Desi cutremurele din Banat nu par prea puternice in comparatie cu cele de Vrancea, acestea sunt date de falii active iar efectele locale sunt deosebit de distructive, socurile principale fiind urmate de numeroase replici. De exemplu, dupa unele date, la cutremurul Banloc din 12 iulie 1991 (M=5,7) au murit 2 persoane si alte 30 au fost ranite, ajungandu-se la mii de sinistrati ca urmare a avarierilor grave de cladiri in mai multe sate din zona epicentrala Banloc-Ofsenita.
La 18 iulie, acelasi an, s-a produs la Toplet-Herculane un seism (M=5,6) care a condus la avarierea a cel putin 615 case in zona Orsova, iar la 2 decembrie a urmat un alt seism (M=5,7) la Voiteg, care a avariat peste 5.000 case si a lasat fara locuinte 4.500 persoane. Un seism distructiv s-a mai produs in zona Banatului acum cativa ani. De aceea, nu avem nici un motiv sa subapreciem seismicitatea Banatului.
Este insuficient si riscant sa consideri, de exemplu, ca unele judete, afectate recent de inundatii, nu ar fi vulnerabile si la seisme (deoarece Carpatii ar avea rol de scut). In realitate, acestea se afla la mica distanta de Vrancea iar dovezile istorice ale efectelor distructive exista. La Herculane s-a produs la 20 aprilie 2005 un seism avand M= 3,3, chiar atunci cand zone intregi erau sub ape.
Inundatiile - un risc major
Pe teritoriul Romaniei exista 4000 mari cursuri de apa, 33% din teritoriu fiind expus la un risc ridicat de inundatii. Pe langa datele cunoscute privind pagubele din 1970 si 1975, recentele inundatii regionale au demonstrat un potential de pierderi important. Nu trebuie uitate efectele tornadelor si ploilor torentiale de scurta durata, dar cu urmari locale deosebit de grave. La inceputul lunii iunie presa a comunicat date oficiale potrivit carora pagubele produse de inundatiile din tara de pana atunci (predominau pagubele din Banat) se ridicau la peste 17.000 miliarde lei, adica 400 mil. euro, si trebuia reconstruite peste 1.100 de case. Ulterior s-a comunicat ca inundatiile din 1-17 iulie au atins o valoare de 2,3 miliarde RON (23.942 miliarde ROL), adica cca. 672,5 milioane euro, iar in urma inundatiilor care afectasera 34 de judete au murit 24 de persoane si 3.571 locuinte au fost distruse. Prin urmare, introducerea de asigurari obligatorii trebuie pregatita cu mare atentie, deoarece efectele de cumulare - catastrofa ale seismelor si inundatiilor vor avea un impact important. In acest context, este necesara o constructie institutionala speciala, iar responsabilitatea publica implica analize speciale intr-un domeniu insuficient acoperit cu date nationale.
Valoarea redusa a costului asigurarii, dar si a sumelor primite in caz de despagubire trebuie clarificata in raport cu ceea ce se presupune ca poate sa faca sau va face proprietarul cu aceasta suma, precum si cu celelalte obligatii pe care le mai au autoritatile. In cazul localitatilor rurale, probabil ca proprietarul isi va reabilita casa dupa dezastre, primind banii si lucrand in regie proprie; nu este sigur insa daca aceasta independenta nu va permite repetarea unor practici de construire periculoase si acumularea unui fond construit foarte vulnerabil si poate neasigurabil. In situatia de masa din localitatile urbane din tara noastra, multi proprietari locuiesc in apartamente de bloc, iar daca va fi sub control public, sistemul trebuie sa asigure punerea in siguranta a intregii cladiri prin utilizarea despagubirilor de la asigurari pentru reabilitarea de ansamblu post-dezastru. Se poate pune intrebarea ce vor face autoritatile in cazul in care proprietarii vor primi acele sume, dar valoarea reala a consolidarilor va fi mult mai mare... Cine va controla si cine ii va obliga pe toti locatarii unui bloc sa consolideze cladirea?
Probleme comune
Datele privind efectele economice ale cutremurului din 4 martie 1977, comparate cu datele privind pagubele la inundatiile din 1970 si 1975, confirmate de evaluarile privind inundatiile din acest an, atrag atentia asupra importantei acestor doua tipuri de hazarduri naturale in Romania. Din pacate, atunci cand se discuta despre localizarea in teritoriu a acestor posibile efecte, care ar avea puternice consecinte privind riscurile asigurabile in diferite zone, se constata ca datele de baza nu sunt disponibile la toate institutiile care concura la procesul de decizie, de aceea nu sunt puse in evidenta toate consecintele reale. Lasarea alegerii riscurilor asigurabile obligatoriu la latitudinea consiliilor locale reprezinta o optiune discutabila, daca acestea nu sunt sprijinite de specialisti bine pregatiti.
In plus, pentru reasigurarea unui astfel de sistem de amploare nationala trebuie stabilite politici coerente, de tip pool; pe langa lipsa de capital local, nu putem uita ca situatia Romaniei este unica in privinta faptului ca la un singur eveniment de Vrancea se pot produce pagube de natura celor subscrise in politele de asigurari pe o arie de peste 50% din cea totala; zonele inundabile se suprapun partial cu cele puternic seismice, astfel incat este dificil de apreciat unde ar trebui sa fie in siguranta bunurile unui reasigurator local sau unde sa fie actionar profitabil si fara riscuri majore. De aceea, daca firmele de reasigurari ar avea bunuri si investitii tot in Romania, acestea ar fi expuse acelorasi pericole ca si cele ale clientilor si multe ar putea sa isi piarda valoarea si sa nu poata permite valorificari pentru acoperirea cerintelor de compensare. In aceste conditii, reasigurarea externa pare singura acoperitoare. Pentru a nu fi descoperiti in evaluari, aceste hazarduri trebuie combinate judicios, potrivit unor calcule probabilistice realiste. Independenta dintre pierderile la evenimente succesive este un paravan protector doar pe hartie. In realitate, un seism care se produce dupa ce inundatiile au subrezit anumite cladiri poate avea cu totul alte efecte decat in conditii asa-zis normale. Daca pana in acest an pentru multi pareau inacceptabile scenarii de dezastru care sa combine inundatiile si seismele, de acum inainte ar trebui sa ne gandim serios la modul in care evenimente succesive se pot cumula in agravarea potentialelor de pierderi in anumite zone.
Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU
Sef Laborator Evaluarea Riscului Seismic si Prevenirea Dezastrelor
INCERC, Bucuresti