Investiti in informare, ca sa investim pentru pensie
Studii intreprinse la nivel international au demonstrat un nivel alarmant de scazut al "alfabetizarii" financiare in randul populatiei si, implicit, un grad foarte redus de constientizare a necesitatii si importantei economisirii pentru pensie. Astfel, intr-o dezbatere online organizata de OECD cu privire la modalitatile de finantare a perioadei de dupa retragerea din activitate, economistii Monika QUEISSER, Ed WHITEHOUSE, Fiona STEWART si Pablo ANTOLIN au aratat ca aceasta stare de lucruri caracterizeaza aproape in egala masura atat tarile avansate economic, cat si economiile emergente.
De exemplu, sondajele efectuate in SUA au arata ca 4 din 10 muncitori nu economisesc pentru pensie, in timp ce in Noua Zeelanda, in situatia in care 30% din gospodarii inregistreaza cheltuieli mai mari decat veniturile, foarte multe persoane nu vor sau nu isi permit sa puna bani deoparte pentru retragerea din activitate. Nici japonezii nu par preocupati de acest aspect, de vreme ce peste 70% din respondentii sondajelor au declarat ca nu au nici cea mai vaga idee despre domeniul investitiilor financiare. Cat despre canadieni, sintetizand intr-o nota umoristica rezultatele anchetei, se poate spune ca "gasesc alegerea corecta a unui plan de economisire pentru pensie mult mai stresanta decat o vizita la dentist."
Rezultatele sondajelor amintite indreptatesc concluzia potrivit careia oamenii par sa manifeste o pronuntata "miopie" in ceea ce priveste varsta batranetii, subestimand nevoile lor financiare viitoare sau considerand ca vor fi mult mai putin longevivi decat demonstreaza realitatea. De aceea, s-a nascut, firesc, intrebarea: ar putea o actiune sustinuta de educare financiara a populatiei sa imbunatateasca semnificativ aceasta atitudine?
Economistii OECD au prezentat, ca raspuns, date relevante: in Germania, furnizarea constanta de informatii cu privire la drepturile banesti dupa pensionare a jucat un rol esential in constientizarea nevoii de a planifica financiar aceasta perioada a vietii. In SUA, participarea la planurile de pensii 401 (k) a crescut cu 12% dupa desfasurarea unei campanii masive de informare a muncitorilor, in timp ce in Chile s-a inregistrat o rata de raspuns cu 14% mai buna in randul muncitorilor liber-profesionisti care au participat la programul de mediatizare. Concluzia se desprinde de la sine: oricare si oricat de performante ar fi mijloacele de economisire pentru pensie disponibile intr-o tara, utilizarea lor eficienta de catre populatie depinde, in foarte mare masura, de nivelul general de cultura economica, parametru pe care numai actiuni derulate la scara nationala, cu mijloace guvernamentale, il pot influenta in mod decisiv.
In lipsa unui astfel de demers consistent, schimbarea mentalitatii va avea loc foarte lent, prea lent fata de presiunea pe care evolutiile demografice defavorabile o pun pe umerii sistemelor publice de pensii. Cei mai multi dintre muncitorii tineri de astazi se vor confrunta, in viitor, cu pensii mult mai modeste decat s-ar putea astepta judecand dupa situatia actuala. De aceea, este vital ca guvernantii sa-si asume cu responsabilitate sarcina de a-i incuraja sa economiseasca acum pentru a se bucura de venituri decente la batranete.
