Asigurari in teritoriu

Daca la nivel de portofoliu, cresterea inregistrata anul trecut de piata de asigurari a fost una atipica, obtinuta pe doua clase de asigurare "neinteresante" pana in 2012, la nivel regional, rata de crestere a fost sustinuta "artificial" de contractele cu riscuri complexe raportate in Capitala, respectiv de subscrierile realizate peste granitele tarii.

Pana in doua puncte procentuale in moneda europeana a castigat in anul 2012 piata de asigurari din Romania, dupa cum anunta INSURANCE Profile la sfarsitul lunii martie. Teritorial, de unde provine acest scor?

Privind rezultatele macro, identificam o crestere de 12% in dreptul Capitalei si a judetului Ilfov, una de 25% in ceea ce priveste afacerile derulate in afara hotarelor tarii, respectiv o scadere de sapte puncte procentuale pentru restul de 40 de judete din componenta Romaniei.

Daca din punctul de vedere al afacerilor asiguratorilor in afara Romaniei, evolutia poate fi considerata una normala, raportat la contextul integrarii in UE, intrebarea care deriva din enumerarea procentelor de mai sus este: Chiar se fac mai multe asigurari in Bucuresti si mai putine in Cluj (-10%) sau Brasov (-20%)?

Raspunsul este: Nu. Ceea ce a castigat municipiul Bucuresti din cele 40 de judete provine din diferenta de raportare a companiilor de asigurare pe fondul reorganizarilor, respectiv prin raportarea la Centru (in majoritatea cazurilor acesta coincide cu Capitala) a contractelor cu riscuri complexe de tip corporate.

De altfel, asa se explica si diferenta majora in ceea ce priveste structura portofoliului de asigurare din Bucuresti fata de restul judetelor tarii. Daca in Capitala, ponderea asigurarilor de viata este sub media pietei (pana in 19 procente), in 29 dintre judete (din totalul de 40) segmentul life reprezinta peste 22%, si chiar detine circa o treime din piata in Cluj (38%), Salaj si Arad (cate 34%) sau Satu Mare si Bacau (cate 30% fiecare).

Bucuresti: Nucleul pietei de asigurari

Capitala tarii, cu o populatie de circa 2,2 milioane locuitori si circa 900 mii de salariati. Locul in care "se castiga cel mai bine", 3.292 lei fiind salariul mediu brut la nivelul lunii decembrie 2012, conform INSSE. Locul in care cele mai multe dintre companiile de asigurare isi au "centrul de comanda" si in care sunt infiintate cele mai multe companii de brokeraj. Municipiul care beneficiaza de toate avantajele pe care le poate oferi o capitala a Uniunii Europene, in toate domeniile, nu numai in... asigurari.

Cam acesta ar fi o schița sumara a imaginii Capitalei, locul in care, anul trecut, jucatorii din piata au subscris 800 milioane euro, echivalentul a 42% din totalul pietei de asigurare.

Totodata, anul trecut, un locuitor al Bucurestilor a cheltuit in medie, pentru produse de asigurare, echivalentul a 362 euro: 67 euro pentru asigurari de viata si circa 294 euro pentru a-si asigura bunurile.

De la Alba la Vrancea

De la Alba pana la Vrancea (in ordine alfabetica), sau de la Giurgiu pana la Cluj (in ordinea ascendenta a pietelor locale de asigurare), companiile de profil au subscris cumulat in cele 40 de judete ale tarii putin peste 1 miliard euro.

Comparativ, intre judetele Romaniei exista diferente mari, acestea fiind date de specificul economic al fiecaruia, asezarea geografica, forme de relief, cultura, populatie s.a.m.d., ansamblu de caracteristici care au influentat puternic dezvoltarea pietei asigurarilor la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

Astfel, nu este de mirare ca Top 5 la nivelul judetelor alcatuit dupa dimensiunea subscrierilor a fost determinat de nivelul salariului mediu brut, in asa fel incat regasim in acest clasament unitați administrativ-teritoriale unde acesta este printre cele mai mari din tara (Cluj - circa 2.400 lei in decembrie 2012) sau in care exista cea mai numeroasa forta de munca (Timis - circa 215 mii angajati). Clasamentul confirma, de altfel, inca o data, ca bunastarea si siguranta financiara a individului, precum si nivelul investitiilor in crearea de locuri de munca sunt intr-o legatura mai mult decat stransa cu asigurarile.

In acest sens, "judetele locomotiva" ale pietei teritoriale de asigurare au fost si "capitalele" euroregiunilor din care fac parte: Cluj (Nord-Vest), Timis (Vest), Constanta (Sud-Est), Prahova (Sud-Muntenia) si Brasov (Centru) - acestea generand insumat circa 14% din totalul pietei de asigurare.

Clujul, un judet iesit din tipare

Judetul Cluj este locul in care au luat nastere companiile de asigurari ARDAF si BT Asigurari, cel mai mare broker de asigurare de viata - KUNDEN Broker, in care ING Asigurari de Viata a avut un centru regional de servicii pentru Europa, unde a avut sediul central GROUPAMA Asigurari, si unde inca il are Sucursala din Romania a AEGON.

Tot in Cluj isi au sediul si primele doua cele mai mari Agentii de asigurare de viata din tara, ale BCR Asigurari de Viata VIG, respectiv ING Asigurari de Viata. La toate aceste realitati putem adauga remuneratiile salariatilor si forta de munca activa (locul 3 pe tara la ambele capitole), apropierea de granita de Vest a Romaniei si dinamica economiei locale, investițiile straine de aici fiind printre cele mai ridicate din tara.

Cu asemenea realizari, nu a fost greu pentru piata clujeana de asigurari sa se impuna ca fiind cea mai mare din tara (exceptand Bucurestii): 65 milioane euro au subscris anul trecut companiile de asigurare aici: 25 milioane euro asigurari de viata (locul I la aceasta categorie) si circa 40 milioane euro asigurari generale (pozitia III, dupa Prahova si Timis). Și tot in județul Cluj s-a inregistrat si cea mai mare densitate a asigurarilor - 95 euro/capita - calculata pentru anul 2012, Clujul fiind, de altfel, singurul judet in care cifra a fost peste media nationala (87 euro).

De la "mai mult" (2008) la "mai putin si mai bun" (2012)

Privind per ansamblu situatiile financiare, nici in procente, nici in cifre absolute, diferentele nu sunt mari fata de anii anteriori. Debutul crizei financiare a marcat scaderi importante ale afacerilor asiguratorilor in Bucuresti si in judetele mai puternic industrializate, "centrul de greutate" al pietei mutandu-se de la corporate catre retail, de la "vandutul/cumparatul la kilogram" la cel "cu amanuntul", de la asigurarile obligatorii ne/atasate contractelor de creditare la cele facultative ... de la mai mult la mai putin si mai bun.

Practic, prelungirea crizei financiare a adus o noua realitate, in care si cei care cumpara, si cei care vand asigurari sunt mult mai atenti si mai pregatiti.

Click aici pentru a descarca cifrele pietei de asigurari la nivel de judete pentru anul 2012!