In seara zilei de 4 martie 1977, un episod seismic cu intensitatea de 7,2 grade Richter si durata de 56 de secunde a schimbat soarta Romaniei pentru urmatorii ani. Dincolo de drama umana a zecilor de mii de persoane care si-au pierdut in acele secunde, daca nu viata sau sanatatea, macar casa si bunurile acumulate intr-o viata de munca, pierderile economice totale suferite de Romania s-au ridicat la circa 2,05 miliarde USD, adica echivalentul a 5% din Produsul Intern Brut.
Aparent, efectele economice ale cutremurului nu s-au resimtit foarte puternic in evolutia de ansamblu a economiei romanesti care, potrivit datelor statistice existente, a continuat sa creasca. Ceea ce este sigur insa este ca greul reconstructiei a fost pus pe umerii cetatenilor romani: efortul de reconstructie a presupus un numar impresionant de zile de munca neplatite - circa 90 milioane numai in primul an, potrivit unui document al Bancii Mondiale din 1978, excluzand contributia militarilor. In plus, "donatiile" catre fondul de solidaritate "Omenia", in realitate obligatorii, au insumat circa 6,5 milioane lei (la valoarea din 1978).
Proprietarii caselor avariate de cutremur au acoperit din resurse proprii cheltuieli de circa 20 milioane lei in conditiile in care in baza asigurarii obligatorii a locuintei, platita odata cu impozitul pe cladire, s-a despagubit in fiecare caz circa 43% din valoarea totala a daunei. Romania a primit ajutoare financiare internationale de aprox. 35 milioane USD si a contractat imprumuturi pe pietele externe de aproximativ 130 milioane USD.
Un eveniment unic?
"Marele cutremur" din 1977 nu a fost in niciun caz unic, evenimente similare fiind consemnate in repetate randuri in istoria Romaniei. Datele statistice arata ca zona Vrancea - cea mai seismogena regiune a Romaniei - produce seisme cu o magnitudine de 6+ in medie o data la 10 ani, in timp ce evenimentele cu o intensitate mai mare de 7,5 au o frecventa de revenire de circa 80 ani.
Mai mult, Bucuresti este capitala europeana cu cea mai ridicata expunere la riscul seismic, expusa efectului Mexico city. Nicaieri in lume nu mai exista o concentrare de populatie atat de expusa la cutremure provenind sistematic din aceeasi sursa, - spunea geofizicianul Ch. Richter, intr-o scrisoare trimisa specialistilor romani.
In afara cutremurelor de mare adancime produse de zona Vrancea, si care afecteaza o arie extinsa din teritoriu, riscul este prezent si alte regiuni, ca Banatul si Nordul-Vestul extrem al tarii, unde se produc cutremure de suprafata, mai putin spectaculoase, dar cu potentialul de a crea totusi daune semnificative.
Daca celor de mai sus adaugam faptul ca peste 30% din teritoriul tarii este expus la riscul de inundatii, in timp ce aproximativ 50.000 de case sunt situate in zone amenintate de alunecari de teren, profilul expunerii Romaniei la riscul de catastrofa naturala se "deseneaza" in tuse puternice, care ar justifica o puternica preocupare din partea tuturor factorilor interesati.
Un articol publicat de National Geographic in 2007 spunea: Periodicitatea de circa 35-40 de ani are ea insasi ceva perfid. Nu este o frecventa suficient de mare pentru ca fenomenul sa devina o experienta cotidiana, ca in Japonia, care stie sa convietuiasca cu flagelul; dar nici un interval destul de lung, pentru a face din el doar o fila de cronica. Vine suficient de rar pentru a uita de el, prinzandu-ne iar nepregatiti; dar si suficient de des pentru a fi siguri ca in timpul vietii vom fi incercati cel putin o data. Fiecare generatie are cutremurul ei "cel mare".
Raportat la situatia din 1977, cel putin cateva lucruri esentiale s-au schimbat in bine, incepand cu standardele de constructii sensibil superioare, cu organizarea unui organism national specializat in interventiile in situatii de urgenta etc. Daca aceste masuri sunt de natura a atenua intr-o oarecare masura vulnerabilitatea la riscurile catastrofale, pentru stimularea unui comportament preventiv din punct de financiar, care sa asigure resursele necesare reconstructiei, solutia aleasa a fost cea a introducerii unei asigurari obligatorii a locuintelor.
Nota: Informatiile utilizate in articol au sursa prezentarile sustinute in cadrul PAID Reinsurance Conference Building the Future, Bucuresti, 7 martie 2017
Mai multe informatii despre istoricul seism din '77, dar si lectiile pe care ar trebui sa le invatam de la Japonezi in ceea ce priveste pregatirea pentru un eveniment catastrofal, precum si valoarea pierderilor globale cauzate de dezastrele naturale, cititi pe site-ul primm.ro si in Revista PRIMM Asigurari & Pensii din luna martiie a.c.
PROMO