In opinia europenilor, schimbarile climatice sunt problema cea mai grava cu care ne confruntam in prezent

Mai mult de 9 din 10 respondenti considera ca schimbarile climatice sunt o problema grava (93%), iar aproape 8 din 10 (78%) - ca este o problema foarte grava, potrivit noului sondaj Eurobarometru publicat luni de Comisia Europeana.

Atunci cand li s-a cerut sa spuna care este problema cea mai grava cu care ne confruntam in prezent la scara planetara, peste un sfert (29%) dintre respondenti au indicat fie schimbarile climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sanatate legate de poluare (4%).

In ceea ce priveste politicile care pot fi adoptate pentru a remedia aceasta problema, 9 din 10 europeni (90%) sunt de parere ca emisiile de gaze cu efect de sera ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel incat Europa sa poata deveni neutra din punct de vedere al climei pana in 2050. Aproape 9 din 10 europeni (87%) considera ca este important ca UE sa stabileasca tinte ambitioase in ceea ce priveste sporirea utilizarii energiei din surse regenerabile si acelasi procent crede ca e important ca UE sa acorde sprijin tarilor pentru imbunatatirea eficientei energetice.

Vicepresedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: "In ciuda pandemiei si a dificultatilor economice cu care se confrunta europenii, sustinerea publica pentru intreprinderea de actiuni in domeniul climei este in continuare la cote inalte. Europenii isi dau seama de riscurile pe termen lung pe care le reprezinta criza climatica si a biodiversitatii si asteapta actiuni concrete in acest sens din partea industriei, a guvernelor si a Uniunii Europene. Cifrele din sondajul Eurobarometru constituie un apel la actiune lansat politicienilor si intreprinderilor. Pentru Comisia Europeana, ele reprezinta un stimulent suplimentar de a definitiva pachetul legislativ privind ajustarea obiectivului de reducere a emisiilor la 55% ("Pregatiti pentru 55"), pachet pe care il vom prezenta spre sfarsitul lunii si gratie caruia avem incredere ca vom putea atinge obiectivele climatice pe care ni le-am propus."

Majoritatea cetatenilor UE (64%) iau deja, la nivel individual, masuri pentru combaterea schimbarilor climatice si fac in mod constient alegeri durabile in viata lor de zi de zi. La intrebarea "cine trebuie sa ia masuri pentru a combate schimbarile climatice", cetatenii au subliniat necesitatea intreprinderii unor reforme structurale care sa acompanieze actiunile individuale si au invocat in acest sens responsabilitatea guvernelor nationale (63%), a intreprinderilor si a industriei (58%) si a UE (57%).

Peste 8 din 10 europeni (81%) sunt de acord ca energiile curate ar trebui sa beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar daca acest lucru conduce la o reducere a subventiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75%) considera ca investitiile in redresarea economica ar trebui sa fie directionate in principal catre noua economie verde.

Exista un consens evident in randul acestora ca luarea de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice ofera oportunitati atat cetatenilor UE, cat si economiei UE. Aproape 8 din 10 europeni (78 %) impartasesc opinia ca actiunile climatice vor fi un motor al inovarii, iar gratie inovarii, intreprinderile europene vor fi mai competitive.

Aproape 8 din 10 europeni (78%) sunt de parere ca promovarea expertizei UE in domeniul tehnologiilor curate in relatia cu tarile din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de munca in UE. 7 din 10 europeni (70%) considera ca reducerea importurilor de combustibili fosili poate aduce beneficii economice UE.

Peste 7 din 10 europeni (74%) sunt de acord ca daunele cauzate de schimbarile climatice sunt insotite de costuri mult mai mari decat investitiile de care este nevoie pentru tranzitia verde.

La sondajul Eurobarometru special 513 privind schimbarile climatice au participat 26.669 de cetateni din diferite categorii sociale si demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfasurat in perioada 15 martie-14 aprilie 2021. De fiecare data cand a fost posibil, s-au derulat interviuri fata in fata, insa unii respondenti au raspuns la intrebari online, date fiind restrictiile legate de pandemia de COVID-19.

Pactul verde european este prioritatea politica numarul unu a Comisiei Europene. Pe baza propunerilor prezentate de Comisie, Parlamentul European si statele membre s-au angajat sa asigure neutralitatea climatica a UE pana in 2050 si sa reduca emisiile nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030 fata de nivelurile din 1990. Aceste angajamente sunt acum inscrise in Legea europeana a climei, care a fost semnata oficial la 30 iunie 2021. In vederea atingerii acestor obiective, Comisia va prezenta la 14 iulie 2021 pachetul sau de propuneri legislative "Pregatiti pentru 55". Aceasta ampla reforma a setului de instrumente politice ale UE in domeniul climei si al energiei va include revizuiri ale legislatiei existente si o serie de noi instrumente.

Studiu UNSAR-IRES: Schimbarile climatice sunt reale

90% dintre romani considera ca schimbarile climatice sunt reale, conform unei cercetari sociologice realizate de UNSAR impreuna cu IRES. Procentul este similar cu cel care reiese din analizele facute si anul precedent, semn ca romanii continua sa se preocupe si in acest an de realitatea schimbarilor climatice.

Cele mai mari ingrijorari sunt legate de: furtunile violente 29%; seceta, cu 23%; topirea ghetarilor 15%; valurile de caldura 14%; incendiile de vegetatie 9%; inundatiile 8%.

Potrivit unui raport AON, deficitul global de protectie impotriva catastrofelor a atins, in 2020, un nivel de 64%, in conditiile in care 171 de miliarde de dolari - pierderi provocate de catastrofe naturale si fenomene meteo severe, la nivel global -, reprezinta pierderi neasigurate.

Catastrofele naturale si fenomenele meteo severe au generat pierderi economice in valoare totala de 268 de miliarde de dolari, un nivel cu aproximativ 8% mai mare decat pierderile medii anuale din acest secol. "Costurile continua sa creasca, pe fondul schimbarilor climatice", subliniaza Aon. Din totalul pierderilor economice, programele de re/asigurare private sau de stat au acoperit doar 97 de miliarde de dolari, rezultand un deficit de protectie de 64%.

CITITI PE ACEEASI TEMA:
• Actiuni climatice: emisiile de CO2 de la masinile noi au scazut puternic in 2020