Dincolo de schimbarile aduse in ultimii ani sistemului de calcul al pensiei si de o imbunatatire a echilibrului financiar, in principal, prin eliminarea din bugetul sistemului public de pensii a unor prestatii din categoria asa numita de "alte drepturi sociale" (pensiile agricultorilor, concediile medicale si indemnizatiile pentru cresterea copilului), pensionarii Romaniei de astazi nu se pot astepta decat la mici corectii, ajutoare si ajustari. Chiar si pentru acestea, considerate, in general, de catre beneficiarii lor ca insuficiente sau chiar nesemnificative, efortul bugetar este mai mult decat considerabil.
Oricat de ezitanta s-a dovedit clasa politica romaneasca in implementarea unei reforme consistente si sustinute a sistemului de pensii si oricate reprosuri punctuale i se pot aduce in acest sens, literatura de specialitate si dezbaterile internationale pe acest subiect pun in evidenta o realitate incontestabila. In ceea ce priveste persoanele deja retrase din activitate, sansele de imbunatatire a situatiei lor financiare sunt extrem de reduse si incerte.
Analistii sunt indeobste de acord asupra faptului ca, in prezent, situatia demografica, in ceea ce priveste legatura ei cu sustenabilitatea sistemelor clasice de pensii, este mai putin dramatica in tarile CEE decat in restul Europei, tendinta de imbatranire a populatiei nefiind inca atat de accentuata. Totusi, in aceste tari s-au inregistrat alte fenomene care au contribuit masiv la deteriorarea echilibrului din sistemul public de pensii. Pe de o parte, dupa 1989, marea majoritate a tarilor central si est europene au inregistrat un recul important in ceea ce priveste gradul lor general de prosperitate, atat la nivel macro, cat si la nivelul indivizilor. Reducerea drastica a productiei si gradului de ocupare a atins cote nemaintalnite din anii Marii Depresiuni Economice. In plus, cresterea somajului a fost insotita si de o reducere substantiala a castigului salarial si, ca o consecinta agravanta, de un val de pensionari anticipate. Ca urmare, o masura adoptata rapid a fost aceea de a reduce valoarea reala a pensiilor, aplicand indexari sub rata inflatiei, ceea ce a condus la o scadere mult mai rapida a nivelului pensiilor reale fata de cel al salariilor reale, rata de inlocuire pierzand, in medie, 7 - 15 procente. Prelungirea duratei vietii active, apreciata, in general, ca o solutie partiala pentru a scadea presiunea demografica asupra sistemului de pensii, poate avea un impact pozitiv numai in conditiile in care numarul locurilor de munca disponibile si posibil de creat este suficient pentru a permite "intrepatrunderea" generatiilor. "In final, indiferent de varsta de pensionare, numarul locurilor de munca depinde de starea generala a economiei", afirma Maria AUGUSZTINOVICS, profesor si consultant al Academiei Ungare de Stiinte. "Prin urmare, intr-un mediu economic aflat in permanenta schimbare, propriu tarilor in tranzitie, echilibrul sistemului de pensii poate fi mult mai mult afectat de tendintele manifestate pe piata muncii decat de evolutia demografica".
Ce se poate face? Putin pentru prezent, semnificativ de mult pentru viitor. In fapt, reforma sistemului de pensii se adreseaza, in principal, generatiilor care se afla acum la debutul carierei. Pentru aceste mase de cetateni, introducerea pensiilor administrate privat poate crea beneficii importante concretizate atat intr-un venit decent la varsta pensionarii, cat si in impulsionarea cresterii economice a tarii, cu efecte vizibile mult mai rapid, in nivelul general de salarizare si o oferta mai bogata de locuri de munca. Totusi, pentru ca aceasta promisiune sa se concretizeze, trebuie sa se indeplineasca o serie de conditii esentiale:
- dimensiunile sistemului de pensii finantate privat trebuie sa fie suficiente pentru ca fondurile de pensii sa poata opera in conditii de eficienta economica;
- legislatia trebuie sa mentina un echilibru corect intre interesele participantilor si cele ale administratorilor fondurilor de pensii; conditii de operare prea impovaratoare pentru acestia din urma pot descuraja participarea unor operatori de calitate, cu o experienta relevanta in domeniu, subminand increderea publicului si, prin urmare, descurajand indirect inrolarea voluntara in sistem;
- in constructia sistemului, este impotant sa se ia in considerare evolutiile previzionate pe termen lung in ceea ce priveste atat aspectele demografice, cat si dezvoltarea pietei muncii;
- dinamici diferite vor crea cerinte diferite carora sistemul trebuie sa le raspunda si, de aici, vor impune adoptarea unor solutii nuantate in ceea ce priveste tipul contributiilor, reglementarea investitiilor etc.;
- tinand cont de impactul semnificativ pe care dezvoltarea unei piete private a pensiilor o poate avea asupra intregului mediu economic, este recomandabil ca deciziile privind structurarea acesteia sa fie luate, tinand cont de strategia generala de dezvoltare a serviciilor financiare, considerand interconectarile dintre toate ramurile pietei financiare;
- piata de capital trebuie sa fie suficient de bine reglementata si sa ofere, in acelasi timp, un portofoliu de instrumente financiare atragatoare suficient de bogat pentru a atrage investitiile fondurilor de pensii; o oferta insuficienta de titluri si instrumente financiare cu venit fix atragatoare va forta fondurile de pensii, constranse de insasi filozofia infiintarii lor sa obtina randamente financiare cat mai bune si mai sigure, sa se indrepte catre pietele de capital externe ceea ce, pe termen lung, poate crea efecte macroeconomice adverse;
- modul de abordare a dezbaterii publice privind implementarea pensiilor administrate privat este extrem de important, de el depinzand gradul de competenta cu care publicul va putea lua decizii - formarea unui public competent este o prima conditie pentru construirea unei piete sanatoase.
De la primii pasi realizati in 1994, in Cehia si Ungaria, cu debutul pilonului III, al pensiilor private facultative, continuand cu experienta reformei poloneze a pensiilor din 1999 si experienta acumulata in celelalte state CEE in intervalul parcurs de atunci si pana in prezent, se poate vorbi deja de o experienta relevanta in domeniu. Tarile care au parcurs acest drum, nu lipsit de dificultati, au adoptat solutii sensibil nuantate pentru a raspunde intrebarilor nascute pe parcursul procesului de reforma. Nu putine sunt intrebarile care mai asteapta inca un raspuns. In Romania, aflata inca la debutul celui mai asteptat stadiu al reformei, implementarea pensiilor administrate privat, mai trebuie inca lamurite aspecte esentiale, mai sunt inca multe optiuni de formulat.
ZIUA PENSIILOR PRIVATE, care va avea loc in 24 mai, in cadrul celei de a noua editii a FIAR 2006 - Forumul International de Asigurari - Reasigurari de la Sinaia, este primul eveniment de anvergura internationala desfasurat in Romania, menit sa faciliteze transferul de experienta din tarile care, cu un mediu economic si o problematica sociala similara tarii noastre, au parcurs acest drum. Deschisa tuturor celor interesati a se implica in dezvoltarea acestei noi piete a serviciilor financiare, Conferinta "Pensiile Private: resurse si perspective", va ofera oportunitatea de a interactiona cu reprezentanti ai top managementului din entitati financiare europene de renume si de a urmari expunerile a 20 de reputati vorbitori care vor pune in discutie subiecte de cel mai mare interes privind pietele europene de pensii private.
Click aici pentru detalii!
Click aici pentru a participa la Ziua Pensiilor Private!