1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Leonardo BADEA (BNR): O analiza economica in sase puncte a suprapunerii crizei pandemice cu razboiul din Ucraina

Leonardo BADEA, Viceguvernatorul BNR, aminteste ca Presedintele Bancii Mondiale, David MALPASS, afirma recent ca "tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu mai multe crize care se suprapun, inclusiv pandemie, inflatie in crestere, invazia Ucrainei de catre Rusia, dezechilibre macroeconomice mari si deficit de energie si alimente."

"In istoria nu foarte indepartata am mai avut exemple de crize suprapuse, chiar daca generatiile mai tinere nu le-au trait si nu si le amintesc altfel decat din literatura. Desigur este o nuanta de discutat aici pentru ca in unele situatii suprapunerea crizelor vine ca urmare a relatiei de cauzalitate dintre ele", a spus Leonardo BADEA (foto).

Conform acestuia, cateva dintre aceste exemple sunt:

  • criza petrolului din '73 si razboiul Yom-Kipur;
  • criza din '80-'83 care a avut la baza criza energetica din '79, cauzata de Revolutia din Iran;
  • criza financiara asiatica din '97-'98 suprapusa cu o criza de guvernanta la toate nivelurile politice semnificative - nationale, regionale, globale;
  • recesiunea din '90-'91 suprapusa cu invadarea Kuweitului de catre Irak si destramarea blocului sovietic;

Leonardo BADEA a mai afirmat:

"Pandemia COVID a reprezentat, fara doar si poate, un punct de cotitura, o provocare majora, cu efecte de anvergura asupra statelor, societatilor si cooperarii la nivel international, generand schimbari permanente si predand o serie de lectii importante.

In opinia mea, atunci cand discutam despre transformarile pe care le vom vedea in viitorul apropiat si pe termen mediu la nivelul societatii si al functionarii economiei, cele doua socuri recente si consecutive la care am fost expusi nu mai pot fi disociate. Iesirea din socul generat de pandemie s-a suprapus cu intrarea intr-o noua stare de tensionare la aproape toate nivelurile functionarii societatii si economiei, ca urmare a invaziei Ucrainei de catre Rusia.

Efectele celor doua socuri exogene pentru economiile tarilor din regiune prezinta o serie interesanta de asemanari, dar si de deosebiri ce merita analizate:

1.Ambele socuri au determinat sincope pe partea ofertei, cu impact major la nivel economic si in ceea ce priveste dinamica preturilor. Daca in cazul COVID-19 acest impact a fost mult generalizat, cuprinzand o gama larga de materii prime, dar si de produse si servicii cu grad ridicat de complexitate, in cazul razboiului din Ucraina el se regaseste in special asupra unor materii prime pentru industria energetica si a combustibililor, precum si a celor agro-alimentare. In cazul COVID-19, pentru ca cererea a fost afectata simultan cu oferta, sau chiar inaintea acesteia, impactul asupra preturilor a fost intarziat, fiind resimtit in a doua parte a crizei, mai ales catre final, cand cererea a revenit puternic, dar oferta a continuat sa fie afectata. In cazul conflictului dintre Rusia si Ucraina, oferta a fost prima afectata, in unele situatii chiar inaintea declansarii razboiului, in vreme ce efectele asupra cererii s-au propagat cu un decalaj si au crescut gradual pe masura ce conflictul a devenit tot mai intens si mai indelungat, iar asteptarile de solutionare diplomatica nu s-au confirmat. In ambele cazuri, lectia invatata este cea a reducerii dependentei de surse externe de aprovizionare in cazul sectoarelor economice de importanta strategica. In cazul Romaniei, avantajul accesului la numeroase resurse naturale nu trebuie irosit, ci trebuie neaparat consolidat prin dezvoltarea unui sector industrial competitiv si a unei infrastructuri care sa diminueze costurile de acces.

2.In ambele situatii s-a observat rolul extrem de important al inovatiei si al noilor tehnologii, inclusiv pe partea de comunicatii, accesul la internet, securitatea transmisiilor de date si a canalelor de cooperare la distanta intre echipe. In cazul COVID-19, accentul a fost pus pe tehnologiile asociate telemuncii, iar in cazul razboiului pe capacitatea de a colecta, transmite si analiza informatii operative, precum si pe capacitatea de a transmite si receptiona in timp real instructiuni pentru coordonarea actiunilor din teren. In acest context, lectia invatata pentru viitor este cu siguranta aceea ca domeniul IT & C va ramane de importanta strategica, iar adoptarea celor mai noi, eficiente si sigure dezvoltari in acest domeniu vor ramane si in viitor de importanta vitala pentru succesul organizatiilor. Asta inseamna inclusiv demersuri pentru asigurarea securitatii sistemelor informatice si a canalelor de comunicatii, pentru contracararea riscului cibernetic, dar si punerea accentului pe pregatirea la un nivel tot mai ridicat a resursei umane in utilizarea acestor instrumente. Educatia si formarea profesionala trebuie asadar sa continue sa se adapteze la utilizarea eficienta si competenta a acestor noi tehnologii, iar de aceasta va depinde foarte mult competitivitatea si rezilienta organizatiilor si ale economiei in ansamblul ei.

3.Atat pandemia COVID-19, cat si razboiul din Ucraina, prin efectele lor directe si indirecte au afectat si continua sa afecteze sentimentul de consum si pe cel investitional. Din aceasta perspectiva, in cazul pandemiei deteriorarea s-a manifestat relativ generalizat, la nivel global, in vreme ce in contextul razboiului din Ucraina ea este mult mai pregnanta in regiune, chiar daca se resimte in oarecare masura si la nivel global. Faptul ca cele doua socuri practic s-au inlantuit, succedandu-se aproape imediat, complica foarte mult functia de raspuns a autoritatilor fiscale si monetare din regiune. In special din perspectiva fiscala, faptul ca razboiul din Ucraina mentine presiunea negativa asupra economiei, simtita si pe parcursul pandemiei, chiar daca intr-o maniera diferita, face ca nevoia de sustinere prin programe guvernamentale sa ramana importanta, in vederea diminuarii costurilor sociale si a efectelor distructive asupra capacitatilor economice. Indirect, dar totodata aproape inevitabil, asta inseamna mentinerea unui rol important al statului in economie. Cred ca aceasta necesitate ascunde in acelasi timp si un pericol latent: riscul de "crowding-out", cum este el numit in literatura de specialitate, respectiv riscul ca implicarea tot mai puternica a statului sa slabeasca vitalitatea sectorului privat si accesul acestuia la finantarea disponibila, aflata oricum intr-un proces de regres ca urmare a cresterii aversiunii la risc a investitorilor. Aceasta ar avea efecte negative pe termen lung pentru competitivitatea economiei si, inclusiv, pentru sustenabilitatea bugetara. De aceea, programele guvernamentale de sprijin trebuie atent calibrate astfel incat sa consolideze sectorul privat al economiei si sa incurajeze initiativa. Lectia invatata pentru viitor este ca trebuie sa facem tot posibilul pentru a mentine finantele publice in cat mai buna ordine tot timpul, mai ales atunci cand situatia economica este favorabila, si sa ne ingrijim sa avem un mediu concurential sanatos precum si un cadru legislativ si fiscal care sa incurajeze initiativa privata, pentru ca de aici vin atat majoritatea locurilor de munca, cat si partea cea mai importanta a veniturilor bugetare.

4.Ambele socuri au diminuat atentia acordata unor riscuri pe termen lung la nivel global, care insa intre timp nu s-au atenuat ci, dimpotriva, au continuat sa se acutizeze. Reamintesc trei dintre ele:

  • cresterea inegalitatii atat in Occident, cat si in lumea in curs de dezvoltare;
  • deteriorarea mediului inconjurator si agravarea schimbarilor climatice;
  • schimbarea demografica, care duce la imbatranirea rapida a populatiei in majoritatea tarilor din intreaga lume.

Aceste trei probleme globale vor continua sa ne bantuie in lumea post-COVID, mai ales in contextul tensiunilor geopolitice si sanctiunilor economice care probabil se vor prelungi pe un orizont de timp mult mai indelungat, indiferent de dinamica conflictului militar din Ucraina. Tocmai in contextul deteriorarii echilibrelor bugetare induse de masurile guvernamentale luate ca reactie pentru atenuarea celor doua socuri, implementarea unor solutii la cele trei probleme globale reamintite anterior va fi cu atat mai dificila, deci ne putem astepta ca oricare dintre acestea sa se agraveze in viitorul apropiat, ceea ce este posibil sa determine noi tensiuni asupra sistemelor economice. La fel ca si la punctul discutat anterior, lectia invatata este si in acest caz aceea ca robustetea economiei si a bugetului public trebuie consolidate in permanenta, in contextul in care vedem ca economia poate fi lovita de socuri consecutive.

5.Atat pandemia COVID-19 cat si socul reprezentat de razboiul din Ucraina au demonstrat rolul extrem de important pe care il are un sistem financiar robust in mentinerea functionarii economiei in conditii adverse. De aceea, este foarte important sa continuam sa luam masurile necesare pentru consolidarea sa si sa fim preocupati de imbunatatirea mecanismelor sale de functionare.

6.Realitatile crizelor pe care le traversam au declansat si reconsiderarea a numeroase convingeri, cu potentiale efecte asupra alegerilor pe termen mediu si lung pentru societate si pentru economie. In opinia mea, nivelul ridicat al solidaritatii in fata amenintarilor comune, la nivelul relatiilor dintre oameni si dintre state, a fost latura pozitiva cea mai surprinzatoare observata in ultimii 2 ani si ceva si poate fi adaugata pe lista asemanarilor intre cele doua socuri recente: pandemia si agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Asa cum ne-a aratat istoria, crizele majore i-au determinat pe oameni sa depaseasca trecutul si sa isi imagineze lumea din nou.

Experientele si lectiile invatate din pandemia Covid-19 si din alte evenimente care au schimbat lumea in ultimii ani (de la criza financiara din 2008, la razboiul din Ucraina) arata cel putin trei directii de imbunatatire a instrumentelor si mecanismelor de politica, menite sa contribuie la crearea unor sisteme de guvernanta mai receptive si mai robuste, care sa ne asigure ca, intr-un viitor incert, se poate reactiona mai eficient la astfel de socuri exogene: o agilitate sporita, o fiabilitate mai mare si, respectiv, o interfata stiinta - politica - societate mai eficienta.

Studiul istoriei ne arata ca alegerile facute in timpul crizelor sau ca urmare a acestora pot modela lumea pentru deceniile urmatoare. Din aceasta perspectiva am putea parafraza titlul uneia din lucrarile celebre ale economistului american Hyman Minsky afirmand ca avem nevoie sa gasim cai pentru a readuce stabilitatea unei economii despre care intuim ca va continua sa fie lovita de socuri exogene importante in perioada ce urmeaza, fara a avea insa certitudini cu privire la forma si la momentul manifestarii acestora.

O provocare importanta intr-un astfel de context vizeaza necesitatea unor abordari si actiuni colective pentru a construi economii care sa asigure crestere incluziva, prosperitate si siguranta pentru toti. Suntem mult mai puternici uniti, decat divizati.

Si nu in ultimul rand, poate cea mai importanta lectie a pandemiei COVID si a celorlalte crize pe care le traversam este sa invatam sa evaluam in mod adecvat ceea ce conteaza cu adevarat."