Un apartament de 55 de metri patrati, cumparat cu un avans de 15% si un credit pe 25 de ani, ar lua 56,3% din salariul mediu net. Dupa plata ratei si a cosului minim de trai, unui salariat cu venit mediu i-ar mai ramane 47 de euro pe luna. Calculul, facut de Institutul pentru Orase Vizionare (IOV) si prezentat la Affordable Housing Summit Romania, arata unde se rupe astazi drumul spre o locuinta: nu la pretul din anunt, ci la ce ramane din salariu dupa plata ratei.
Summitul, organizat de Federatia Investitorilor si Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabila (FIDES) alaturi de Confederatia Patronala Concordia pe 5 octombrie, de Ziua Mondiala a Locuirii, la Palatul Parlamentului, a reunit peste 200 de reprezentanti ai institutiilor europene si nationale, ai administratiei locale, ai bancilor, ai investitorilor si ai dezvoltatorilor. Concluziile evenimentului pot fi rezumate in trei directii: un program national de locuire accesibila, adaptat nevoilor locale; un cadru legislativ si financiar functional, inclusiv pentru parteneriatele public-private (PPP) si pentru societatile de investitii imobiliare (Real Estate Investment Trusts, REIT); constituirea unui Hub national pentru locuirea accesibila si pregatirea primului portofoliu de proiecte-pilot.
„Avem una dintre cele mai mari ponderi de proprietari din Europa, dar patru din zece romani locuiesc in spatii supraaglomerate. A detine o locuinta nu inseamna a avea locuinta de care ai nevoie. Pentru a trece de la politici la proiecte si de la proiecte la locuinte pe care oamenii si le pot permite, avem nevoie de un program national si de reguli care sa functioneze, inclusiv pentru parteneriatele public-private si pentru REIT”, a declarat Constantin SEBESANU, Presedintele FIDES.
Proprietari, dar inghesuiti
Datele prezentate la summit arata paradoxul. In 2025, 93,2% dintre romani locuiau intr-o locuinta detinuta de gospodarie, a doua cea mai mare pondere din Uniunea Europeana, iar 92% locuiau intr-o casa proprie fara niciun credit pe ea. In acelasi timp, 40,4% traiau in locuinte supraaglomerate, fata de 16,8% media UE, cea mai mare rata din Uniune. Restantele la chirie, rata, utilitati sau cumparaturi in rate s-au dublat in patru ani, de la 9,4% in 2021 la 18,5% in 2025, cea mai mare crestere din UE.
„Locuinta este relativ accesibila. Finantarea ei, nu”, a fost concluzia prezentarii sustinute de Florian FILAT, Director Executiv al IOV. Rata de 56,3% din model depaseste pragul de 45% pe care Banca Nationala a Romaniei il permite la prima locuinta. Prezentarea Colliers, sustinuta de Gabriel BLANITA, Director, Valuation & Advisory Services, Colliers Romania, a completat imaginea: doar 1% dintre romani locuiesc intr-o casa cu credit ipotecar in derulare si 7% in chirie, fata de 27%, respectiv 35% in zona euro.
Matthew BALDWIN, seful Grupului operativ pentru locuinte al Comisiei Europene, a mutat discutia in zona economiei si a spus ca locuirea este un drept fundamental, nu un privilegiu. Este si o problema pentru economie si pentru locurile de munca, inclusiv pentru mobilitatea fortei de munca, a mai spus oficialul european. Baldwin a indemnat Romania sa fie prima tara din regiune care lanseaza un astfel de program.
Concordia a adus in aceasta ecuatie perspectiva angajatorilor. Dan SUCU, Presedintele Confederatiei Patronale Concordia, a amintit rolul programului „Prima Casa” dupa criza din 2009–2011: „Pe baza acestui program, Romania a iesit din criza.” Concluziile summitului recomanda ca angajatorii mari si confederatiile patronale sa aduca date concrete din piata muncii despre locurile in care costul locuirii blocheaza recrutarea si retentia, inclusiv pentru profesori, medici, politisti si alti angajati esentiali.
Banii publici nu ajung
Politica de coeziune 2021–2027 sustine investitii in locuinte sociale si accesibile de 500,5 milioane de euro din fonduri europene, din care 206,5 milioane au fost directionate catre domeniu prin revizuirea de la jumatatea perioadei, potrivit Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene. Accesul la aceste fonduri nu este automat: depinde de regulile fiecarui program, de eligibilitatea investitiilor si de proiecte pregatite. Dragos PISLARU, ministrul interimar al Investitiilor si Proiectelor Europene, a spus ca ceea ce lipseste cu adevarat in Romania, in acest moment, este o viziune coordonata asupra sectorului locuintelor. Pasul urmator, in opinia ministrului, este trecerea de la finantarea publica directa la mecanisme care atrag capital privat.
Orsolya-Maria KOVER, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), a ajuns la aceeasi concluzie: „Avem putini bani pentru locuintele sociale, deci trebuie ca o agentie nationala pentru locuire sa gestioneze toate fondurile. Trebuie sa cream arhitectura corecta pentru finantarea corecta a planului de locuire.”
„In Romania suntem destul de norocosi: avem specialisti, avem finantare, dar nu avem mecanismele principale de utilizare a banilor”, a declarat Venera VLAD, director asociat la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Nevoia este mare mai ales in marile municipii, a aratat ea, iar BERD lucreaza in acest sens cu Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene si cu municipalitatile.
Reguli pentru capitalul privat
Pentru investitorii si dezvoltatorii pe care FIDES ii reprezinta, aici este miezul problemei: capitalul privat poate construi locuinte accesibile doar daca regulile sunt stabile si previzibile. Parteneriatele public-private au fost gandite in Romania pentru infrastructura mare. Sergiu MANEA, CEO al BCR, a pus intrebarea practica: cat dureaza adaptarea lor la proiecte mai mici, de locuinte.
De aceea, FIDES sustine un cadru pentru parteneriatele public-private adaptat proiectelor de locuire, cu riscuri si beneficii repartizate clar si cu efectele asupra bugetului public evaluate transparent pentru fiecare model, precum si adoptarea, promulgarea si operationalizarea legii privind societatile de investitii imobiliare, aflata in procedura legislativa la Camera Deputatilor. REIT-urile ar putea aduce capital pe termen lung pentru locuinte de inchiriat, intr-o tara in care chiria este inca o exceptie. Unde exista sprijin public, beneficiarii, chiriile sau preturile si durata obligatiilor de accesibilitate trebuie insa fixate de la inceput.
Un Hub care sa lege nivelurile
Concluziile summitului descriu si cum ar trebui sa functioneze sistemul: proceduri simple, previzibile si fara blocaje, o capacitate centrala solida, care sa coordoneze programul si sa structureze finantarea, si sprijin tehnic pentru autoritatile locale, astfel incat acestea sa poata actiona rapid acolo unde decizia lor este esentiala.
Piesa care leaga aceste niveluri este un Hub national pentru locuirea accesibila. Ideea are deja un cadru european: Matthew BALDWIN a prezentat platforma pan-europeana de investitii in locuinte a Comisiei, care va functiona prin huburi nationale de finantare. La nivel national, MDLPA lucreaza deja la o astfel de structura. „Incercam sa pregatim instrumentele nationale practice pentru a pune in aplicare acest program. Pentru Hub-ul national pentru locuire, acum facem parteneriate ca sa il formam”, a spus Orsolya-Maria KOVER.
FIDES propune ca Hub-ul sa fie constituit printr-un acord de cooperare, cu un coordonator public si un secretariat tehnic, la care sa fie invitate autoritatile, institutiile de finantare, dezvoltatorii, operatorii de locuinte, confederatiile patronale si societatea civila. Mandatul lui ar fi practic: identificarea cererii si a proiectelor eligibile, pregatirea unui portofoliu de proiecte finantabile si formularea de propuneri pentru eliminarea blocajelor administrative. Initiativa similara lansata in Franta in septembrie este o sursa de inspiratie, nu un model de copiat integral.
In perioada urmatoare, FIDES va transmite concluziile summitului participantilor si partenerilor, va invita autoritatile, institutiile de finantare si ceilalti actori implicati la o intalnire de constituire a Hub-ului si va centraliza propunerile concrete de proiect. Mandatul Hub-ului si primul portofoliu de proiecte vor fi definite impreuna cu institutiile care accepta sa participe. Federatia include si dialogul privind legea REIT intre prioritatile sale legislative.
„Ca dezvoltatori si investitori, ne asumam si propria responsabilitate: nu doar sa cerem politici mai bune, ci sa venim cu propuneri si proiecte care le pot pune in practica. Valoarea acestui summit se va masura prin ceea ce construim dupa el”, a adaugat Constantin SEBESANU.
Concluziile complete ale summitului vor fi disponibile pe federatiafides.eu/summit2026.
Protectia locuintelor
Pentru a creste gradul de constientizare al importantei asigurarilor de locuinta, ApPA - Asociatia pentru Promovarea Asigurarilor a dat startul campaniei ”Luna Asigurarilor de Locuinte”, de la 1 octombrie.
Ajuns la cea de-a XIV-a editie, proiectul are in acest an tema „Nu e doar casa ta. Protejeaza ce poti. Asigura-te pentru ce nu poti controla.”
Dupa o editie de succes in 2025, in care mesajele au ajuns la peste 1,1 milioane de romani, demersul din acest an se concentreaza pe doua dimensiuni complementare ale sigurantei locuintei: preventia si pregatirea pentru situatiile care nu pot fi evitate complet.
Securizarea locuintei, identificarea vulnerabilitatilor din timp, o buna relatie cu vecinii si existenta unui plan clar pentru situatii neprevazute sunt elemente care contribuie decisiv la cresterea rezilientei in fata incidentelor casnice.