Desi controversata - dovada fiind faptul ca a durat aproape un deceniu sa ajungem in aceasta etapa - asigurarea obligatorie este singura solutie viabila, in cazul Romaniei, de a finanta potentialele daune la locuinte provocate de catastrofe naturale. "Si asta pentru ca, in cazul tarii noastre, exista un dezechilibru intre riscurile mari la care suntem expusi si gradul mic de cuprindere in asigurarea facultativa a locuintelor, dezechilibru dublat de constrangeri bugetare mari", a declarat Angela TONCESCU, Presedintele CSA, in deschiderea evenimentului.
Astfel, odata cu punerea in aplicare a prevederilor Legii asigurarii obligatorii a locuintelor, la 15 iulie 2010, cei aproximativ 8,3 milioane de proprietari de locuinte trebuie ca pana la termenul de 15 ianuarie 2011 sa achizitioneze o polita de asigurare obligatorie.
De la introducerea asigurarilor obligatorii de locuinte, pe 15 iulie, statisticile pe primele trei luni indica un ritm mediu zilnic de emitere de 1.200 de polite pe zi, ajungand la un total de 75.000 de polite.
In prezent se incheie aproximativ 2.000 de polite zilnic, insa pentru a ne atinge obiectivele (250.000 de polite la 15 ianuarie 2011) ar trebui sa ajungem la o dublare a acestei cifre. Este de remarcat ca toate societatile au emis polite in toate regiunile tarii, cu o pondere de 75% in mediul urban si de 25% in mediul rural", a declarat Marius BULUGEA, Presedintele PAID, in cadrul ICAR Forum.
Situatia incheierii contractelor de asigurare obligatorie va fi urmarita prin intermediul unei baze de date realizata de PAID cu sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor, pe baza listelor primite de la prefecturi cu locuintele de pe raza fiecarei localitati.
Baza de date cu proprietarii de locuinte este completata in proportie de 44%, urmand a fi finalizata in maximum 12 luni, potrivit estimarilor PAID.
Din totalul de 3.227 de unitati administrativ-teritoriale din Romania, 1.044 de localitati au trimis informatiile aferente, adica doar putin peste 30%. Sunt cazuri in care localitatile care nu au sisteme informatice de gestionare a bazei de date fiscale sau in alta forma, cazuri in care completarea datelor trebuie sa se faca manual, fapt care ingreuneaza procesul, dar si situatii in care primariile nu au raspuns la cererea de colectare de date.
Legat de aceasta problema, Mihai CAPRA, Secretar de Stat, Ministerul Administratiei si Internelor a propus CSA sa organizeze impreuna, in cursul saptamanii viitoare, o videoconferinta cu prefectii si primarii din marile orase din Romania pentru popularizarea prevederilor Legii asigurarii obligatorii a locuintelor.
"Cu aceasta ocazie, vom solicita o implicare mai mare a autoritatilor locale, de natura sa accelereze procesul de completare a bazei de date sis a ajute la identificarea altor posibilitati de promovare a conceptului de asigurare in randul cetatenilor", a spus Secretarul de Stat.
In ceea ce priveste masurile luate de Prefectura Municipiului Bucuresti, Mihai ATANASOAEI, Prefectul capitalei, prezent la eveniment, a precizat ca s-a demarat infiintarea la nivel de Bucuresti a Centrului Unic de Comanda in caz de dezastre. Acest program va integra intr-un singur loc toate fortele de interventie responsabile in cazul producerii unor evenimente catastrofale si va trebui sa aiba un sistem de management capabil sa raspunda eficient de la cele mai mici evenimente, la dezastre de amploare.
De asemenea, Institutul National De Cercetare-Dezvoltare In Constructii pune accent tot pe situatiile posibile post-eveniment si considera ca in cazul producerii unei catastrofe, trebuie urmarit cu atentie modul de cheltuire al banilor acordati drept despagubiri in baza politelor obligatorii si stabilita o evidenta a cladirilor despagubite.
In cazul unui eveniment catastrofal major, expunerea financiara a guvernului este estimata de Banca Mondiala la aproximativ 2 mld. EUR, in conditiile unei penetrari a asigurarilor obligatorii de locuinte de 100%, ceea ce nu va fi cazul cel putin in urmatorii doi ani.
Nicolae MUSAT, Vicepresedintele PAID a mentionat ca ar fi o reusita pentru PAID sa atinga un grad de penetrare de 50-60% in primul an de activitate, desi cel mai important aspect in acest moment este modalitatea prin care piata reuseste sa comunice catre public importanta proiectului si faptul ca asigurarea obligatorie nu reprezinta o taxa.
"Este nevoie de o campanie de informare sustinuta la nivelul fiecarui asigurator. Toti incearca sa educe populatia, dar la nivel global trebuie sa existe o alta abordare pentru a avea un efect pe termen relativ scurt. Mai mult, avem nevoie ca macar amendamentele prezente acum in dezbatere in Parlament sa fie adoptate, pentru ca exista neclaritati in textul de lege", a declarat si Radu MANOLIU, Director General Adjunct, CREDIT EUROPE Asigurari.
Si daca am spus "neclaritati", trebuie sa mentionam ca legea asigurarii obligatorii a locuintelor a starnit, pe parcursul deceniului care a condus-o in forma in care ea se afla acum, multe discutii, controverse atat din partea populatiei, care nu are perceptia riscului, cat si din partea asiguratorilor, a presei si a altor institutii.
Principalele preocupari de imbunatatire a sistemului, formulate de toate partile interesate, vizeaza actualele valori ale primei de asigurare si ale sumei asigurate, criticate prin prisma marimii lor in raport cu pierderea maxima posibila si cu reasigurarea necesara.Pretul asigurarii de catastrofa ar trebui determinat de reasigurare, spunea in urma cu ceva timp Cristian CONSTANTINESCU, Presedintele UNSAR. "Este o greseala sa fie fixat prin lege un nivel al primelor, pentru ca exista posibilitatea ca prima care va trebui platita pentru reasigurare - care este de multe ori fixa - sa fie mai mare decat toti banii stransi de la populatie, iar asiguratorii sa vina cu bani de acasa", explica acesta.
Totodata, in aceste conditii, sistemul nu poate acoperi decat o parte din fondurile necesare reconstructiei in cazul unei catastrofe naturale, dar si pentru asta este nevoie de masuri legale si administrative suplimentare.
Astfel, Banca Mondiala (care a sustinut, cu eforturi de lobby deosebite, de la bun inceput Programul roman de asigurare la catastrofe are urmatoarele preocupari cu privire la sistemul asigurarilor obligatorii din romania: lipsa deductibilitatii fiscale, participarea limitata in randul companiilor de asigurari de pe piata, precum si lipsa unui sprijin financiar clar din partea guvernului, de tip garantie sau imprumut pentru prima de reasigurare.
Programul de reasigurare este activ si e plasat in acest moment in proportie de 100%, cu sprijinul a patru brokeri (AON Benfield, Guy CARPENTER, STELLAR Re si WILLIS Re) insa efortul platii primei de reasigurare a fost facut din fondurile PAID, cu ajutorul CSA.
"S-au gasit resurse pentru finantarea Pool-ului. Poate capitalul strans nu pare foarte mare, insa acesta a insemnat un efort pentru societatile care au participat la capitalizare", a subliniat Radu MUSTATEA, Presedintele Directoratului ASTRA Asigurari.
Guy HUDSON, Executive Director, WILLIS Re, a atras totusi atentia ca, la inceput, reasiguratorii au dat credit PAID pentru a demara programul de asigurare la catastrofe in Romania. Insa, in lumina introducerii Solvency II, apare problema solvabilitatii PAID, astfel incat, odata cu dezvoltarea portofoliului vor trebui alocate sume tot mai mari pentru reasigurare pentru racordarea la noile cerinte impuse de aceasta Directiva.
"Daca PAID va putea cumpara reasigurare la nivelul impus de Solvency II sau daca va reusi sa aloce mai mult capital pentru a intalni cerintele noii Directive, atunci Romania va beneficia de cel mai mare program de reasigurare din Europa, in ceea ce priveste capacitatea de reasigurare", a explicat acesta.
De altfel, potrivit Ilenei HORVATH, Presedintele UNIQA Asigurari, in urma studiilor de impact QIS3, QIS4 si chiar si in cadrul exercitiului QIS5, care se deruleaza acum, s-a constatat ca intreaga piata de asigurari din Romania are carente in ceea ce priveste intalnirea acestor cerinte de capital social, prevazute de noul regim de solvabilitate.
"In cazul PAID, cum nici nu poate fi vorba de un imprumut guvernamental, singura varainta este mentinerea unui program de reasigurare care sa ofere indeplinirea cerintelor minime de solvabilitate. Singura speranta este sa avem cat mai multi asigurati si sa creasca gradul de penetrare, ca sa ne ofere noua, actionarilor PAID, posibilitatea de a majora capitalul societatii, in decursul anului, in functie de evolutia activitatii. In acest moment, totusi, singurii care trebuie sa contribuie la respectarea cerintelor de solvabilitate sunt actionarii PAID, cele 13 companii", a explicat Ileana HORVATH.
Reglementarile actuale ale legii asigurarii obligatorii a locuintelor prevad posibilitatea ca PAID sa apeleze la un imprumut garantat de stat daca nu dispune de fonduri pentru a incheia contractul de reasigurare. Acesta este un alt punct fundamental care ar trebui clarificat in lege, in opinia lui Guy HUDSON, care sustine ca acordarea unei linii de credit garantate de stat ar trebui sa constituie o obligatie a Guvernului, nu doar o posibilitate.
Cu toate acestea, PAID are un capital foarte redus in prezent si, conform executivului WILLIS Re, "poate ar trebui urmat exemplul Pool-ului similar din Turcia pentru a crea o baza de capital mai stabila, in urma colectarii primelor.
"PAID a inceput excelent si imi place sa stiu ca s-a creat ex-ante si nu ex-post. Exista insa probleme majore in ceea ce priveste gradul de penetrare, iar pe viitor vor exista probleme majore legate de reasigurare pentru intalnirea cerintelor Solvency II, trebuie rezolvat aspectul imprumutului guvernamental . Numai in acest fel PAID va avea cele mai bune sanse nu numai sa functioneze, dar si sa se dezvolte intr-un mod eficient", a concluzionat Guy HUDSON.
Proiectul de modificare a Legii 260/2008, care contine amendamentele industriei de profil se afla inca in discutie in Parlament. Acestea sunt asteptate cu deosebit interes, deoarece vor aduce precizarile necesare si clarificarea unor aspecte solicitate de catre asiguratorii care au contribuit la constituirea Pool-ului, si de ce nu, poate vor suscita si interesul altor companii din piata de a investi in PAID.
Totusi, cum spunea mai demult Presedintele UNSAR, Cristian CONSTANTINESCU, in luarea acestei decizii de catre actionari, doua aspecte sunt decisive: existenta unui minim nivel de predictibilitate referitor la evolutia afacerii in care investesti, precum si evaluarea raportului riscuri-beneficii pe care respectiva investitie le poate antrena".