1asig.ro

Ministerul Mediului: Se remarca o tendinta de crestere a temperaturilor in Romania, in ultimele cinci decenii

Romania nu este, din pacate, ferita de efectele schimbarilor climatice. Analizele realizate la nivelul ANM arata o tendinta de crestere a temperaturilor in trei din patru anotimpuri, dar si modificari semnificative ale altor indicatori climatici, precum descresterea grosimii stratului de zapada si cresterea duratei maxime a valurilor de cladura.

PROMO


Astfel, "analiza efectuata utilizand datele colectate la statiile meteorologice cu sir lung (1961-2016) din reteaua Administratiei Nationale de Meteorologie, evidentiaza tendinte crescatoare semnificative statistic (la un nivel de incredere de cel putin 90%) ale temperaturii aerului pentru vara, primavara si iarna, precum si pentru valorile anuale", arata datele transmise de Ministerul Mediului, la solicitarea 1asig.ro.




Astfel, conform datelor transmise de Ministerul Mediului, "vara, tendintele de crestere ale temperaturii sezoniere sunt semnificativ statistic tot teritoriul Romaniei. Primavara, aceste tendinte crescatoare acopera cea mai mare parte din teritoriul tarii, iar iarna, temperaturile cresc semnificativ mai ales in regiuni din sudul, centrul si nord-estul Romaniei (figura 1)".

Pentru perioada de toamna, nu au fost identificate tendinte clare ale temperaturii aerului.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste precipitatiile, "pe baza statisticii observatiilor inregistrate in intervalul 1961-2016 la 104 statii meteorologice din reteaua Administratiei Nationale de Meteorologie, au fost identificate tendinte de crestere ale cantitatii de precipitatii, pe areale extinse, doar toamna (nivel de incredere egal sau mai mare de 90%)", au indicat reprezentantii Ministerului Mediului.



Exista, de asemenea, "tendinte de descrestere [ale precipitatiilor] semnificative statistic (nivel de incredere egal sau mai mare de 90%) in unele locatii iarna, primavara si vara (figura 2)".

Analiza efectuata utilizand datele colectate la statiile meteorologice, in intervalul 1961-2016, releva, de asemenea, schimbari semnificative si pentru alti indicatori climatici:

  • Grosimea stratului de zapada descreste semnificativ in regiuni intinse ale centrului, vestului si nordului tarii; tendinte descrescatoare ale grosimii stratului de zapada sunt de asemenea prezente in regiuni mici ale sudului si estului Romaniei (Birsan si Dumitrescu);
  • Viteza medie a vantului descrestere semnificativ, in multe regiuni ale Romaniei, atat la scara anuala cat si sezoniera (sursa: Marin si colab, 2014);
  • Durata maxima a valurilor de caldura este in crestere in sudul si vestul Romaniei; valul de caldura este definit in legislatia Romaniei ca intervalul cu cel putin doua zile consecutive in care temperatura este mai mare de 37 ?C (sursa: Bojariu si colab., 2015).
Scenarii privind schimbarea climei in Romania: cel mai pesimist estimeaza o crestere de 6 grade a temperaturii medii lunare vara



Vorbind despre estimarile privind evolutia schimbarilor climatice pe teritoriul tarii noastre, reprezentantii Ministerului Mediului au explicat faptul ca o parte dintre tendintele observate (cele legate de temperatura aerului, grosimea stratului de zapada, frecventa si intensitatea valurilor de caldura, intensitatea precipitatiilor) sunt asteptate sa continue in viitor, chiar sa se amplifice ca extindere spatiala si magnitudine, pe termen mediu si lung, odata cu intensificarea incalzirii globale (sursa: Bojariu si colab., 2015).

"Diferentele legate de scenarii sunt relativ mici pentru primele decade ale secolului XXI. Diferente mari in climat sunt asteptate de la mijlocul secolului XXI catre sfarsitul sau. Pentru scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), cresterea temperaturii medii lunare in Romania va atinge aproximativ 6 ?C in timpul verii, in intervalul 2061-2090 comparativ cu intervalul 1961-1990 (Bojariu et al., 2015) (Figura 3). De asemenea, proiectiile arata ca schimbari ale temperaturii medii si precipitatiilor au loc impreuna cu schimbari in statistica fenomenelor extreme, precum cresterea intensitatii si frecventei valurilor de caldura, cresterea intensitatii precipitatiilor", au explicat reprezentantii Ministerului Mediului.

"Masurile pentru reducerea efectelor schimbarilor climatice, la nivel national, urmeaza tintele stabilite la nivel european si vizeaza cei doi mari piloni: reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera si adaptarea la schimbarea climatica deja existenta si de neevitat", au subliniat acestia.
 

774 accesari