CSSPP a publicat in premiera zilele trecute informatii detaliate si de substanta privind investitiile fondurilor de pensii private, dezvaluind atat detineri individuale, cat si expuneri pe emitenti si date privind maturitatile investitiilor realizate in instrumente cu venit fix. Departe de a furniza surprize, statistica publicata de Comisie satisface curiozitatea unor actori din afara sistemului, relevand viziunea fondurilor de pensii, ca importanti investitori institutionali, asupra sectoarelor economiei romanesti, pietelor financiare, inflatiei, precum si anumite chestiuni privind perspectiva macroeconomica. Mai jos, prezentam cateva concluzii ce deriva din statisticile publicate de CSSPP:Conturi bancare. Cu o pondere de circa 7-8% in portofoliile fondurilor de pensii private, conturile bancare detinute de fonduri sunt concentrate pe termen scurt, sub o luna (cazul a doua treimi din instrumentele pietei monetare), avand rol de "tampon de lichiditate" si asteptand oportunitati investitionale mai oneroase decat plasarea la banca. Mai putin de 10% dintre conturile fondurilor de pensii la banci au o maturitate mai mare de 3 luni, fiind vorba cel mai probabil de depozite constituite in perioade in care dobanzile erau atractive, pe fondul lipsei de lichiditate din sistemul bancar.
Obligatiuni corporative. Situatia se prezinta complet diferit in cazul obligatiunilor corporative, pe care fondurile de pensii le-au cumparat in principal in cursul anului 2008, pe fondul unui apetit deosebit pentru asemenea emisiuni, oferta venind in principal de la banci si companii europene care au cautat oportunitati de a se finanta, diferite de piata (inter-)bancara, aflata in acea perioada in dificultate. Desi, de atunci, ponderea obligatiunilor corporative in cadrul fondurilor de pensii s-a mai diluat, detinerile raman importante, de circa 10-11% din total. Maturitatile interesante pentru fondurile de pensii au fost in principal cele mai lungi (5-10 ani), in care fondurile au plasat peste jumatate din banii alocati acestei clase de active. Urmatoarele ca importanta au fost bond-urile cu durata medie (3-5 ani), cele mai mici investitii fiind efectuate in obligatiuni "scurte", cu o maturitate sub 3 ani.
Obligatiuni municipale. In cazul obligatiunilor municipale, in principal emise de orase din Romania, detinerile fondurilor de pensii reflecta din plin oferta limitata de pe acest segment, precum si riscul semnificativ al acestora, comparativ cu titlurile de stat sau cu alte categorii de bond-uri. Detinerile fondurilor de obligatiuni municipale sunt de circa 1-2%, toate fiind cu maturitati de peste 5 ani, o pondere importanta fiind alocata celor cu maturitati care ajung la 20 de ani. Este important de remarcat ca, inclusiv in cadrul acestei clase de active, fondurile de pensii au realizat diversificare geografica, achizitionand instrumente emise nu doar de municipalitati romanesti, ci si europene.
Titluri de stat. Aceasta este cea mai semnificativa clasa de active din portofoliile fondurilor de pensii, acoperind circa doua treimi din investitii. Din considerente legate de legislatie, precum si din cauza constrangerilor legate de masurarea performantei investitionale (care se realizeaza in moneda locala), fondurile au manifestat un puternic efect de "home bias", avand expunere de 60-65% pe instrumentele emise de Ministerul Finantelor Publice din Romania. Dintre acestea, majoritare sunt titlurile pe 3 ani, fondurile alocand proportii egale, de circa 20-25%, intre titlurile mai lungi de 5 ani si titlurile mai scurte de 3. Pe langa faptul ca reflecta oferta limitata de titluri de stat cu maturitati generoase, dar si conditiile mai degraba neatractive de piata pentru aceste instrumente, preferinta fondurilor pentru titluri de durata medie poate fi interpretata ca o viziune prudenta asupra perspectivelor inflationiste. Astfel, fondurile prefera sa gestioneze activ portofoliul de titluri de stat si evita sa blocheze prea multe disponibilitati in titluri lungi, unde numarul contrapartidelor interesate de cumparari viitoare este redus de apetitul putin semnificativ al bancilor pentru instrumente lungi in aceasta zona. In mod traditional, bancile prefera titlurile de durata scurta, de sub un an, pe care le folosesc ca si garantie (engl., collateral) pentru a obtine lichiditate de la banca centrala sub forma imprumuturilor de tip lombard, precum si alte facilitati de finantare.
Actiuni listate. In aceasta zona, in care fondurile de pensii investesc aproximativ 12-14% din activele lor, a existat cel mai mare interes din partea pietei vizavi de "dezvaluirea" strategiilor de investitii ale fondurilor. Cea mai mare parte a emitentilor vizati de plasamentele fondurilor de pensii nu reprezinta nicidecum o supriza, fiind vorba de "blue chips", "vedetele" Bursei de la Bucuresti, printre putinele titluri capabile sa ofere atat fundamente atractive pentru cerintele fondurilor de pensii, cat si conditiile necesare de volum si lichiditate. Astfel, fondurile au plasat banii participantilor in principal in titlurile companiilor OMV-PETROM (1,2% din totalul activelor), BRD Groupe Societe Generale (1,1%), Banca TRANSILVANIA (0,95%), TRANSGAZ (0,91%), TRANSELECTRICA (0,69%), SIF Moldova, Oltenia, Banat-Crisana si Transilvania (cate 0,45-0,6%) si ZENTIVA (0,4%). Se observa astfel, cu usurinta, preferinta fondurilor de pensii pentru sectorul financiar, cel energetic (si cel de utilitati, in general) si cel farmaceutic.
Aspecte interesante pot fi regasite si in cazul investitiilor in actiuni ale unor banci si companii europene, iar o analiza mai detaliata cu privire la acestea puteti citi pe portalul economictimes.ro, specializat in analiza pietei de capital: http://economictimes.ro
Datele originale publicate de CSSPP pot fi consultate aici: www.csspp.ro