Impactul riscurilor catastrofale asupra industriei de asigurari, dezbatut la ICAR 2018. Principalele declaratii! - Asigurari...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 Asigurari 
 Stiri externe 
 Piete financiare 
 Republica Moldova 



Bucuresti
19
1 EUR = 4.6667 RON
1 USD = 4.0359 RON










RFI

Asigurari

Full screen Print E-mail Font | Inapoi | Arhiva

Impactul riscurilor catastrofale asupra industriei de asigurari, dezbatut la ICAR 2018. Principalele declaratii!


A XV-a editie a ICAR - Forumul International de Riscuri Catastrofale, cel mai mare eveniment european dedicat riscurilor catastrofale din aceasta toamna, s-a desfasurat marti, 9 octombrie 2018, reunind specialisti din peste 20 de tari. Urmariti principalele declaratii!

ICAR 2018 (The International CAtastrophic Risks Forum) a adus in discutii problemele de importanta majora, cum ar fi schimbarile climatice, capacitatea industriei de a face fata evolutiei expunerii la risc a evenimentelor meteorologice extreme, impactul riscurilor NatCat asupra altor linii de business, solutiile tehnologice care pot sprijini atat activitatile de subscriere, cat si pe cele de ajustare a pierderilor pe segmentul asigurarilor property.

Evenimentul s-a desfasurat la Hotelul Sheraton din Bucuresti, fiind prezenti specialisti din asigurari si reasigurari, dar si profesionisti care activeaza pe segmentul modelarii riscurilor catastrofale, reprezentanti ai autoritatilor nationale sau ai asociatiilor regionale si nu numai.

Printre vorbitori s-au numarat:
Raed ARAFAT - Ministru - Secretar de Stat, MAI - Ministerul Afacerilor Interne
Peter HOEPPE- Presedinte, Munich Climate Insurance Initiative
Valentin IONESCU, Director Directia de Strategie si Stabilitate Financiara, ASF:
Adrian MARIN - Presedinte, UNSAR
Andy BORD - CEO, FLOOD Re
Angelika WERNER - Expert Atmospheric Perils Property Underwriting EMEA, Swiss Re
Carlo TOZZI SPADONI - Co-Fondator, Insurance Engineering Services
Laurent MARESCOT- Senior Director, RMS
Roxane MARCHAL - CCR Research Fellow Technical Studies Public Reinsurance, NAIAD project team member.

De asemenea, la panelurile interactive au participat si: Nicoleta RADU - CEO, PAID Romania; Dorel DUTA- Presedinte, UNSICAR; Cristian BALANICA - Director Executiv, PRBAR; Cati STOICAN - Director General Adjunct, SAFETY Broker.

In a doua parte a zilei s-a desfasurat workshop-ul "Cresterea rezilientei regionale la riscuri meteorologice. Solutii verzi pentru managementul riscurilor catastrofale", realizat cu sprijinul Business Development Group, Membru al consortiului NAIAD in Romania.

PRINCIPALELE DECLARATII

Raed ARAFAT, Ministru - Secretar de Stat, MAI-Ministerul Afacerilor Interne:

- Schimbarile climatice reprezinta noi provocari pentru Sistemul de Urgenta.
- Trebuie sa fim siguri ca populatia, in urma schimbarilor climatice si a dezastrelor, nu ramane fara adapost si fara minimele necesitati, pentru ca oamenii nu sunt asigurati sau nu exista mecanisme de despagubire pentru ei. 
- Romania este un exemplu pentru impactul schimbarilor climatice. Temperatura medie a crescut cu 1,96 grade Celsius intre ani 1901 si 2015.
- In acelasi timp, vedem din ce in ce mai mult schimbari care arata ca lucrurile nu mai sunt ca inainte. Fenomenul de seceta s-a intensificat dupa 1981 - frecventa a crescut de la un an din zece la cinci ani din zece. Fenomenul este asociat cu inundatii si furtuni violente.
- Am inceput sa vedem furtuni violente. De exemplu, in 2002, o furtuna ce a durat 2 minute in satul Facaieni a dus la moartea a 3 persoane, alte 14 fiind ranite, iar 33 de case au fost rase complet si 395 de case au fost distruse partial. Furtuna din 2016, din Mures, a durat 10 minute, dar cu devastari considerabile. Furtuna din 2017 din Timisoara a lasat in urma 8 morti si 67 de raniti. Acestea sunt fenomene cu care Romania nu era obisnuita.
- Alunecarile de teren se intensifica din ce in ce mai mult.
- In ceea ce priveste inundatiile, numai in iunie 2018 au fost sub cod rosu hidrologic 5 judete ; iar in iulie - 3 judete.
- Trebuie sa pregatim si populatia pentru aceste fenomene. Expertii nostri organizeaza regulat exercitii de pregatire a populatiei pentru situatii de urgenta.
- Platforma FiiPregatit.ro combina toate recomandarile pentru situatii de urgenta. Face ca populatia sa fie mai bine informata si pregatita. Am realizat si Caravana Fii pregatit - se tin cursuri de prim ajutor, se explica cum sa se comporte populatia in caz de situatii de urgenta. A calatorit in toata tara si a pregatit peste 30.000 de oameni.
- Alarmarea populatiei se face prin aplicatia mobila DSU si prin RO-Alert - 85.000 de oameni s-au inscris numai in ultima perioada; peste 400.000 de oameni inscrisi in total. O alta tara care are un astfel de sistem este Olanda.
- RO-Alert nu functioneaza inca pe iOS, din decembrie va putea fi utilizata. Testele arata ca functioneaza, dar mai sunt cateva lucruri de reglat. Aici suntem conditionati si de activarea telefoanelor. Sistemul este functional si pe telefoanele vechi.
- Vrem sa dezvoltam acest sistem. Avem de gand ca, dupa implementarea acestei faze, sa luam fonduri europene sa il dezvoltam, sa il interconectam.
- Din 2015 am inceput sa utilizam fonduri europene si fonduri bugetare pentru sistemul de urgenta. Primele sume cheltuite au fost de 32 milioane de euro din exercitiul vechi pe 2007 - 2014 si care s-au concentrat pe problemele de inundatii. Suma pe care o cheltuim pe sistemul de urgenta, protectie civila, asistenta medicala de urgenta, intre 2015-2020 va ajunge la aproape 900 milioane de euro.
- Noi trebuie sa pregatim populatia pentru ce e mai rau. Nu stim daca se va intampla un dezastru, dar trebuie sa luam in calcul si cel mai rau scenariu. Trebuie sa vedem partile cele mai grele si sa ne pregatim. Avem nevoie de o populatie informata. Daca explicam oamenilor ca risca sa ramana fara casa, atunci poate se asigura. 

Prof. Dr. Peter HOEPPE, Chair, Munich Climate Insurance Initiative & Adjunct Professor, Institute of Catastrophe Risk Management (ICRM) at Nanyang Technical University (NTU) Singapore:

- In anul 2017, la nivel mondial, s-au inregistrat 710 dezastre naturale care au provocat daune, printre acestea numarandu-se cutremure, inundatii, incendii de vegetatie etc.
- Se poate identifica deja un trend clar: inca din 1980 vedem ca se inregistreaza, la nivel global, mai multe evenimente catastrofale care provoaca pagube, iar multe din acestea sunt declansate de fenomene meteo extreme (inundatii, secete, incendii de vegetatie).
- Uraganele au contribuit foarte mult la pierderile record inregistrate in 2017: Harvey a cauzat pierderi totale de 85 miliarde dolari, fiind al doilea cel mai scump uragan din istorie dupa Katrina. De asemenea, Irma (pierderi de 67 miliarde dolari) a fost al patrulea cel mai costisitor uragan din istorie, iar Maria (63 miliarde dolari) - al cincilea cel mai costisitor uragan. Asadar, in 2017 am avut 3 din cele mai costisitoare uragane din istorie.
- Studii stiintifice arata ca incalzirea globala intensifica uraganele. Un alt factor care determina cresterea pagubelor provocate de uragane si taifunuri este reprezentat de cresterea nivelului marii. De exemplu, conform unui studiu al LLOYD's, cresterea de 20 cm a nivelului marii in zona de sud a insulei Manhattan a contribuit la o crestere cu 30% a daunelor provocate de uraganul Sandy.
- La nivel european, in 2017, temperaturile neobisnuit de scazute din aprilie au cauzat daune de miliarde de euro fermierilor europeni (3,3 miliarde euro), deoarece au afectat recoltele care se dezvoltasera initial foarte mult, ca urmare a primaverii deosebit de calde inregistrate pana la momentul respectiv. In functie de regiune si de tipul de fruct, recoltele au fost cu pana la 50% mai mici decat in mod normal. Astfel de evenimente se pot intampla cu o frecventa din ce in ce mai mare in viitor, ca urmare a schimbarilor climatice: plante din anumite regiuni incep sa incolteasca mai devreme, insa amenintarea gerului nu scade la fel de repede, prin urmare creste riscul ca recoltele sa fie mai afectate de acest fenomen.
- In 2018, in Europa s-au inregistrat deja furtuni, valuri de caldura si secete. De asemenea, in lunile mai si iunie au fost raportate fenomene meteo neobisnuite in Europa Centrala. In Germania si Franta, furtuni au declansat viituri in multiple regiuni (pagube de 1,6 miliarde euro, din care 900 milioane pagube asigurate).
- Studiile care analizeaza modelele climatice indica faptul ca, in viitor, o crestere a temperaturilor va conduce la perioade mai prelungite de valuri de caldura si seceta, precum si precipitatii convective mai intense.
- In momentul de fata, raportam o frecventa mai mare a schimbarilor de temperatura: la nivel global, numarul de depasiri ale recordurilor locale lunare de temperatura este acum, in medie, de 5 ori mai mare decat ar fi fost asteptat intr-un climat fara crestere a temperaturilor globale pe termen lung.
- In medie, exista o sansa de 80% la un nou val climatic de caldura sa se datoreze schimbarilor climatice.
- In concluzie, datele la nivel global in ceea ce priveste pagubele indica cresterea frecventei evenimentelor care vor provoca daune. Schimbarile climatice raman unul din factorii principali care determina o crestere a pierderilor provocate de fenomene meteo extreme, in special in ceea ce priveste daunele provocate de furtunile tropicale si cele determinate de temperaturile mari.
- Pana in acest moment, pagubele raportate in 2018 au fost sub mediile pe termen lung, desi au fost inregistrate noi fenomene meteo extreme.

Valentin IONESCU, Director Directia de Strategie si Stabilitate Financiara, ASF:

- Riscul de catastrofa naturala continua sa reprezinte o tema de interes pentru autoritati din perspectiva dimensiunii si duratei efectelor asupra vietii si bunurilor oamenilor, aflate pe zone geografice intinse, efecte care pot afecta cresterea si stabilitatea economica, atat prin majorarea cheltuielilor bugetare cu ajutoare pentru victime si refacerea serviciilor publice, cat si prin discontinuitatea activitatii agentilor economici.
- Un exemplu graitor, de care cred ca ne amintim cu totii, sunt inundatiile recente dar daca ar fi sa cuantificam valoarea pagubelor trebuie sa amintesc inundatiile din 2010 - care au cauzat pagube de 0,6% din PIB. La 8 ani distanta s-ar putea ca inundatii de aceeasi amplitudine sa creasca valoarea pagubelor.
- Un mijloc eficient de administrare a efectelor, de reducere a impactului economic si a perioadei de redresare este reprezentat de asigurarile de catastrofa naturala, care contribuie totodata la dezvoltarea preventiei si in final la sustenabilitatea finantelor publice. Asigurarile nu reprezinta singura solutie, in special in cazurile in care unele riscuri devin atat de mari, incat costul asigurarii devine prohibitiv, ci fac parte dintr-un intreg sistem de administrare a riscului de catastrofa naturala.
- Conform "Atlas of the Human Planet 2017"- Global Exposure to Natural Hazards", elaborat la nivelul Comisiei Europene, Romania face parte din primele 10 tari din punct de vedere al suprafetei construite expuse la cutremure, cu o suprafata construita expusa la risc de 92%.
- Totodata, numarul locuitorilor expusi la inundatii a crescut  intre anii 1975 -  2015 cu 13%, in timp ce numarul locuitorilor a scazut in acceasi perioada cu 17%, gradul de expunere a populatiei atingand 8% (din total populatie).
- Cu toate acestea, constatam in Romania o subestimare a acestui risc din partea proprietarilor de locuinte, avand in vedere ca in primul semestru al anului 2018, numarul de contracte in vigoare s-a marit cu un procent nesemnificativ de 1% ajungand la circa 1,7 mil, iar primele brute subscrise au crescut cu aproximativ 3% ajungand la 71,5 mil lei.
- In continuare populatia se bazeaza preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensarea pierderilor, cu toate ca PAID s-a constituit ca o solutie sociala pentru protejarea pe scara larga a intereselor cetatenilor.
- S-au implinit 10 ani de la emiterea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor si ne confruntam in continuare cu un nivelul redus de acceptare in randul populatiei, gradul de acoperire situandu-se sub 20% din totalul fondului locativ.
- S-au discutat si analizat in cadrul grupului de lucru constituit din reprezentantii A.S.F., UNSAR/PAID, UNSICAR, PRBAR, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si reprezentanti ai patronatelor din sectorul bancar -  propuneri de modificare a legi care sa contribuie la cresterea gradului de acoperire.
- ASF este preocupata de cresterea gradului de cuprindere in asigurare a locuintele iar subiectele vor ramane de actualitate pana cand scopul legii va deveni realitate si nu deziderat.

Adrian MARIN, Presedinte, UNSAR:

- Piata din Romania este a 4-a cea mai mare piata de asigurari property din Europa Centrala si de Est (ECE), dar este aproape de 6 ori mai mica decat cea din Polonia si se afla la jumatate fata de Ungaria.
- Potentialul reiese din cifre, la fel ca si deficitul de protectie al Romaniei.
- Avem o cota de piata de 5,61% din ECE pe segmentul asigurari property.
- In primul semestru din 2018, piata de asigurari din Romania era de 5,04 miliarde lei (1,08 miliarde euro), cumulat life si non-life, similar cu un an in urma. 
- In pofida scaderii RCA (-9%), a existat o evolutiepozitiva pe clasele facultative. Acest lucru demonstreaza efortul asiguratorilor pentru o dezvoltare sustenabila si pe celelalte linii de business. Observam o crestere de 6% a asigurarilor property, cumulat corporate si retail.
- Segmentul asigurarilor property evolueaza constant si aceste linii indica o stabilizare portofoliilor si subliniaza potentialul existent.
- Uitandu-ne la asigurarile property din Romania reprezinta 15% din piata de asigurari generale. Din total prime property, 38% din prime sunt aferente asigurarilor pentru locuinte - obligatorii si facultative. 
- Asigurarile de locuinte au avansat usor, dar cresterea nu este suficienta pentru majorarea gradului de penetrarea a asigurarilor de locuinte.
- In ceea ce priveste indemnizatiile, asiguratorii au platit 30,5 milioane lei in primele 6 luni din 2018 pentru asigurari de locuinte obligatorii (PAD) si facultative. Observam si o crestere a numarului de daune cauzate de fenomene meteo si inundatii - vorbim de 6000 de daune din furtuna si 2500 de daune fenomene meteo in iunie si iulie 2018 doar pe asigurari facultative.
- Romanii sunt din ce in ce mai expusi acestor categorii de riscuri. Deficitul de protectie este unul mare in Romania, dupa cum rezulta din analiza realiata in 2017 de unul dintre cei mai mari brokeri de asigurare din lume.  Sunt doua scenarii (RMS si IF) care arata ca pagubele produse segmentului rezidential - locuinte - de un cutremur similar celui din 1977, s-ar situa pana la un nivel de 6,6 miliarde euro.
- Educatia financiara - este foarte greu sa o facem aplicabila si sa vedem rezultate in cifre. Avem cu totii responsabilitatea educatiei financiare a consumatorului. UNSAR s-a implicat in astfel de campanii, inclusiv in cea derulata in prezent: "Octombrie - Luna Asigurarilor de Locuinte".
- UNSAR a lansat anul trecut o platforma de educatie financiara in asigurari - Asiguropedia.ro , care isi propune sa contribuie la: intelegerea notiunilor necesare din acest domeniu de catre consumatorii de asigurari; schimbarea perceptiei publice actuale: asigurarile nu sunt taxe, ci instrumente financiare de protectie; planificarea bugetului financiar al familiei pentru a preveni destabilizarea in fata unui eveniment neprevazut; cresterea gradului de preventie a riscurilor.
- Educatia financiara permite consumatorilor sa aleaga produsele de asigurare care le acopera cel mai bine nevoile.

Speranta CLISERU, Prefectul Capitalei:

- La noi in tara nu este o cultura a asigurarii si a preventiei. Este foarte greu sa le explicam oamenilor ca este mai bine sa plateasca o suma minora si sa-si acopere un risc pentru ca tot timpul au impresia ca autoritatile trebuie sa faca ceva si sa ii ajute daca se intampla ceva. 
- Autoritatile vin in sprijinul cetateanului fara sa-i explice ca ar fi fost mai bine sa se asigure sau sa ii explice ca exista o lege (privind asigurarea obligatorie a locuintei).
- Cred ca mai de succes ar fi ca legea sa fie mai dura. Trebuie sa fie un soc pentru ca lumea sa se asigure si apoi vor vedea si beneficiile cand primesc despagubiri.
- Si in alte tari oamenii sunt reticenti sa plateasca pentru anumite riscuri. La noi ar trebui sa fie o actiune mai in forta, sa fiti mai vizibili [catre asiguratorii], dar nu cred ca veti reusi fara o cooperare buna cu autoritatile locale.
- Sper ca prin aceste actiuni pe care le faceti sa aveti succes si sa reusiti sa aveti o cat mai buna crestere a numarului de cetateni care sa se asigure.

Andy BORD, CEO, FLOOD Re, UK:

- FLOOD Re reprezinta o initiativa comuna a asiguratorilor din Marea Britanie si a Guvernului.
- Scopul FLLOOD Re este promovarea, dar si asigurarea accesibilitatii produselor de asigurare impotriva inundatiilor pentru locuintele eligibile. De asemenea, entitatea urmareste tranzitia la o piata accesibila a produselor de asigurare de locuinta care acopera riscul de inundatie, unde preturile reflecta riscul.
- Conform unui sondaj FLOOD Re, 4 din 5 proprietari de locuinta care au raportat anterior daune in urma inundatiilor au inregistrat, datorita FLOOD Re, o reducere a primelor chiar si de peste 50%: astfel, asigurarile de locuinte au devenit mai accesibile.
- 5,3 milioane de gospodarii din Marea Britanie sunt expuse riscului de inundatie.


PANEL INTERACTIV

Care sunt factorii care determina gradul redus de penetrare al asigurarilor impotriva riscurilor catastrofale in Romania?

Nicoleta RADU, Director General, PAID Romania
- Gradul de cuprindere in asigurare este pentru noi, in momentul de fata, o prioritate si suntem cu totii de acord ca exista o mare problema in a comunica utilitatea acestui produs celor care ar putea sa beneficieze de aceasta asigurare.
- Exista probabil un deficit de incredere cauzat si de anumite esecuri pe care piata de asigurari din Romania le-a avut in ultimul timp si care pot fi recuperate intr-un timp mai indelungat. De exemplu, ASTRA si CARPATICA sunt doua cazuri aflate inca in mintea oamenilor.
- Exista, de asemenea, si un deficit de educatie financiara, accentuat de sistemul de invatamant din Romania care nu a gasit oportun sa introduca, in curricula actuala, materii care sa ii pregateasca pe actualii elevi pentru situatii cu care se vor confrunta in viata. Exista, insa, si un deficit de informare in randul autoritatilor centrale si locale, exista, din pacate, si autoritati care nu vor sa auda despre actiuni pe care noi dorim sa le derulam impreuna cu ei. Prin urmare, vorbim de un cumul de factori care determina gradul redus de penetrare a asigurarilor PAD.

Adrian MARIN, Presedinte, UNSAR
- Este clar ca avem tinte realizabile la care trebuie sa ajungem, mai ales daca ne comparam cu tari din regiune: vorbim de Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, de exemplu, unde gradul de penetrare este de peste 50%.
- O alta problema este legata si de perceptie: romanul ar plati orice prima de asigurare, insa numai dupa ce a avut loc evenimentul care a produs pagube.

Sunt scumpe asigurarile obligatorii si facultative de locuinta?

Dorel DUTA, Presedinte, UNSICAR
- Asigurarile sunt acelea pe care ni le permitem. 10-20 euro pe an in cazul PAD si, sa spunem, o medie intre 60-80 euro pe an pentru asigurarile facultative nu s-ar putea considera o suma foarte mare. Problema este daca populatia isi permite acest cost. 
- Ca si factori care contribuie la acest grad scazut de cuprindere in asigurare mentionam vesnica lipsa de educatie financiara, dar si lipsa de credibilitate in piata de asigurari.
- Pe partea de credibilitate: piata incearca sa dovedeasca ca isi respecta obligatiile. 
- Pe partea de implicare: implicarea din partea noastra, a pietei, exista, dar fara o implicare mai activa a autoritatii este mult mai greu. La Brasov, unde autoritatea s-a implicat, au existat si rezultate.
- Asigurarea reprezinta butonul de restrat a unei economii in caz de dezastru. Asiguratorii vor fi singurii care vor avea bani sa acopere pagubele intr-o astfel de situatie. Guvernul va avea alte probleme. 

Cati STOICAN, Deputy General Manager, SAFETY Broker
- Daca discutam din punctul de vedere al pretului, nu acesta este factorul care a determinat situatia actuala. Unul dintre principalii factori a fost reprezentat de gradul de educatie financiara si de constinetizare a riscului, in special in mediul rural, unde acestea sunt foarte scazute. Prin programele pe care le avem in derulare, speram sa schimbam lucrurile.
- Timpul efectiv de emitere a unui pachet PAD - polita facultativa este de pana la 9 minute - reducerea acestui timp de emitere ne-ar da, poate, timp sa discutam cu clientii de clauze mai speciale.

Cristian BALANICA, Executive Director, PRBAR
- Este important ca lumea sa cunoasca beneficiile unei asigurari.
- PRBAR a emis, pentru prima data in industria de asigurari din Romania, o Microasigurare Property pentru persoanele fizice, care sa vina in completarea politei de asigurare obligatorie a locuintei - PAD.

Nicoleta RADU, Director General, PAID Romania
- As pleca de la ideea ca in momentul de fata exista inca o diferenta de 70% intre pierderile asigurate si totalul pierderilor economice. Nicaieri in lume nu exista o solutie universal valabila. Singura solutie viabila pe care statele au gasit-o pentru a se recupera dupa dezasttre au fost aceste scheme de asigurare construite dupa specificul fiecarui stat.

Adrian MARIN, Presedinte, UNSAR
- Fiecare dintre noi, toti cei implicati in sistem, implementeaza actiuni punctuale, dar trebuie sa pornim de la o strategie nationala, aceasta trebuie cladita si implementata constant. 
- Daca pornim de la o temelie, daca avem un plan pe termen lung, putem dezvolta actiuni, suntem constanti, avem o raspundere, avem obiective. 
- Trebuie sa fim realisti: diferenta intre noi si multe alte tari este data si de volume, dincolo de diferentele in ceea ce priveste educatia financiara.

Dorel DUTA, Presedinte, UNSICAR
- gradul de penetrare este influentat de distributie. Distributorul de asigurari poate sa vanda produse de asigurare daca acestea sunt mai simple, mai usor de explicat consumatorului. 
- Polita PAD, aceasta polita despre care cu totii am spus ca este usor de distribuit, nu mai este usor de distribuit din punct de vedere operational. Daca produsul are un cost prea mare de distributie, exista tendinta naturala de a opune rezistenta in distributia acelui produs.

  • PARTEA a II-a

 Dr. Laurent MARESCOT, Senior Director, RMS:
- RMS a lansat un nou model pentru riscul de inundatii, care acopera 15 tari din Europa.
- Inundatiile nu sunt similare unui cutremur: nu dureaza cateva minute, ci pot evolua pe parcursul mai multor zile.
- Prin folosirea unui astfel de sistem de modelare a riscului de inundatii, bazat pe noi tehnologii, putem realiza mai multe lucruri care nu erau posibile anterior: putem estima riscul unor inundatii care nu s-au mai intamplat in trecut, putem defini corelatii spatiale intr-un mod mai exact decat bazandu-ne pe cateva evenimente observate, putem estima impactul schimbarilor climatice asupra riscului de inundatii. 
- Romania are o arie de 237.391 de kilometri patrati, peste 97% din suprafata tarii fiind localizata in bazinul Dunarii. Riscuri specifice tarii includ: viituri, inundatii provocate de topirea zapezii, alunecari de teren cauzate de inundatii.
- Noile tehnologii permit noi generatii de modele catastrofale, care ofera reprezentari realiste si detaliate, atat temporale cat si spatiale, a riscului de inundatii - un pericol important la nivel european.

Angelika WERNER, Expert Atmospheric Perils Property Underwriting EMEA, Swiss Re:

-Mediul riscurilor se schimba, economia fluctueaza, am avut crize economice in ultimii 10 ani, tehnologia avanseaza foarte rapid. Mediul socio-politic se modifica si el dramatic, Guvernele au un nivel ridicat de instabilitate, sunt multe conflicte. Fiecar etar ase confrunta cu astfeld e probleme. Si mai avem si problemele climatice si de ecologie.
- Scopul asigurarilor este acela de a ne pregati pentru riscurile viitoare, sa asiguram rezilienta pe care populatia o asteapta de la noi.
- Nu exista nicio solutie general valabila pentru toate riscurile si tendintele, trebuie sa vedem cum putem face fata si cum imbtratisam schimbarile care apar in prezent. Vorbim de catastrofe naturale, razboaie etc, lucruri pe care nu le putem prevedea, doar stim ca exista.
- In ceea ce priveste macro-tendintele, una dintre provocarile principale este cea a longetivitatii - cu impact in domeniul asigurarilor si pensiilor. Alte provocari includ: orasele inteligente - utilizarea canalelor digitale si a BigData pentru a optimiza toate procesele din orase; viata digitala - utilizam telefonul pentru multe activitati - e o schimbare foarte mare si are loc peste tot in lume; colapsul ecologic - este mai mult decat schimarea climatica/ impactul va fi foarte important in urmatorii 20-30 ani; protectionismul - exista presiuni politice.
- Schimbarea climatica: lucrurile devin din ce in ce mai grave in fiecare an. Situatia Romaniei m-a intersat, am vrut sa vad cum influenteaza schimbarea globala mediul local. Vedem o crester a temperaturii din Bucuresti cu 1,7 grade. Acesta inseamna ca va creste riscul de incendii si de seceta. De asemenea, cresc si sansele de cantitati mari de precipitatii. Au existat caderi foarte mari de precipitatii in zone care nu s-au confruntat anterior cu aceasta problema, avand legatura cu incalzirea globala. 
- Trebuie sa gasim solutii pentru cresterea gradului de penetrare a asigurarilor, inclusiv asigurari de locuinte. 
- Exista o lipsa de resurse pentru multi dintre consumatori in ceea ce priveste achizitia asigurarilor. Microasigurarile pot fi o solutie.
- Exista si un nivel de educatie financiara foarte redus, constientizarea riscurilor este si ea una redusa, si nivelul de incredere in asigurari este si el foarte redus. Aici trebuie sa actionam. Ce trebuie sa facem pentru a oferi produse de interes pentru oameni. Oare trebuie acestea sa fie structurate altfel, poate ar trebui sa umblam la tehnologie, educatie, trebuie sa ajungem la baza intelegerii motivului pentru care oamenii nu se asigura.
- Viitorul este digital. Se va intampla cu siguranta, consumatorii nostri de schimba, poate nu atat de mult in zonele rurale, insa se va ajunge si acolo, chiar si in Romania. Este o tendinta care nu se opreste in limitele oraselor. 60-80% dintre clientii privati folosesc canalele digitale. 
- Nevoile consumatorilor se schimba, iar noi trebuie sa gandim diferit, folosind metode diferite. 
- Trebuie sa intelegem noile tehnologii si noile riscuri si sa ne gandim la produsele inteligente si la consumator. Este esential sa il intelegem pe consumator, sa ne gandim la nevoile reale ale lui. Totul trebuie simplificat la cumpararea unui produs.
- Trebuie sa imbratisam aceste schimbari si sa ne imbunatatim pe toate planurile, ca industrie trebuie sa ne schimbam.

Carlo TOZZI SPADONI, Co-Founder, Insurance Engineering Services:

- In ceea ce priveste daunele provocate de schimbarile climatice, exista riscuri noi sau domenii noi si trebuie sa fim pregatiti sa le facem fata.
- Inundatii - ne confruntam cu o serie de evenimente care in trecut erau considerate rare si, din pacate, devin evenimente care sunt mai frecvente decat incendiile, sunt evenimente catastrofale cu sume mari platite. Pot provoca pierderi semnificative. Printre tarile afectate gasim Franta, Germania, UK, Polonia, Italia si altele.
- Aceste evenimente afecteaza in mod semnificativ tarile cu clima moderata, unde nu te asteptai sa ai fenomene meteorologice foarte violente. 
- Pe unele piete avem ceea ce se numesc "bombele cu apa" - inundatiile violoente. Ele devin din ce in ce mai frecvente, sunt destul de concentrate, intr-un spatiu mic este o cantitate mare de apa care depaseste cu mult capacitatea sistemelor de scurgere proiectate, iar pierderile concentrate sunt extrem de ridicate.
- Un alt tip de daune despre care nu s-a vorbit foarte mult se refera la precipitaiile sub forma de ninsoare - exista situatii cu cantitati foarte mari de zapada. Caderile de zapada ca atare poate ca nu sunt suficiente, dar apar si fluctuatii de temperatura si se intaleaza vantul, iar cladirile nu sunt proiectate pentru a face fata unor solicitari atat de mari si se prabusesc.
- De semenea, tornadele apar surprinzator si in zona mediteraneana. 
- Alte evenimente: nu luam suficient in calcul impactul direct sau indirect pe care il are schimbarea calitatii aerului. Asta inseamna sa vedem ce se intampla cu constructiile civile. Suntem noi siguri ca o concentrare mai mare de CO2 nu afecteaza rezistenta betonului armat in timp, nu cumva se accelereaza procesul de coroziune a otelului din betonul armat? Cum se incadreaza toate acestea in conditiile climatice extreme? Stim ca betonul si sticla se comporta diferit in functie de temperatura. As vrea ca infrastructura pe are o avem - un tunel, pod sau o cladire -, aceste cladiri sa continue sa fie rezistente. 
- Relevante sunt si incendiile, care se intampla mai frecvent. Pot fi pierderi de vieti omenesti semnificative. 
- Numarul dezastrelor naturale este in crestere. Impactul din punctul de vedere al pierderilor economice si al pierderilor industriei de asigurari este considerabil. In 2017 pierderile asigurate au fost de 136 miliarde de dolari. Pierderile economice au insumat 136 miliarde de dolari. 

Roxane MARCHAL, CCR Research Fellow Technical Studies Public Reinsurance, NAIAD project team member, CCR

- CCR - Caisse Centrale de Reassurance a efectuat, in colaborare cu Meteo France, un studiu privind impactul schimbarilor climatice asupra proprietatilor asigurate si pagubele pe care acestea le sufera.
- Va invit [catre asiguratori] sa va concentrati pe managementul riscurilor si pe importanta prevenirii. Managementul post-criza este si el deosebit de important in calculul pagubelelor si despagubirilor. 
- Asigurarea este sau trebuie sa fie esentiala in preventie.
- Studiul CCR arata ca avem scenarii dintre cele mai dramatice. Am facut acest studiu in 2015 si este foarte important pentru piata de asigurari pentru a ne concentra pe preventie. 
- Ne-am concentrat pe inundatii, seceta si furtuni. 
- In baza datelor Meteo France, studiul ne ofera informatii legate de vulnerabilitate, daune si pierderile estimate. 
- Avem trei tipuri de scenarii - redus, mediu si ridicat. 
- In Franta am observat o crestere precipitatiilor in partea de nord, ceea ce duce la cresterea pericolelor naturale asociate inundatiilor in aceeasi zona. Avem o crestere atat a frecventei, cat si a gravitatii. In ceea ce priveste impactul acestui pericol de inundatii, am observat o extindere a suprafetei inundate la nivel local in anumite zone din Franta.
- Daca luam in calcul scenariul pentru anul 2050, daunele estimate vor creste, in medie, cu 82% din cauza inundatiilor din zona de coasta, o crestere a frecventei si a severitatii. 
- Am vazut ca schimbarile climatice impacteaza intreaga tara. La nivel global, estimam ca impactul schimbarilor climatice va fi de +50% cu privire la pierderile medii anuale.
- Scopul studiului este acela de a oferi cifre si de a analiza impactul puternic al schimbarilor climatice pentru a trece catre o politica de prevenire si catre implementarea masurilor de protectie. 
- Vrem sa extindem acest studiu si in afara Frantei si sa integram si fenomenul ciclonic.

Panel interactiv

Prof. Dr. Peter HOEPPE, Chair, Munich Climate Insurance Initiative & Adjunct Professor, Institute of Catastrophe Risk Management (ICRM) at Nanyang Technical University (NTU) Singapore:
- Trebuie sa identificam schimbarile contextului actual, inclusiv schimbari climatice, si sa vedem apoi cum reactionam in fata acestor schimbari. O prima abordare este extrapolarea trend-urilor identificate in prezent in anii urmatori.
- Trebuie sa ne crestem cunostintele, trebuie sa luam legatura cu institutii stiintifice, cu institutii care fac cercetari in privinta reducerii efectelor riscurilor. Industria europeana a asigurarilor trebuie sa reuneasca si sa finanteze astfel de institutii.

Dr. Laurent MARESCOT, Senior Director, RMS:
- Folosim informatii si date de la clienti pentru a calibra sistemele de modelare a riscurilor. Cu cat calitatea si cantitatea acestora sunt mai bune, cu atat putem imbunatati mai bine aceste sisteme.
- Foarte des, informatiile de la clienti sunt colectate de o companie, dar nu sunt distribuite mai departe altor companii.
- Noile tehnologii pot ajuta foarte mult in colectarea unor date mult mai precise.

Angelika WERNER, Expert Atmospheric Perils, Property Underwriting EMEA, Swiss Re:
- Astazi am aflat foarte multe lucruri despre PAID Romania. In opinia mea, polita obligatorie de asigurare a locuintelor ar trebui sa includa si riscul de furtuna - deoarece acest lucru ar contribui foarte mult la cresterea increderii consumatorilor: in momentul de fata, consumatorul este obligat sa cumpere o polita obligatorie (polita PAD) impotriva catastrofelor naturale, insa nu intelege ca riscul de furtuna nu este inclus in acest produs. Din punctul meu de vedere, se creeaza o tensiune inutila din aceasta cauza.
- Trebuie sa invatam sa construim produse care sunt mai simplu de inteles de catre clientii nostri.

Carlo TOZZI SPADONI, Co-Founder, Insurance Engineering Services:
- Ati facut o treaba foarte buna aici, in Romania, cu implementarea PAID Romania. In Italia nu avem un astfel de pool, iar daunele provocate de dezastrele naturale sunt platite din banii contribuabililor.
- In final, asigurarile sunt bazate pe incredere. 

Forumul este organizat cu sprijinul oficial al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) si este sustinut de PAID Romania in calitate de Partener Strategic, in timp ce JLT Re este Partener Oficial al evenimentului. De asemenea, ICAR 2018 are ca Parteneri companiile SAFETY Broker si MARSH Romania si este sprijinit de EUROLIFE ERB Asigurari. Mai multe detalii gasiti pe site-ul oficial al evenimentului www.icarforum.ro.


Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Impactul riscurilor catastrofale asupra industriei de asigurari, dezbatut la ICAR 2018. Principalele declaratii!).

Noutati 1asig.ro
» STUDIU: 80% dintre romani stiu ca asigurarile de locuinte impotriva dezastrelor naturale sunt obligatorii
» WATFORD Insurance se lanseaza oficial pe piata asigurarilor din Romania
» "XPRIMM Time for Business: IDD - Provocarea Anului in Asigurari" - Principalele declaratii!
» VIDEO: Ce impact are IDD asupra consumatorilor?
» Astralienii sunt asteptati, pentru al doilea an consecutiv, la o reuniune in Bucuresti
» Prof. Univ. Dr. Florian BERCEA lanseaza cartea "Meandrele vietii unui profesor in slujba cetatii"
» Castigurile angajatilor din asigurari si pensii private s-au diminuat in luna august
» Hall of Fame: campania "Octombrie - Luna Asigurarilor de Locuinte", sprijinita de agenti si brokeri din toata tara. Alatura-te si tu!
» Ce ofera nou Legea IDD pentru consumatorul de asigurari?
» In memoriam Gabriel TELEAGA




Share |


Autor: Adina TUDOR, Andreea RADU | Publicat pe 09.10.2018 | 695 vizualizari


TOP Stiri


Comenteaza acest articol
0 comentarii

DISCLAIMER: Dupa trimiterea comentariului, acesta va fi aprobat de un moderator. Vor fi publicate doar comentariile pertinente, la obiect, legate de continutul prezentat in material. Nu vor fi publicate comentariile care includ cuvinte obscene, atacuri la persoane/ institutii, atacuri si jigniri aduse autorului materialului, injurii aduse celorlalti cititori care au postat un comentariu, anunturi publicitare. Ne rezervam dreptul de a edita sau de a elimina complet orice comentariu care nu corespunde acestor principii. Site-ul 1asig.ro si Media XPRIMM nu-si asuma responsabilitatea juridica pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:


Arhiva





PAID

OMNIASIG




























Copyright 2018-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM