Fenomenul de bullying din scolile romanesti primeste, in premiera, si un raspuns din partea asiguratorilor. Cum poate o polita sa acopere sedintele de psihoterapie pentru un copil afectat si ce spun psihologii despre traumele suferite?
1asig.ro explica mecanismul acestei acoperiri inedite si perspectiva specialistilor, in contextul in care astazi, 5 noiembrie, este Ziua Internationala Impotriva Violentei si a Bullying-ului la scoala.
Bullying-ul este o problema majora in sistemul de invatamant din Romania. O demonstreaza chiar statisticile. Conform World Vision Romania, peste jumatate dintre elevi spun ca au fost umiliti de catre colegii lor. In mediul rural, fenomenul este mai accentuat: 9 din 10 copii au marturisit ca au ajuns victime.
Potrivit aceleiasi surse, agresiunile verbale, etichetarea sau marginalizarea sociala sunt printre cele mai frecvente acte de bullying in randul elevilor.
Observand amploarea situatiei, reprezentantii unei renumite companii de asigurari din Romania, UNIQA Asigurari, au introdus, din luna septembrie a acestui an, o premiera pe piata locala: o clauza suplimentara pentru acte de bullying comise de alti minori, disponibila impreuna cu asigurarea de locuinta (UNICASA) facultativa, pe care o pun la dispozitie clientilor, respectiv parintilor. Noua optiune ofera acces la servicii de evaluare si asistenta psihologica pentru copiii afectati de bullying in mediul scolar.
1asig.ro a discutat cu expertii UNIQA Asigurari pentru a afla mai multe detalii. Totodata, am cerut si opinia unui psiholog/psihoterapeut, specializat pe bullying-ul din scolile din Romania, astfel incat sa aflam cauza, efectele acestui act, dar si ce solutii de combatere sunt.
Ramona BERNIC, Vicepresedinte Directorat, UNIQA Asigurari, a explicat in ce conditii primesc copiii sedinte de psihoterapie pentru bullying, in baza asigurarii de locuinta a parintilor lor. Aceasta a mentionat si un aspect important: costurile medicamentelor sau tratamentelor medicamentoase nu sunt incluse in clauza asigurarii.
”Prin clauza dedicata bullyingului, ce poate fi atasata produsului de asigurare facutativa a locuintei UNICASA, copiii asigurati pot beneficia de servicii de consiliere psihologica si psihoterapie daca sunt elevi minori, locuiesc in locuinta asigurata si sunt copiii asiguratului, biologici sau adoptati. Incidentul de bullying trebuie sa fi fost comis de alti elevi minori din aceeasi unitate de invatamant.
Acoperirea vizeaza atat situatiile de bullying verbal, fizic, psihologic, social, discriminatoriu sau sexual, cat si efectele emotionale si psihologice generate de acestea. Eligibilitatea pentru accesarea serviciilor este stabilita in urma unei evaluari realizate de un psiholog clinician sau, dupa caz, de un psihiatru partener.
Serviciul are rolul de a sprijini copiii afectati de astfel de experiente, prin diagnosticarea, consilierea si ameliorarea impactului psihologic produs de incidentele de bullying. Costurile aferente medicamentelor sau tratamentelor medicamentoase nu sunt incluse in acoperirea asigurarii”, a detaliat Ramona BERNIC.
Referitor la procedura de obtinere a sedintelor de terapie si cate se pot urma, Ramona BERNIC a precizat:
”Procedura incepe prin notificarea UNIQA Asigurari de catre parinte sau reprezentantul legal, in termen de 48 de ore de la constatarea efectelor incidentului asupra copilului. Avizarea poate fi realizata prin canalele puse la dispozitie de companie: Consultantul Digital ANA, Avizare Online, Contact Center, e-mail, website sau la sediul companiei.
Dupa verificarea existentei unei polite valabile si a clauzei dedicate bullyingului, este deschis dosarul de dauna, iar clientului ii sunt solicitate documentele necesare pentru analiza. In paralel, furnizorul de servicii psihologice este informat pentru demararea procesului de evaluare.
Numarul exact de sedinte necesare este stabilit exclusiv de psihologul clinician in urma evaluarii cazului, fara a depasi limita maxima prevazuta in pachet.
Prin aceasta clauza, copiii asigurati pot beneficia de pana la sase sedinte de evaluare si consiliere psihologica pentru fiecare incident acoperit, in limita a doua evenimente de bullying pe durata unui an de asigurare, fiecare eveniment asigurat include o sedinta de evaluare psihologica initiala (screening) si mai multe sedinte de consiliere psihologica si/sau psihoterapie”.
Intrebata si daca trebuie ca o institutie sa certifice situatia de bullying pentru a se aproba cele sase sedinte, Ramona BERNIC ne-a oferit un raspuns pozitiv: ”Da. Pentru accesarea serviciilor psihologice, parintele trebuie sa faca dovada ca situatia de bullying a fost raportata conform legislatiei si procedurilor in vigoare. Conditiile de asigurare prevad, de asemenea, ca efectele emotionale si psihologice ale bullyingului sa fie documentate conform legislatiei in vigoare, inclusiv de catre consilierul scolar, acolo unde este cazul. Declaratia parintelui nu este suficienta pentru aprobarea serviciilor; este necesara existenta unei raportari oficiale si a unor documente care sa confirme atat incidentul, cat si consecintele acestuia asupra copilului”.
Ce spun psihologii despre bullying?
Madalina PLESEA, Psiholog si Psihoterapeut, ne-a declarat ca bullying-ul se manifesta sub mai multe forme la scoala in randul copiilor. Cel verbal este cel mai frecvent.
”Bullyingul este un comportament agresiv, repetat, intre copii sau adolescenti, care implica un dezechilibru de putere. Cu alte cuvinte, un copil sau un grup de copii ii face in mod intentionat rau altuia, folosind o pozitie de forta - fizica, sociala sau emotionala - si repeta comportamentul sau are potentialul sa-l repete.
Cele trei elemente-cheie sunt: agresivitate intentionata (nu e o gluma sau un accident), dezechilibru de putere (unul e mai puternic, mai popular sau are informatii compromitatoare) si repetare (se intampla mai mult de o data sau are potential sa se repete). Fara aceste trei elemente, poate fi un conflict sau o cearta, dar nu bullying.
Cele mai frecvente forme sunt: fizica (lovituri, impins, impiedicat), verbala (insulte, porecle, amenintari, umiliri), relationala sau sociala (raspandirea de zvonuri, excluderea din grup, ignorarea) si cibernetica (hartuire prin mesaje, retele sociale sau jocuri online). Bullyingul verbal e cel mai frecvent, iar cel relational - desi mai greu de vazut - poate fi la fel de dureros”, a explicat Madalina PLESEA.
Intrebata de ce ajung unii copii sa ii intimideze sau sa ii umileasca pe ceilalti, Madalina PLESEA a raspuns ca ”radacina” acestei situatii nu consta automat in rautatea unui copil, asa cum percepem multi dintre noi.
”Copilul care exercita bullying nu e automat un „copil rau”. Iata ce se ascunde in spatele comportamentului. Multi o fac pentru a castiga statut, putere sau recunoastere in grup. Altii o fac pentru ca ei insisi au fost victime, au vazut violenta acasa sau au probleme de autoreglare emotionala. Factorii de risc includ lipsa de sprijin parental, conflictul familial, impulsivitatea si furia crescuta.
Din perspectiva psihoterapeutica, bullyingul poate fi o forma de „acting out” - exteriorizarea unei dureri interne prin comportament. Un copil care se simte neputincios acasa poate cauta in scoala un loc unde se simte puternic, chiar daca asta inseamna sa raneasca pe altii. Nu e o justificare, ci o posibila explicatie care ajuta la interventie”, ne-a mai spus psihoterapeutul.
Ce efecte poate avea bullying-ul asupra dezvoltarii emotionale si psihologice a unui copil? Madalina PLESEA a marturisit ca ranile pot persista chiar pana la varsta adulta.
”Bullyingul nu se termina cand clopotul suna. Ranile pe care le lasa pot dura ani. Bullyingul afecteaza dezvoltarea emotionala si psihologica a copilului in moduri profunde. Copiii victimizati au un risc crescut de depresie, anxietate, tulburari de alimentatie, absenteism scolar, consum de substante, auto-vatamare si comportamente suicidare. Efectele pot dura pana la varsta adulta, afectand stima de sine, relatiile si deciziile de viata.
Bullyingul loveste nevoia fundamentala a copilului de siguranta si apartenenta. Cand un copil e umilit repetat, creierul lui percepe asta ca pe o amenintare la nivel de supravietuire. Copilul poate dezvolta o imagine de sine negativa, alimentata de mesajele umilitoare primite”, a mai detaliat psihologul.
Rolul parintilor in combaterea fenomenului de bullying
Parintii au un rol foarte important in combaterea bullying-ului. Daca va intrebati cum ar trebui sa reactioneze un parinte atunci cand afla ca propriul copil este victima bullying-ului, dar si cum ar trebui sa procedeze parintele agresorului, iata raspunsul:
”Cand afli ca copilul tau e victima sau agresor, reactia ta decide daca rana se vindeca sau se adanceste.
Pentru parintele victimei: Primul pas e sa asculti fara sa judeci si sa validezi durerea: „Imi pare rau ca treci prin asta. Nu e vina ta.” Apoi, lucreaza cu scoala — nu cu parintii agresorului direct. Nu incuraja copilul sa „se razbune” sau sa lupte fizic; ajuta-l sa invete sa fie asertiv si sa ceara ajutor de la adulti.
Pentru parintele agresorului: Primul pas e sa asculti versiunea copilului fara sa-l justifici imediat. Apoi, spune-i clar si ferm ca bullyingul nu e tolerat si ca va exista o consecinta. Lucreaza cu scoala pentru a te asigura ca copilul e tras la raspundere. Nu minimaliza cu „e doar o faza” sau „toti copiii fac asta”.
Este important ca fiecare parinte sa-si invete copilul sa ia atitudine intr-o situatie in care un copil este victima a bullyingului”, ne-a mai explicat Madalina PLESEA.
Drept urmare, masurile de combatere a bullying-ului in randul copiilor, si nu numai, sunt necesare pentru prevenirea unor consecinte dramatice. Multi dintre minori ajung chiar in pragul sinuciderii, din cauza ranilor emotionale pe care le simt.
Initiativa de a include riscul de bullying in pachetele de asigurare demonstreaza ca protectia financiara incepe sa acopere si vulnerabilitatile emotionale ale noilor generatii. Ramane ca parintii sa fie informati si sa utilizeze aceste instrumente la timp, transformand polita de asigurare intr-un sprijin real pentru sanatatea psiho-emotionala a intregii familii.