Sa lasam putin la o parte dezbaterea despre daca e bine sau nu ca industriile financiare din Romania sa aiba parte de o supraveghere unificata. Si sa vedem cat de unitar ar fi cu adevarat sistemul de supraveghere care se propune.Iar problema e ca n-ar prea fi. Sau cel putin asa rezulta din ordonanta de urgenta pe care Guvernul USL s-a grabit sa o adopte la foarte scurt timp dupa castigarea alegerilor. Asta pentru ca unii raman in continuare "mai egali" ca altii. Piata bancara, cea mai importanta componenta a sistemului financiar, ar ramane in afara jurisdictiei noii Autoritati de Supraveghere Financiara (ASF). Iar din declaratiile oficiale rezulta ca, desi banca centrala doreste sa aiba un oarecare control asupra ASF, nu vrea catusi de putin sa se implice institutional in cadrul acestei entitati.
Ca dimensiune, in Romania, sistemul bancar este un gigant in comparatie cu celelalte trei industrii financiare luate la un loc. Daca insa tendinta este de integrare sistemica a pietelor, atunci este firesc ca si supravegherea sa fie cu adevarat unificata si, deci, sa cuprinda si bancile sub "umbrela" sa. Acest model functioneaza, de altfel, in cateva dintre cele mai avansate si mai complexe economii europene, cum ar fi Germania, Austria sau Olanda.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este insa de alta parere si sustine supravegherea separata a sistemului bancar: "Banca Centrala Europeana sprijina ideea ca supravegherea bancara, de regula, sa fie la banca centrala, intrucat la banca centrala se afla cei mai buni specialisti. Exista, in mod natural, o concentrare de informatii. Nu uitati ca toate conturile bancilor comerciale exista la banca Centrala".
Perfect adevarat. Numai ca acelasi argument poate fi utilizat foarte bine si pentru sustinerea includerii sistemului bancar in cadrul supravegherii financiare unitare. Ba chiar mai mult, pentru ca respectiva supraveghere sa fie exercitata de la nivelul bancii centrale.
Intr-adevar, o banca centrala "vede" cel mai bine evolutiile fluxurilor financiare dintr-o economie si este cel mai bine pozitionata (cel putin teoretic) pentru a detecta riscurile sistemice. In plus, peisajul financiar actual este dominat de grupuri integrate, care deruleaza de multe ori activitati in mai multe subsectoare ale finantelor (banci, asigurari, pensii private, piata de capital). Iar aceste grupuri intermediaza un bun asupra caruia bancile centrale au monopol, atat in privinta productiei, cat si a pretului, adica banii.
Tocmai din pricina acestei integrari si a riscurilor sistemice derivate de aici a fost infiintat Comitetul National pentru Stabilitate Financiara (CNSF), ai carui membri sunt guvernatorul BNR, Ministerul Finantelor Publice, presedintii CSA, CSSPP si CNVM, precum si directorul executiv al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB).
Nici nu e nevoie sa inventam roata. In 2006, Slovacia, tara actualmente membra a zonei euro, a desfiintat Autoritatea pentru Piata Financiara (responsabila pana atunci, ca si ASF, cu industriile financiare nebancare) si a transferat toate atributiile acesteia la nivelul bancii centrale. In organigrama Bancii Nationale a Slovaciei sunt incluse departamente responsabile cu supravegherea in asigurari, pensii private si piata de capital.
Ar dori insa BNR sa supravegheze direct si oficial toate pietele financiare din Romania?
CSA, CSSPP si CNVM joaca fiecare un rol dublu, respectiv au in fisa postului atat supravegherea prudentiala a industriilor respective, cat si protectia consumatorilor, fie ei asigurati, participanti la fonduri de pensii sau investitori. Nu la fel stau lucrurile cu BNR. Clientii nemultumiti ai bancilor nu se pot adresa bancii centrale, ci doar ANPC sau direct justitiei.
Daca BNR ar prelua supravegherea intregii industrii financiare, ar fi nevoita, printre altele, sa inceapa sa se ocupe si de relatia dintre furnizorii si consumatorii de servicii financiare. Respectiv, printre altele, sa primeasca memorii, mailuri si telefoane de la soferii nemultumiti pe care unii asiguratori ii tot amana cu despagubirile sau de la "victimele" mondene ale lui Cristian Sima. Un rol pe care nu sunt deloc sigur ca BNR ar fi dispusa sa si-l asume.
Cititi articolul integral in primul numar din acest an al revistei PRIMM - Asigurari & Pensii!