Ovidiu CIOBANU: Cele mai frecvente fraude din piata le intalnim pe zona asigurarilor auto

Imbunatatirea legislatiei din domeniul asigurarilor, frauda in asigurari si care sunt cele mai intalnite tipuri de frauda pe piata, ce risca persoanele implicare in astfel de activitati, Baremul traumotologic - sunt doar cateva dintre temele dezbatute, intr-un interviu acordat Publicatiilor XPRIMM, de catre Avocatul Ovidiu CIOBANU, Presedinte, ADAR - Asociatia de Drept al Asigurarilor din Romania

XPRIMM: In privinta legislatiei din domeniul asigurarilor, ce imbunatatiri apreciati ca ar fi necesare pentru o buna functionare a pietei?

O.C.: Domeniul asigurarilor este unul caracterizat prin complexitate ca urmare a faptului ca implica aspecte de ordin juridic, tehnic, actuarial, financiar, de marketing, de resurse umane (nu neaparat in aceasta ordine) si care vizeaza atat organizarea si functionarea entitatilor ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu, cat si construirea si dezvoltarea unei palete largi de produse de asigurare, vanzarea acestora, precum si instrumentarea daunelor. Ca o consecinta a acestei complexitati, o imbunatatire a legislatiei in domeniul asigurarilor poate sa aiba in vedere unul sau mai multe din aspectele enumerate mai sus care sa regleze anumite disfunctionalitati ale pietei, acolo unde exista, cum ar fi de exemplu cazul asigurarii obligatorii RCA, a asigurarii PAD, a distributiei de asigurari sau care sa incurajeze dezvoltarea industriei in beneficiul tuturor - consumatori, economie, stat etc.

XPRIMM: Care considerati ca sunt cele mai mari provocari cu care se confrunta companiile de asigurari?

O.C.: Desi poate parea ca vine in contradictie cu raspunsul la prima intrebare, in opinia mea, multitudinea reglementarilor si succesiunea rapida a modificarilor normative reprezinta o preocupare permanenta a companiilor de asigurari. Cand ma refer la multitudinea reglementarilor, nu am in vedere numai legislatia sectoriala din domeniul asigurarilor, dar si acele reglementari din domenii cu incidenta in activitatea asiguratorilor - ma refer aici la legislatia fiscala, de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii actelor de terorism, legislatia privind protectia datelor cu caracter personal, ca sa le enumar pe cele mai importante. Subliniez faptul ca atunci cand ma refer la legislatia incidenta nu ma refer numai la actele normative emise de autoritatile romane - Parlament, Guvern, Autoritatea de Supraveghere Financiara etc. - ci si la reglementarile europene, unele care a fost necesar a fi transpuse prin acte normative nationale, iar altele cu directa aplicare in dreptul intern cum este cazul regulamentelor europene. In orice caz, o mai mare claritate, sistematizare si coeziune intre diversele acte normative ar fi benefica.

Nu in ultimul rand, pe segmentul asigurarii RCA as mentiona in mod deosebit presiunea exercitata de operatori economici din domenii conexe care, speculand anumite inconsistente legislative, au tendinta sa-si maximizeze profiturile pe seama asiguratorilor.

XPRIMM: In ultima perioada s-a discutat despre frauda in asigurari. Cum ati defini acest concept si care sunt cele mai intalnite tipuri de frauda pe piata?

O.C.: Conceptul de "frauda in asigurari" nu are o definitie legala expresa care sa acopere intregul spectru al actelor si faptelor care pot fi calificate ca atare. Este adevarat ca, in Codul Penal in vigoare, a fost reglementata pentru prima oara in dreptul penal roman infractiunea de inselaciune privind asigurarile in cadrul art. 245 Codul care face parte din capitolul "Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii", dar, in opinia mea, continutul acestei infractiuni este unul relativ restrictiv si nu acopera toate situatiile din viata reala.

Asadar, as incerca sa definesc "frauda in asigurari", pornind de la definitia de dictionar a "fraudei" si de la art.245 C.pen, ca fiind "o forma de inselaciune comisa de o persoana sau mai multe persoane, de obicei pentru a realiza un profit material personal sau pentru altul ori altii prin incasarea unei despagubiri sau indemnizatii de asigurare necuvenite".

Fara a avea o statistica pe baza careia sa-mi fundamentez punctul de vedere, apreciez ca, cel putin in Romania, fraudele cele mai frecvente le intalnim pe zona asigurarilor care au legatura cu vehiculele, ma refer la asigurarile facultative de avarii CASCO, asigurarile obligatorii de raspundere RCA, dar si asigurarile CMR (asigurarea transportatorului pentru marfurile transportate).

Formele de fraudare pot fi multiple si pe tot parcursul de viata al unei polite, plecand de la subscriere (incheierea asigurarii), inspectie de risc si pana la avizarea unei daune si exagerarea daunei suferite. La subscriere, de exemplu, detinatorii de vehicule dau declaratii inexacte sau incomplete privind riscurile pentru a beneficia de o prima mai mica sau incheie o asigurare pentru un vehicul deja avariat ori incheie o asigurare antedatata abia dupa producerea unei daune sau modifica data accidentului dupa data de intrare in vigoare a politei in vigoare. Nu in ultimul rand, in categoria fraudelor intalnite se inscriu accidentele inscenate care, de regula, au un grad de periculozitate mai mare, fiind opera unor grupari infractionale care traiesc din asemenea fraude.

Bineinteles nu trebuie neglijate nici fraudele in materia asigurarilor de bunuri (property) care pot fi inscenate, exagerate sau savarsite cu intentie distructiva (de exemplu ). De asemenea, frauda poate exista si in legatura cu alte forme de asigurare - asigurari de sanatate, de viata, inventivitatea umana pentru obtinerea de castiguri necuvenite fiind nemarginita.

XPRIMM: Aveti si o estimare a nivelului de frauda din domeniul asigurarilor?

O.C.: In absenta unor studii de piata dedicate si a unor baze de date centralizate care sa faca posibila extragerea de date si informatii documentate este dificila o estimare fundamentata a acestui nivel. Este de retinut, insa, ca fraudele, prin implicatiile financiare pe care le genereaza, ii afecteaza in cele din urma pe toti clientii si beneficiarii de buna-credinta ai asigurarilor.

XPRIMM: Ce risca persoanele implicate in aceste fraude?

O.C.: Pe langa respingerea cererilor de despagubire, in cazul in care elementele de frauda sunt identificate anterior platii, impotriva acestor persoane pot fi formulate plangeri penale sub aspectul savarsirii unor infractiuni care, in functie de circumstantele si imprejurarile fiecarui caz in parte, nu se limiteaza la infractiunea de inselaciune in asigurari, mentionata in raspunsul de la intrebarea nr.4 ci si la infractiuni ca de exemplu inselaciunea prevazuta de art.244 C.pen, falsul in declaratii, falsul in inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals, distrugerea, constituirea unui grup infractional organizat etc. In final, in acele cazuri dovedite de frauda in care s-au formulat plangeri penale, condamnarea la pedeapsa cu inchisoare pentru fraudatori reprezinta deznodamantul firesc.

In practica, lucrurile sunt mai nuantate, pentru ca durata mare de solutionare a plangerilor si rezultatul final al dosarului penal nu sunt, cel putin deocamdata, de natura a descuraja fenomenul.

XPRIMM: Ce se poate face din punct de vedere al legislatiei pentru a reduce nivelul fraudei?

O.C.: As incepe prin a afirma ca nu este suficient ca legislatia sa sufere modificari pentru reducerea nivelului fraudei. La urma urmei, chiar si in prezent se pronunta condamnari pentru fraude in asigurari pe baza legislatiei in vigoare. De aceea, pentru diminuarea fenomenului, se considera ca ar fi necesare intreprinderea de actiuni si luarea de masuri pe 3 paliere. Un prim palier consta in colaborarea sistematica intre asiguratori direct sau prin intermediul unor asociatii cum sunt, de exemplu, UNSAR, BAAR sau ACADA, ori alte entitati, crearea unei baze de date comune cu respectarea exigentelor privind protectia datelor cu caracter personal care sa contina date si informatii in legatura cu evenimente cu indicii de frauda, o platforma comuna pentru avizarea daunelor RCA. Un al doilea palier consta intr-o colaborare mai stransa intre industria de asigurari si autoritatile statului cu atributii in combaterea fenomenului infractional in special din Ministerul Administratiei si Internelor si al Ministerului Public. Asemenea colaborari exista la nivelul multor state ale Uniunii Europene cum ar fi Belgia, Croatia, Franta, Irlanda, Spania, Tarile de Jos, dar si Marea Britanie (ex UE). Si in Romania, se fac pasi pe acest subiect. Un al treilea palier ar fi acela care sa vizeze modificari legislative mai ales ale Codului Penal care sa incrimineze o gama mai larga de acte si fapte frauduloase circumscrise domeniului asigurarilor si nu numai pe zona de daune si stabilirea unor pedepse inchisoarea apte sa descurajeze fenomenul. In orice caz, simpla modificare a legislatiei nu va fi suficienta daca pedepsele nu vor fi suficient de aspre si daca perioada dintre momentul savarsirii infractiunii si momentul condamnarii nu se va reduce fata de situatia actuala astfel incat functiile pedepsei de preventie, coercitie si reeducare sa fie indeplinite.

XPRIMM: In ceea ce priveste accidentele auto si vatamarile corporale, exista un Barem traumatologic. Cum ar ajuta acesta industria de asigurari si pagubitii?

O.C.: Baremul traumatologic privind acordarea despagubirilor pentru daune morale survenite ca urmare a vatamarilor corporale si deceselor rezultate in urma accidentelor de circulatie este o lucrare elaborata de Societatea de Medicina Legala din Romania din care fac parte profesori de medicina si alte cadre medicale universitare apartinand Institutului National de Medicina Legala si a altor INM teritoriale. Din pacate, desi aceasta lucrare este elaborata de mai bine de 5 ani si tot de acum 5 ani s-a introdus in legislatia RCA, cu titlu de principiu, ca despagubirile morale cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vatamarii integritatii corporale ori a sanatatii persoanelor sa se stabileasca pe cale amiabila prin ordin comun emis de Ministerul Sanatatii si A.S.F., in baza punctajului comunicat de Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti, acest ordin nu a fost emis nici pana in prezent - in ciuda eforturilor depuse de industria de asigurari pe toate palierele

Trebuie retinut ca baremul in sine stabileste doar un punctaj traumatic din punct de vedere medical pentru vatamarile care pot afecta sanatatea si integritatea corporala a unei persoane, urmand ca valoarea exprimata in bani a punctului traumatic sa fie stabilita tocmai prin ordinul mentionat anterior care ar face operational acest barem.

Implementarea acestui sistem va avea efecte benefice in primul rand pentru persoanele prejudiciate, deoarece va oferi acestora un tratament transparent, obiectiv, echitabil si nediscriminatoriu in procedura de despagubire, iar acordarea despagubirilor s-ar face cu celeritate, diminuand intruziunea asa-numitilor "samasari ai durerii" (vanatori de victime) si numarul litigiilor in instanta care pot dura ani de zile.

Pentru companiile de asigurari, implementarea baremului ar asigura predictibilitate si echilibru in practicarea asigurarii RCA.

Reiterez faptul ca BAAR si UNSAR au efectuat demersuri constante pentru implementarea baremului traumatologic in fata autoritatilor si vor continua in acest sens pana se va realiza transpunerea in legislatia secundara a celor dispuse prin Legea nr.132/2017.

XPRIMM: Care sunt obiectivele ADAR pentru acest an in sprijinul industriei de asigurari?

O.C.: Asociatia de Drept al Asigurarilor (ADAR) reprezinta o asociatie a juristilor din asigurari infiintata inca din februarie 1990. Pentru acest an isi propune ca, prin membri sai, sa ramana un furnizor de servicii de specialitate si sa sprijine industria de asigurari prin implicarea activa in grupurile de lucru, seminarele si conferintele care urmaresc imbunatatirea mediului in care activeaza entitatile din aceasta industrie.