Istoria recenta a Turciei atrage atentia asupra evenimentelor de dupa 1995, precum cutremurul din regiunea Adana-Ceyhan (1998) sau Seismul Marmara (1999), acesta din urma fiind responsabil pentru pierderea a peste 18.000 de vieti si producerea de daune in valoare de 10 mld. USD, echivalentul a 3% din Produsul National Brut al Turciei in acel moment.
Nici viitorul nu se arata a fi mult diferit: calculele indica faptul ca un cutremur avand o intensitate de peste 8 pe scara Richter, cu epicentrul in zona orasului Istanbul, ar genera costuri economice directe de circa 25 mld. USD. Cu toate acestea, conform datelor furnizate de catre Banca Mondiala, mai putin de 15% din numarul locuintelor asigurabile din Istanbul erau acoperite in anul 2002, iar in zona adiacenta procentul era de doar 2%. Printre cauze, ignoranta populatiei, diferiti factori culturali si nivelul scazut al veniturilor in anumite zone defavorizate detin un rol central.
La 2 ani de la ultimul mare cutremur care a zguduit partea vestica a Turciei (Seismul Marmara - 17 august 1999), asistenta tehnica si financiara oferita de catre Banca Mondiala in reconstructia locuintelor afectate, inlaturarea daunelor produse de seism si management al riscului a dat primele rezultate pozitive. In atingerea acestor rezultate un rol central l-a detinut lansarea, in anul 2000, in stransa colaborare cu Banca Mondiala, a programului generic denumit TCIP (Turkish Catastrophe Insurance Pool). Prin intermediul acestui program, circa 2,4 mil. de locuinte au fost asigurate, printre riscurile acoperite inscriindu-se si cutremurul. Astfel incat, in scurt timp, TCIP a devenit cel de-al doilea mare pool de acest tip din lume.
Din punct de vedere tehnic, pool-ul are rolul de a pregati din punct de vedere financiar Turcia pentru dezastrele viitoare si de a reduce expunerea Guvernului de la Ankara la pagubele produse de catastrofele naturale, dand posibilitatea detinatorilor de polite de a dispune, la nevoie, de lichiditatile necesare. Practic, prin intermediul TCIP sunt acoperite daunele imobilelor/locuintelor de pana la 25.000 USD, valoarea primelor variind in functie de geolocatie, risc seismic, tipul si calitatea constructiei asigurate s.a.m.d. In cazul in care se doreste asigurarea unei constructii pentru o suma care depaseste acest plafon, acoperirea suplimentara este disponibila, dar facultativa, de la operatorii privati din piata. Programul presupune ca masura obligatorie incheierea unor polite de asigurare pentru toti platitorii de taxe care au in proprietate un imobil/locuinta, pool-ul fiind administrat de catre MILLI Re, compania nationala de reasigurare, care are o experienta de peste 75 ani in domeniu.
In Romania, in a doua jumatate a anului 2001, autoritatile administratiei publice au inceput sa tatoneze reactia opiniei publice la posibilitatea introducerii obligativitatii asigurarii locuintelor. Insa, fara a oferi posibilitatea de deducere a valorii primei de asigurare din venitul global si fara a dori sa implice societatile private de asigurari in proiect, demersul a fost perceput ca o noua taxa.
Incercand sa implementeze in Romania un sistem similar cu cel turc, Banca Mondiala, a lansat la randul ei o propunere de infiintare a unui sistem de asigurare a riscurilor de catastrofa prin intermediul unui program national, combinat cu masuri de educare a populatiei. Principala conditie: Guvernul Romaniei urma sa se implice direct in subventionarea primelor de asigurare pentru proprietarii de locuinte ale caror venituri sunt prea mici pentru a putea achita valoarea asigurarii. De altfel, toate aceste probleme au fost discutate si prezentate pe larg, in fata unui auditoriu de marca, cu ocazia celei de a V-a Editii a Forumului International Asigurari-Reasigurari, FIAR 2002.
Recent, inalte oficialitati ale Guvernului de la Bucuresti au recomandat romanilor incheierea contractelor de asigurare a locuintelor, subliniind rolul acestor servicii financiare. Marcheaza oare recentele declaratii inceputul unei noi campanii sustinute de catre autoritatile romane?
Experienta Turciei in ceea ce priveste riscurile catastrofale, eforturile depuse de-a lungul timpului de Romania in ceea ce priveste reducerea expunerii tarii noastre fata de cutremure si ale tipuri de riscuri catastrofale, bogata experienta central si est-europeana in domeniu - toate acestea reprezinta baza de la care vor pleca dezbaterile Forumului Central si Est - European al Riscurilor Catastrofale - The CEE CAT Insurance Forum (Kemer-Antalya, 1-5 octombrie 2004), organizat cu sprijinul Asociatiei Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Turcia.