Cat de importanta este alfabetizarea financiara? Studiu de caz: Romania vs Polonia Presedintele Institutului de Studii Financiare (ISF) - Valentin IONESCU, Directorul Executiv ISF - Prof. Univ. Dr. Marian SIMINICA si Coordonatorul Departamentului de Educatie Financiara ISF, Ieronim STEFAN realizeaza o analiza comparativa privind alfabetizarea financiara dintre Romania si Polonia. Acest articol isi propune sa ofere o imagine clara asupra notiunii de educatie financiara si sa expuna viziunile Romaniei si Poloniei cu privire la importanta demersului de crestere a nivelului de educatie financiara.
In noua lume a tehnologiei si vitezei de reactie, produsele si serviciile financiare se tranzactioneaza adesea, fara sa se mai tina seama de o analiza a necesitatii acestui lucru. Astfel, o mare parte din populatie nu distinge in mod clar nevoia de dorinta.
Desi pare un cliseu, o parte a populatiei Romaniei asimileaza educatia financiara cu zgarcenia, ceea ce este complet eronat. Suntem de parere ca daca dorim sa avem controlul asupra banilor nostri, este nevoie de o educatie financiara corespunzatoare. In caz contrar, banii sunt risipiti intr-un mod nu tocmai util iar in multe cazuri nu mai raman resurse financiare pentru ceea ce este necesar.
Reclamele la diverse produse si servicii financiare sunt numeroase, diversificate si chiar atractive pe alocuri. Lumea se construieste in jurul achizitiei sau inchirierii de bunuri si servicii. Este previzibila trecerea de la o economie bazata pe consum la economia circulara?
Romania si Polonia sunt doua tari relativ apropiate din punct de vedere al evolutiei istorice. Alfabetizarea financiara reflecta pe de o parte rezistenta la socurile economice si pe de alta parte largeste sfera de posibile solutii la situatiile cu care ne confruntam. Daca incluziunea financiara este puternic corelata cu educatia financiara, progresul economic individual, dar si colectiv este mult mai usor de atins. Prosperitatea financiara este un efect al unei educatii financiare puternic dezvoltate.
In Romania sunt derulate numeroase programe de educatie financiara prin intermediul autoritatilor de reglementare ale pietelor financiare (Banca Nationala a Romaniei – BNR, Autoritatea de Supraveghere Financiara – ASF), ISF, Bursa de Valori Bucuresti - BVB, bancile comerciale si companiile de asigurari, adesea in colaborare cu universitatile.
Acestea vizeaza diferite categorii ale populatiei, precum:
- Elevi ai mai multor cicluri de invatare: primar, gimnazial si liceal – de exemplu programul Start2Learn al ASF in care ISF este partener;
- Studenti, unde majoritatea universiatilor din tara colaboreaza cu entitatile care activeaza in pietele financiare pentru a facilita tranzitia absolventilor catre piata muncii prin incheierea unor parteneriate viabile cu autoritatile de reglementare precum BNR si ASF. Pe aceasta zona, ISF exceleaza deoarece multe din proiectele noastre se adreseaza studentilor – SmartFIN@ISF & Laboratorul Academic ASF a devenit un reper in ceea ce priveste pregatirea studentilor in vederea utilizarii produselor si serviciilor financiare. Prin acest proiect le oferim studentilor posibilitatea de a intra in contact cu specialisti din entitatile care activeaza in pietele financiare nebancare, lucru care ii poate ajuta chiar sa se angajeze. Pentru studentii care doresc sa aprofundeze cunostintele despre pietele financiare nebancare, oferim posibilitatea de a participa la alte doua proiecte: Academia de Asigurari, un program de specializare in piata asigurarilor, unde Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare-Reasigurare din Romania (UNSAR) in parteneriat cu ISF pregateste studentii prin intermediul mai multor module pentru a cunoaste si a intelege cum functioneaza aceasta piata, si de ce nu, pentru o cariera in asigurari, respectiv Academia de Investitii, organizat de ISF in parteneriat cu ASF, BVB si Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF) pentru aprofundarea cunostintelor necesare unei cariere in piata de capital. Dupa finalizarea modulelor de pregatire, studentii pot intra intr-o competitie de proiecte pentru castigarea de premii;
- Mediul de afaceri - Impreuna cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB), BVB si UNSAR, ISF a dezvoltat un program de educatie financiara pentru antreprenori, unde acestia dobandesc noi cunostinte, in mod gratuit, despre cum sustine sistemul bancar mediul de afaceri romanesc, la ce se uita o banca atunci cand crediteaza o companie, cum sprijina piata asigurarilor si ce tipuri de asigurari pot folosi antreprenorii in afacerile pe care le construiesc sau cum pot obtine finantare de pe piata de capital prin intermediul BVB. La cerere, putem oferi un modul despre accesul la fonduri europene cu ajutorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala (ADR). Tot in sprijinul mediului de afaceri organizam periodic conferinte, unde specialisti din mediul financiar romanesc, legislativ sau universitar discuta despre noile tendinte in pietele financiare;
- Profesori – ISF a dezvoltat 2 proiecte de pregatire a cadrelor didactice pentru a putea preda disciplina educatie economico-financiara. Acestea sunt acreditate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si profesorii obtin credite de formare continua. Proiectele se numesc: ProFIN – Formarea cadrelor didactice in domeniul financiar nebancar – cunoastere, utilizare si Formarea personalului didactic din invatamantul primar in domeniul financiar (StartFIN). Mai multe detalii despre acestea pot fi gasite pe site-ul nostru, www.isf.ro.
Polonia este unul din cele mai bine vazute state cu privire la implementarea proiectelor de educatie financiara in Europa Centrala si de Est datorita implicarii bancii centrale, bursei de valori, fundatiilor, scolilor, ONG-urilor si a sectorului bancar. Daca facem o comparatie, putem afirma ca ne pozitionam similar cu polonezii la acest capitol, deoarece si in Romania aceleasi entitati financiare construiesc proiecte pentru ridicarea nivelului de alfabetizare financiara si incluziune financiara. - Un exemplu de proiect aplicat in Polonia ar fi FINLIT (Financial Literacy through Public Libraries) care are ca scop cresterea nivelului de alfabetizare financiara in randul adultilor, utilizand bibliotecile publice ca centre de instruire. Proiectul este structurat pe 12 module de invatare independente (nivel de baza si avansat) si se abordeaza teme precum: planificarea bugetului personal, gestionarea economiilor, evitarea creditelor dezavantajoase, securitatea cumparaturilor online (cybersecurity) si utilizarea serviciilor de internet banking. Instruirea se realizeaza atat in format fizic, cat si online sau hibrid, prin intermediul unei/unor platforme de e-learning. Proiectul se adreseaza adultilor (in special persoanele varstnice sau adultii din comunitati mici/ rurale) si bibliotecarilor (care sunt instruiti pentru a deveni traineri pentru comunitatile lor).
Un alt exemplu este proiectul GPW Educational Programs. Acesta vizeaza cresterea culturii investitionale si dezvoltarea competentelor privind piata de capital si investitiile bursiere. Se adreseaza studentilor, investitorilor de retail, tinerilor profesionisti, antreprenorilor si este implementat de Warsaw Stock Exchange (GPW), universitati si institutii financiare partenere. In Romania, proiecte similare sunt realizate de Institutul de Studii Financiare (ISF), Bursa de Valori Bucuresti (BVB), universitatile partenere ISF (26) si companii financiare prin proiectul SmartFIN@ISF si Business Smart Education (BSE). - Tara noastra se afla in proces de aderare la Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE/OECD), iar aceasta organizatie desfasoara periodic o evaluare a nivelului de alfabetizare financiara. Primul exercitiu a avut loc in anul 2015, urmat de evaluarea din anul 2020, respectiv 2023 si urmeaza ca la finele anului 2026 sa avem o continuare a acestui demers. La ultimele doua evaluari au participat atat Romania, cat si Polonia.
- „Nivelul de educatie financiara a fost urmarit pe cele 3 componente: cunostinte financiare, comportament financiar si atitudini financiare. Fiecare componenta a fost evaluata pe baza raspunsurilor la mai multe intrebari. Pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor, scorurile calculate au fost scalate pe un interval cuprins intre 0 si 100 puncte. „ (Siminica et al., 2024).
Prelucrare proprie utilizand bazele de date oferite de OECD/INFE 2020 si OECD/INFE 2023
Desi Romania nu ocupa un loc fruntas in clasamentele cu privire la masurarea nivelului de alfabetizare financiara OECD/INFE 2020 (locul 37/40) si OECD/INFE 2023 (locul 35/39), tara noastra a inregistrat o usoara crestere de 0.6 puncte procentuale de la o evaluare la alta, cel mai probabil acest lucru datorandu-se eforturilor din Romania pentru derularea proiectelor de educatie financiara. Printre putinele state care au inregistrat o crestere raportata la cele 2 cicluri se numara si Polonia cu 0.4 puncte procentuale. Este de remarcat faptul ca Polonia se situeaza in zona mediana a clasamentelor celor 2 studii, pe cand tara noastra se afla in zona inferioara a clasamentelor. Dar unde anume exceleaza Polonia si ce ar putea face Romania astfel incat sa putem fi competitivi?
Atat Polonia, cat si Romania au strategii de educatie financiara, ceea ce ne pozitioneaza pe picior de egalitate in aceasta privinta. In Polonia aceasta strategie a fost adoptata ca si in Romania pentru perioada 2024-2030, dar ceea ce ne diferentiaza este faptul ca polonezii au o abordare integrata asupra educatiei financiare in sensul in care educatia financiara este inclusa in documente strategice nationale, regionale si locale, facand astfel implementarea mai coerenta, pe cand Romania se axeaza mai mult pe digitalizare, pe combaterea fraudelor si pe intelegerea produselor financiare.
In Polonia educatia financiara este integrata in curricula nationala si include module cu privire la bugetul personal, taxe, antreprenoriat si exista inclusiv olimpiade economice si competitii nationale, ceea ce ne spune ca la ei educatia financiara nu este optionala, ci sistematica, pe cand la noi educatia financiara este optionala in general (cu mici exceptii), fragmentata si dependenta de proiecte.
Un aspect important il reprezinta si gradul de indatorare. In societatile cu un nivel mai ridicat de alfabetizare financiara, creditele sunt utilizate mai responsabil, iar populatia intelege mai bine concepte precum dobanda, costul total al creditului sau riscul supraindatorarii. In Romania, necesitatea consolidarii competentelor privind administrarea datoriilor si planificarea financiara pe termen lung ramane una dintre principalele provocari.
Un alt element relevant il reprezinta capacitatea populatiei de a intelege riscurile asociate produselor financiare, inclusiv fraudele online, creditele cu costuri ridicate sau investitiile riscante. In contextul digitalizarii accelerate a serviciilor financiare, atat Romania, cat si Polonia acorda o atentie tot mai mare educatiei privind securitatea financiara si protectia consumatorilor. Totusi, Romania are nevoie de o extindere mai ampla a programelor de educatie financiara dedicate adultilor si grupurilor vulnerabile, pentru a reduce decalajele existente si pentru a sprijini cresterea incluziunii financiare la nivel national.
Intermedierea financiara reflecta nivelul de dezvoltare al sistemului financiar si capacitatea acestuia de a transfera resursele financiare de la economisitori catre investitori si consumatori. Un nivel ridicat al intermedierii financiare indica existenta unei piete financiare dezvoltate, cu acces extins la credite, investitii si alte produse financiare.
Polonia prezinta un grad mai ridicat de intermediere financiara comparativ cu Romania, beneficiind de un sector bancar mai profund integrat in economie si de o piata de capital mai activa. Bursa de Valori din Varsovia (GPW) reprezinta una dintre cele mai dezvoltate piete de capital din Europa Centrala si de Est, contribuind la diversificarea surselor de finantare pentru companii si la stimularea investitiilor populatiei.
In Romania nivelul intermedierii financiare ramane printre cele mai reduse din Uniunea Europeana. Creditarea sectorului privat si participarea populatiei la piata de capital sunt inca limitate, iar utilizarea instrumentelor de investitii este redusa comparativ cu statele europene mai dezvoltate. Desi sistemul bancar romanesc este stabil si bine capitalizat, gradul de utilizare a serviciilor financiare sofisticate ramane modest.
Un nivel scazut al intermedierii financiare poate limita dezvoltarea economica si capacitatea populatiei de a-si diversifica sursele de venit si economisire. Din acest motiv, dezvoltarea pietei financiare si cresterea increderii populatiei in institutiile financiare reprezinta obiective importante atat pentru Romania, cat si pentru Polonia. In Polonia exista o traditie mai accentuata a economisirii si a planificarii financiare pe termen lung. Populatia are tendinta de a manifesta un comportament mai prudent in ceea ce priveste indatorarea, iar utilizarea creditului este asociata mai frecvent cu investitii sau achizitii importante. De asemenea, nivelul mai ridicat de incredere in institutiile financiare contribuie la utilizarea extinsa a produselor bancare si investitionale.
Totodata, in Romania exista o orientare mai pronuntata catre consum imediat, ceea ce afecteaza capacitatea gospodariilor de a economisi constant. In unele situatii, indatorarea este perceputa ca solutie rapida pentru satisfacerea nevoilor curente, fara o evaluare completa a implicatiilor financiare pe termen lung. Din acest motiv, consolidarea culturii financiare prin educatie si prin promovarea unor comportamente financiare responsabile reprezinta o conditie esentiala pentru cresterea rezilientei economice a populatiei.Diferenta dintre cele 2 state nu este ca cetatenii polonezi stiu mai mult, ci ca in Polonia educatia financiara este sistemica, nu punctuala.
Este mai practica, nu axata pe partea teoretica, asa cum este in Romania. Ei ajung la majoritatea populatiei, nu se fragmenteaza mai mult in ciclurile scolare asa cum facem noi. Avem nevoie sa intelegem necesitatea educatiei financiare si sa ajungem la toate categoriile de persoane, inclusiv in mediile defavorizate, ori Romania se axeaza mai mult pe scoala decat pe societate, iar majoritatea romanilor nu sunt in scoala.
In concluzie pentru ca Romania sa devina competitiva si sa urce in clasamentele OECD, este necesara o schimbare de paradigma, de la optional la obligatoriu, integrarea educatiei financiare ca disciplina sistemica in curricula nationala, nu doar ca proiect fragmentat, extinderea catre mediile defavorizate, iesirea din sfera strict scolara si abordarea adultilor din comunitati mici, urmand modelul bibliotecilor publice poloneze si nu in ultimul rand focalizarea pe comportament prin trecerea de la acumularea de informatii teoretice la formarea unor deprinderi practice de gestionare a banilor.
Bibliografie:
- Programe de formare profesionala pentru domeniul financiar nebancar | INSTITUTUL DE STUDII FINANCIARE
- OECD, 2020. OECD/INFE 2020 International Survey of Adult Financial Literacy. OECD Publishing, Paris. doi:10.1787/145f5607-en
- OECD/INFE 2023 International Survey of Adult Financial Literacy. OECD Business and Finance Policy Papers, No. 39, OECD Publishing, Paris. doi:10.1787/56003a32-en.
- Siminica, M., Ladaru, G.-R. & Campeanu, C., 2024. Evaluarea nivelului de educatie financiara din Romania. Bucuresti: Editura Economica. ISBN 978-606-093-065-5
- STRATEGIA NATIONALA DE EDUCATIE FINANCIARA 2023-2030, Ministerul educatiei, https://www.edu.ro/sites/default/files/SNEF_proiect_2023.pdf