. Consumatorul trebuie sa stie cum sunt utilizate datele sale, cum sunt luate deciziile care il privesc si cine raspunde atunci cand un sistem automat genereaza o decizie incorecta.
XPRIMM: Cum poate ASF sa incurajeze inovarea si digitalizarea in piata asigurarilor, mentinand in acelasi timp un nivel ridicat de protectie a consumatorilor?
S.M.: Autoritatile de reglementare si supraveghere financiara fac parte din sistemul de guvernanta al pietelor, nu din mecanismul direct de formare si dezvoltare comerciala a acestora. Rolul nostru nu este acela de a selecta tehnologiile, produsele sau modelele de afaceri care trebuie sa castige, ci de a crea un cadru in care initiativele viabile si responsabile sa se poata dezvolta fara a afecta stabilitatea si interesele consumatorilor.
Exista insa un interes general, comun tuturor institutiilor publice, de a contribui la dezvoltarea pietei, a economiei si a societatii. Din aceasta perspectiva, ASF trebuie sa aiba un rol activ si sa se asigure ca reglementarea si supravegherea nu devin bariere in calea formarii si dezvoltarii pietei.
Un exemplu concret de aplicare a acestei filozofii il reprezinta modul in care este construit proiectul de modificare a normei privind distributia. Categoriile noi de intermediari nu sunt introduse brusc si fara limite. Implementarea este etapizata: in prima faza, multiagentul poate colabora cu un numar limitat de asiguratori, iar extinderea ulterioara, inclusiv catre zona asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto, urmeaza sa fie decisa in functie de rezultatele efectiv observate. Este o abordare de tip testare controlata, care permite pietei sa experimenteze un model nou fara ca eventualele erori sa se propage la scara intregii piete.
Proportionalitatea se vede si in calibrarea cerintelor. Multiagentul nu presupune cerinte de capital, care ar fi disproportionate pentru un intermediar secundar, dar presupune verificare prealabila din partea ASF si desfasurarea activitatii exclusiv prin personal propriu, fara asistenti. Cu alte cuvinte, se elimina bariera de intrare care nu este justificata de un risc real si se pastreaza, in schimb, conditiile care garanteaza competenta si trasabilitatea raspunderii fata de client.
Acest lucru presupune reguli proportionale, dialog cu participantii la piata, capacitatea de a intelege noile modele tehnologice si evitarea unor cerinte administrative care nu sunt justificate de riscuri reale. Protectia consumatorilor si inovarea nu trebuie tratate ca obiective incompatibile. Inovatia autentica trebuie sa conduca la servicii mai bune, costuri mai eficiente, procese mai transparente si experiente mai corecte pentru clienti.
Chiar si o analiza sumara arata ca deficitul de inovare si digitalizare din piata romaneasca a asigurarilor este determinat mai degraba de numarul redus de initiative, de numarul inca limitat al participantilor, precum si de nivelul insuficient al capitalului mobilizat si alocat acestui sector.
XPRIMM: Care sunt principalele prioritati ale ASF pentru dezvoltarea pietei asigurarilor in urmatorii ani?
S.M.: Prioritatile ASF pornesc de la cele doua mandate institutionale, respectiv mentinerea stabilitatii pietei si protejarea consumatorilor. Fara stabilitate financiara si fara incredere, dezvoltarea nu poate fi sustenabila.
O directie importanta este consolidarea conduitei de piata. Consumatorul trebuie sa primeasca informatii clare, sa inteleaga produsul pe care il achizitioneaza, sa beneficieze de servicii corecte pe intreaga durata a contractului si sa aiba acces la procese eficiente si transparente in momentul producerii unei daune.
In mod concret, reforma cadrului de distributie reprezinta una dintre prioritatile imediate. Am analizat efectele estimate ale proiectului pe un orizont de aproximativ cinci ani, urmarind patru dimensiuni: gradul de penetrare a asigurarilor, structura pietei de intermediere, structura pietei de asigurari si numarul persoanelor active in distributie. Concluzia generala este ca o arhitectura de distributie mai deschisa si mai bine reglementata poate contribui la cresterea gradului de cuprindere si la profesionalizarea fortei de vanzare, cu conditia ca extinderea sa fie insotita de standarde ferme de competenta si de conduita.
O alta prioritate este dezvoltarea capacitatii de supraveghere intr-un mediu in care modelele de afaceri, tehnologiile si riscurile se schimba rapid. ASF trebuie sa detina cunostintele, resursele umane si instrumentele necesare pentru a identifica din timp vulnerabilitatile si pentru a interveni proportional cu natura si amploarea acestora. Digitalizarea distributiei face ca supravegherea bazata pe date, in timp aproape real, sa devina nu doar posibila, ci necesara.
La fel de importanta este eliminarea obstacolelor administrative care nu sunt justificate de obiective reale de protectie si stabilitate. ASF nu trebuie sa formeze piata in locul operatorilor, dar poate contribui la eliminarea barierelor in calea inovarii, a digitalizarii si a dezvoltarii unor produse noi.
Pe termen lung, maturizarea pietei presupune si extinderea gradului de cuprindere in asigurare, diversificarea produselor si consolidarea increderii. Aceste obiective nu pot fi atinse doar prin reglementare. Ele presupun efortul comun al asiguratorilor, intermediarilor, autoritatilor, organizatiilor profesionale si consumatorilor.
XPRIMM: Care sunt principalele domenii in care considerati ca industria ar trebui sa investeasca mai mult in urmatorii ani, de la tehnologie si educatie financiara pana la preventie si dezvoltarea unor produse noi?
S.M.: Investitiile sunt necesare in toate aceste domenii. Piata are nevoie de tehnologie, de produse noi, de procese mai eficiente, de programe consistente de educatie financiara si de o orientare mai puternica spre preventie.
Consider insa ca este necesara o investitie suplimentara in formarea unei conduite adecvate la nivelul fiecarui operator si al intregii piete de asigurari din Romania. Tehnologia poate eficientiza procesele, capitalul poate sustine dezvoltarea, iar produsele noi pot atrage categorii suplimentare de consumatori. Niciunul dintre aceste elemente nu poate inlocui insa increderea.
Proiectul de modificare a normei privind distributia pune un accent explicit pe aceasta dimensiune. Cerintele consolidate privind analiza cerintelor si necesitatilor clientului, delimitarea clara intre vanzare si consultanta, guvernanta produsului si administrarea riscului de conduita nu sunt formalitati administrative, ci mecanismele prin care o crestere rapida a volumelor nu se transforma, peste cativa ani, intr-un val de reclamatii si de contracte inutile pentru cei care le-au cumparat.
Oricat de mult capital ar exista intr-o piata, increderea nu poate fi cumparata. Ea se formeaza in timp si se castiga prin relatii oneste, corecte si profesioniste intre toate partile implicate.
Fiecare interactiune cu un client, de la prezentarea produsului si incheierea contractului pana la gestionarea unei solicitari sau plata unei despagubiri, contribuie la consolidarea sau la diminuarea acestei increderi. Din acest motiv, investitia in conduita, competenta profesionala si responsabilitate trebuie privita ca o investitie strategica in viitorul pietei.
XPRIMM: Cum credeti ca vor arata asigurarile viitorului? Ce tipuri de produse vor castiga teren si care considerati ca vor ramane esentiale, indiferent de evolutia tehnologiei si a societatii?
S.M.: Asigurarile viitorului nu vor mai fi construite exclusiv in jurul produsului si al specificatiilor sale tehnice. Ele vor fi evaluate tot mai mult prin prisma experientei pe care o ofera consumatorului final si a utilitatii pe care o genereaza pentru comunitatea in care acesta traieste.
Consumatorii nu vor urmari doar existenta unei polite sau nivelul unei prime; ei vor dori sa stie cat de bine ii protejeaza produsul, cat de simplu poate fi utilizat, cat de repede primesc sprijin in cazul producerii riscului si cat de corect sunt tratati pe intreaga durata a relatiei contractuale.
Odata cu utilizarea pe scara larga a noilor tehnologii si cu transformarile care vor avea loc in organizarea sociala si economica a comunitatilor, rolul si importanta asigurarilor vor creste. In acelasi timp, vor creste si asteptarile pe care societatea le are de la aceasta industrie.
Distributia va urma aceeasi directie. Vom avea modele hibride, in care partea tranzactionala se va desfasura preponderent digital, iar rolul intermediarului se va deplasa dinspre simpla vanzare catre consultanta, analiza nevoilor si asistenta in momentul producerii daunei. Categoriile noi de intermediari propuse prin proiectul de norma, impreuna cu structurile de tip agent general de management, sunt gandite tocmai pentru a face posibila aceasta combinatie intre scara, specializare si responsabilitate clar asumata fata de client.
Vor castiga teren produsele flexibile, usor de accesat si adaptate unor riscuri care evolueaza rapid, precum riscurile cibernetice, schimbarile climatice, noile forme de mobilitate, sanatatea, longevitatea si continuitatea activitatii economice. Indiferent de evolutia tehnologiei, vor ramane insa esentiale produsele care raspund unor nevoi fundamentale de protectie a vietii, sanatatii, proprietatii si capacitatii oamenilor de a-si continua activitatea dupa producerea unui eveniment nefavorabil.
Asigurarile vor continua sa functioneze intr-o piata bazata pe cerere si oferta, in care participantii urmaresc obtinerea unor rezultate economice si maximizarea legitima a castigurilor. In acelasi timp, prin rolul pe care il au in protejarea persoanelor, companiilor si comunitatilor, asigurarile viitorului vor capata tot mai pronuntat caracterul unor servicii de interes public, furnizate intr-un cadru concurential si reglementat.
Tehnologia va modifica produsele, procesele si modul de interactiune cu publicul. Fundamentul va ramane insa acelasi, mutualizarea riscurilor si capacitatea unei comunitati de a suporta impreuna consecintele unor evenimente pe care, individual, oamenii si companiile le-ar administra mult mai greu.
Rasfoiti AICI Revista PRIMM Asigurari & Pensii!