In fundamentarea Strategiei fiscal bugetare pe perioada 2011-2013 Guvernul a pornit de la o serie de ipoteze cu privire la evolutia pietei muncii pe care Consiliul Fiscal le considera prea optimiste in raport cu starea actuala a mediului economic: cresterea salariilor cu 10% in sectorul privat si cu cca. 15% in cel public, absorbtia rapida in sectorul prtivat a celor circa 90.000 de persoane care vor fi disponibilizate din sectorul public in 2010 si 2011, dar si generarea de noi locuri de munca, astfel incat numarul total al salariatilor sa creasca cu 0,5%. Asa cum se poate observa, de (ne)realizarea acestor ipoteze depinde in mod direct evolutia colectarilor la bugetul public de pensii, ceea ce pune un nou semn de intrebare cu privire la pensiile publice din anii urmatori.
Potrivit atributiilor sale specifice, Consiliului Fiscal si-a facut cunoscuta opinia asupra Strategiei fiscal bugetare pe perioada 2011-2013 (SFB 2011-2013) emisa de Guvern. Documentul dat publicitatii vineri aduce mai multe critici si observatii cu privire la modul in care a fost elaborata, punand in evidenta fie caracterul, pe alocuri, vag sau prea optimist al ipotezelor de lucru, fie lipsa unor prioritati bine definite in domeniul investitiilor sau lipsa unor solutii alternativa, care sa acopere ipoteza neindeplinirii anumitor proiectii economice pe care se fundamenteaza dimensionarea bugetului consolidat pentru anii urmatori.
Unul dintre capitolele care intereseaza cel mai mult domeniul pensiilor, este cel legat de proiectiile privind piata muncii, in fapt sursa principala de "alimentare" a bugetului de pensii. In opinia Consiliului Fiscal, ipotezele luate in calcul in alcatuirea SFB 2011-2013 sunt prea optimiste, foarte probabila lor neindeplinire nefiind insa acoperita de un scenariu alternativ:
"Consiliul fiscal apreciaza drept optimiste in special proiectiile privind piata muncii pentru anul 2011 - in speta cele legate de dinamica salariului mediu brut si a numarul de salariati, ceea ce implica existenta unor riscuri in ceea ce priveste realizarea veniturilor programate la capitolele "impozite pe venit si salarii", respectiv "contributii sociale". Cifra de 5,9% avansata pentru ritmul de crestere anuala a castigului salarial mediu brut pe total economie in 2011 implica o dinamica anuala de aproximativ 10% a salariului mediu brut in sectorul privat, dat fiind faptul ca reducerea cu 25% la suta a salariilor bugetarilor va fi inversata doar partial la inceputul anului 2011 (+15% in medie conform SFB) si va fi insotita de eliminarea celui de-al 13-lea salariu si a primelor de vacanta. O astfel de crestere salariala in sectorul privat pare, in acest moment destul de dificil, de realizat in contextul unei reveniri economice amanate, mai ales avand in vedere existenta unor potentiale efecte de demonstratie din partea sectorului public si a presiunilor suplimentare la nivelul ofertei pe piata muncii, exercitate de disponibilizarile preconizate in sectorul bugetar.
De asemenea, in conditiile unei reveniri economice incipiente, cresterea de 0,5% avuta in vedere in 2011 pentru numarul de salariati pe total economie apare drept dificil de realizat, avand in vedere ca aceasta estimare implica faptul ca sectorul privat va fi capabil nu numai sa absoarba relativ rapid cele 74.000 de persoane disponibilizate in sectorul public in cursul anului 2010 (cea mai parte urmand a fi disponibilizati spre sfarsitul anului curent) si cei 15.000 de salariati din sectorul public, cel putin, ce urmeaza a fi disponibilizati in cursul anului urmator (conform ultimei scrisori de intentie trimise catre FMI), dar sa si creeze locuri de munca suplimentare. Coroborand aceste aspecte cu retinerile exprimate de Consiliul Fiscal in opinia privind ultima rectificare bugetara in ceea ce priveste veniturile programate pentru anul 2010 la capitolele "impozit pe profit", "accize" si "contributii sociale", Consiliul fiscal considera ca exista riscuri semnificative la adresa prognozei veniturilor pentru anul 2011, riscuri a caror materializare ar antrena, datorita efectului de baza, consecinte negative asupra veniturilor bugetului general consolidat pana la sfarsitul orizontului de prognoza (2013).
In plus, atingerea tintei de deficit al bugetului general consolidat in anul 2012, care asigura si respectarea termenului limita fixat Romaniei de catre Consiliul Uniunii Europene pentru corectarea deficitului excesiv, pare sa depinda de o crestere cu 0,2% din PIB a veniturilor nefiscale in acel an, fara ca sursele unei asemenea cresteri sa fie argumentate, ceea ce, in consecinta, pare a fi nerealist.