1asig.ro
1asig.ro

Provocarile "copilului 7 miliarde"

Principalele tendinte demografice manifestate la nivel global, regional si local vor aduce cu sine o serie de provocari comune pentru parintii "copiilor 7 miliarde" de astazi, de pretutindeni. Cele mai importante doua astfel de provocari se refera la asigurarea fondurilor necesare astfel incat copiii de astazi sa aiba acces la educatie de calitate si la serviciile medicale necesare, in orice moment al vietii lor. Ultimul numar al publicatiei "ALLIANZ-TIRIAC Zona de siguranta", lansat sub titlul analizeaza pe larg care sunt aceste tendinte demografice cu care se vor confrunta generatiile de astazi si care sunt posibilele modalitati prin care le pot face fata.

"Evolutia demografica si estimarile privind tendintele viitoare arata clar ca vom fi pusi in fata unor situatii dificile daca nu ne planificam din timp viitorul. Iar planificare inseamna sa analizam cu atentie care sunt nevoile noastre in prezent si cum vor evolua acestea in viitor si apoi sa ne gandim ce resurse avem si vom avea pentru a raspunde acestor nevoi. De fapt, nu facem decat sa preluam responsabilitatea pentru propria noastra viata", a declarat Rangam BIR, CEO ALLIANZ-TIRIAC Asigurari.

Imaginea viitorului planetei: din ce in ce mai multi si cu varste mai inaintate

La finalul anului 2011, in luna octombrie s-a nascut locuitorul planetei cu numarul 7 miliarde, momentul nasterii sale marcand o noua etapa in evolutia populatiei la nivel mondial. Acest prag este atins la doar 12 ani de la momentul in care locuitorul planetei cu numarul 6 miliarde a venit pe lume la finele secolului 20, in anul 1999. Proiectiile realizate de Natiunile Unite ne arata ca pragul de 10 miliarde de locuitori ai planetei va fi atins in urmatorii 90 de ani, pana in anul 2100, iar aceasta crestere va proveni, conform ONU, de la tari cu rate ridicate ale fertilitatii (tari din Africa, Asia, America Latina). Cu toate acestea, nu cresterea numerica a populatiei ca fenomen de sine statator va fi principala provocare pe care o vor avea de infruntat copiii nascuti astazi, viitorii adulti, ci asocierea acestei tendinte de crestere cu procesul de imbatranire a populatiei planetei.

In cazul Europei, situatia este diferita comparativ cu media globala in ceea ce priveste ritmul de crestere a populatiei, insa nici batranul continent nu va fi ferit de provocari, prefigurandu-se modificari importante in structura populatiei. In cazul Europei se profileaza o scadere a ponderii populatiei active si o crestere a numarului de persoane in varsta. Astfel, se estimeaza ca ponderea populatiei cu varsta de peste 60 de ani in totalul populatiei Europei va fi de aproape 34% in anul 2050, fata de 22% in anul 2010.

In Romania, fenomenul de imbatranire este accentuat de scaderea populatiei

Si in cazul Romaniei previziunile indica faptul ca vom asista la imbatranirea populatiei, tendinta fiind chiar accentuata de scaderea numarului de locuitori. Astfel, estimarile facute de Natiunile Unite arata ca, in anul 2100, populatia Romaniei ar putea ajunge la mai putin de 15 milioane, ceea ce inseamna o scadere cu aproximativ un sfert a numarului de locuitori, comparativ cu situatia actuala. In ceea ce priveste structura pe categorii de varsta, relevanta este cresterea ponderii populatiei cu varsta de peste 60 de ani de la 20% (in anul 2010), la 36% in anul 2050. Pana in anul 2055, ponderea pensionarilor - persoane cu varste de peste 65 de ani - se va dubla, pana la un procent ce va reprezenta circa 30% din populatia Romaniei. Prin urmare, Romania, la randul sau, va trebui sa gaseasca metode pentru a putea face fata provocarilor generate de aceasta evolutie demografica.

Imbatranirea batranului continent

Vechile temeri mult subliniate despre o explozie demografica au fost inlocuite deci de altele cu privire la o implozie a populatiei deoarece, pentru prima data in istorie, majoritatea generatiilor nu reusesc sa produca un numar la fel de mare de urmasi. Asadar, efectul este unul de imbatranire extrem de rapida in majoritatea tarilor dezvoltate si in curs de dezvoltare de pe Pamant.

De aceea, retragerea timpurie din activitate va deveni, in curand, un adevarat lux, cu atat mai mult cu cat majoritatea sistemelor publice de pensii o va penaliza. La urma urmei, pana acum cateva decenii, orice persoana se putea astepta sa mai traiasca, in medie, cam sapte ani dupa iesirea la pensie. Astazi, milioane de oameni petrec la pensie perioade care depasesc 20 de ani, pentru ca reglementarile cu privire la varsta de pensionare nu au tinut pasul cu ritmul de crestere a longevitatii. Asadar, daca astazi exista o tendinta generala de a impune varste de pensionare mult mai ridicate decat in trecut, ele nu reprezinta, pana la urma, decat intoarcerea la regulile unui echilibru functional.

Cu siguranta, nu exista solutii simple pentru aceasta problema, nici la nivel politic, nici la nivel individual. Numai deceniile viitoare vor arata daca populatia va fi avut intelepciunea de a-si asigura venituri suficiente la varsta pensionarii pentru a nu transforma solidaritatea intre generatii intr-o povara.

Totusi, una dintre ideile care par a solutiona o parte a problemei, cel putin la nivel individual, este aceea de a reduce insecuritatea veniturilor la pensie prin trecerea de la o atitudine pasiva, care ignora aceste riscuri, la o atitudine proactiva, prin care preluam responsabilitatea pentru ceea ce ni se intampla si sa ne planificam din timp viitorul.