1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

VIDEO: Emil Sever GEORGESCU: Sa consolidam in 10 ani macar primele 1.000 de cladiri cu risc seismic ridicat

Potrivit specialistilor, aproximativ 50.000 de cutremure au loc, la nivel mondial, in fiecare zi, Japonia fiind tara in care sunt inregistrate, zilnic, cele mai multe seisme minore. Tot Japonia, insa, este si tara care, de-a lungul timpului, s-a confruntat cu peste 60 de cutremure majore, care au provocat pagube uriase. La randul ei, Romania a fost afectata, in timp, de peste 30 de cutremure cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter.

Cu un prim seism mai mare de 7 grade pe scara Richter inregistrat in data de 15 august 1038, Romania se confrunta, in 26 octombrie 1802, cu cel mai puternic cutremur din propria istorie, un seism cu o magnitudine cuprinsa intre 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter.

Cu o durata de 150 de secunde si resimtit in toata Europa, seismul din 1802 avea sa fie depasit, nu ca intensitate, ci ca pagube produse, de cel din 10 noiembrie 1940. In urma acestui cutremur, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, 1.600 de persoane si-au pierdut viata, alte 12.100 fiind ranite.

37 de ani mai tarziu, odata cu seismul din 4 martie 1977, Romania se confrunta cu pagube uriase, provocate de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Bilantul cutremurului din 1977 este unul teribil: 1.570 de morti, 11.300 de raniti, 33.000 de locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate. Valoarea totala a pagubelor, 2 miliarde de dolari.

Astazi, la 40 de ani distanta de la seismul din 1977, un cutremur similar ar provoca pagube de 6 miliarde de euro, la nivelul intregii tari. Cat de pregatita este Romania sa faca fata unui eventual dezastru de proportii asemanatoare? Este o intrebare la care, cu siguranta, nu putini sunt cei care au cautat un raspuns. Acesta pare sa fi venit tocmai din Japonia, in urma unei colaborari intre cele doua tari, parteneriat intitulat Proiectul JICA. Desfasurat in perioada 2002-2008, proiectul a vizat reducerea riscului seismic la cladiri si structuri, Japonia predand Romaniei o lectie de supravietuire in caz de cutremur major. De ce, totusi, acest parteneriat romano-japonez?

"Japonia si Romania au o mare parte din teritoriu expusa unor cutremure puternice, care au marcat istoria si dezvoltarea. In Japonia, inca exista numeroase cladiri din lemn, vulnerabile la seism si incendiu. Romania are sursa seismica unica si adanca din Vrancea. Riscul seismic este dominat de vulnerabilitatea unor cladiri inalte pre-1940 si pre-1977. Japonia are surse seismice distructive in largul oceanului sau al marii, cu potential de tsunami", a explicat, cu ocazia celei mai recente editii a emisiunii XPRIMM Time for Business, Emil Sever GEORGESCU, Director al Centrului European pentru Reabilitarea Cladirilor (ECBR) din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila - URBAN-INCERC.

Care sunt diferentele intre Romania si Japonia si cat de bine este pregatita Romania pentru un nou cutremur devastator? "In Japonia, exista un sistem de pregatire bazat pe om si comunitate. In Romania, inca ne bazam foarte mult pe institutii. In Japonia, sunt dezvoltate foarte multe politici publice si tehnici de protectie la cutremur, sub coordonarea autoritatilor, dar cu participarea extensiva a populatiei si a companiilor private. In Romania, stam bine la nivel de legislatie si coduri, dar implementarea si controlul masurilor sunt deficitare. Populatia inca are nevoie de cunostinte corect transmise si sa fie sprijinita in reducerea riscurilor", mai spune Emil Sever GEORGESCU.

Si, atunci, unde ne aflam la 40 de ani distanta de la cutremurul din 4 martie 1977? Ce progrese a facut Romania in acest sens? "Paradoxal, am intrat in UE cu acest risc, insuficient cuantificat, si multi au speranta ca Europa ne va ajuta sa facem fata situatiilor si starilor de urgenta care se vor produce. Pe termen imediat post-seism, poate ca asa va fi. Un mare cutremur de Vrancea va afecta direct peste jumatate de tara, insa nu doar Romania, ci si Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, etc., care vor solicita si ele ajutoare europene. Consecinte colaterale: imprumuturi externe pe termen lung, incapacitate de plata, stoparea dezvoltarii durabile", puncteaza Directorul ECBR.

In acest context, asigurarea locuintei, obligatorie prin lege, este indispensabila. Polita PAD trebuie dublata si de alte masuri. "Politicile publice trebuie bine concepute, iar legile, aplicate la timp. Investigatia post-seismica de siguranta locuirii sa fie pregatita cu personal adecvat si suficient, reconstructia trebuie gandita anticipat, tehnologic si in planuri urbanistice, autoritatile locale sa stie ce riscuri au cand atribuie contracte si semneaza autorizatii. Asigurarile obligatorii trebuie sa acopere prima urgenta a fondurilor, dar trebuie ca toti cetatenii sa plateasca primele", arata Sever GEORGESCU.

De asemenea, consolidarea cladirilor cu risc seismic, mai ales in Bucuresti, trebuie sa se regaseasca pe lista prioritatilor. "Ca sa evitam repetarea unui dezastru, mai ales in Bucuresti, ar trebui un program intens de consolidari, cu termene stranse, care sa includa toate cladirile de locuit cu risc ridicat. Este vorba de aproximativ 2.500 de cladiri. In total, ar fi de lucru la clasele de risc ridicat intre 10 si 20 de ani. Am putea reduce destul de mult riscul seismic in cazul cladirilor de locuit din Bucuresti intr-o perioada de 50-60 de ani de la ultimul mare seism, din 1977", afirma Directorul ECBR.

Cum ar arata planul ideal de consolidare a cladirilor cu risc seismic? Cat se poate de simplu, in opinia aceluiasi Emil Sever GEORGESCU: "Sa consolidam in 10 ani macar primele 1.000 de cladiri cu risc ridicat." Daca, in teorie, lucrurile sunt cat se poate de clare, ramane de vazut in ce masura teoria va fi sustinuta si de practica.