Mai devreme sau mai tarziu, se va intampla ceea ce Romania isi doreste de cel putin 15 ani si se pare ca acum este cel mai aproape de momentul aderarii la Spatiul Schengen, intrucat chiar acum se discuta despre aderarea a trei tari membre UE: Romania, Croatia si Bulgaria.
Alex MILCEV, Partener EY Romania, liderul departamentului de Asistenta fiscala si juridica, analizeaza care sunt plusurile, dar si minusurile pe care le atrage dupa sine aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.
"Este posibil ca, de data aceasta, cererea de aderare a tarii noastre sa fie aprobata, desi Austria, prin ministrul sau de Interne, inca se opune acestui demers. Cert este ca acum par ca sunt intrunite conditiile pentru un vot favorabil, iar daca Austria isi va schimba pozitia (este nevoie de acordul unanim al tuturor tarilor membre), Romania ar putea deveni parte a acestui acord", a spus Alex MILCEV.
Pe scurt, Schengen este o zona de circulatie libera in Europa, care permite cetatenilor din tarile europene agreate - Acordul a fost semnat in anul 1985, in localitatea Schengen (Luxemburg), de unde si numele acestuia - sa circule liber pe teritoriul si intre aceste tari. Nu dispar total controalele la frontiera, dar sunt realizate pe baza unor criterii bine definite, ceea ce inseamna fluidizarea traficului in vami, atat pentru persoane fizice, cat si pentru companii. Normele dupa care sunt realizate controalele sunt cuprinse in Codul frontierelor Schengen.
"Daca Romania va fi acceptata in spatiul Schengen, este evident ca aceste norme vor trebui aduse in legislatia nationala, adoptate si implementate intern. Ceea ce vede toata lumea si, prin urmare, este si subiectul dezbaterilor nationale din aceste zile, sunt avantajele, evidente, pe care le vom avea ca stat membru al acestui spatiu. Este vorba, inainte de toate, despre fluidizarea si rapiditatea trecerii frontierelor, pentru ca se reduc mult timpul si birocratia aferenta verificarilor documentelor in vama. Cu noile norme, accesul romanilor, dar si al marfurilor care pleaca ori tranziteaza Romania, va fi mult mai usor. Ceea ce va fi un avantaj major, contribuind inclusiv sau mai ales la accelerarea schimburilor comerciale. Partea despre care se vorbeste mai putin in aceste zile, poate chiar mai importanta vizavi de avantajele aderarii, se refera la consecintele pe piata interna a fortei de munca. Daca au fost acordate permisele de munca aprobate la sfarsitul anului trecut, in Romania s-ar putea sa lucreze circa 100.000 de cetateni straini, din afara UE. In cazul aderarii, este probabil ca o buna parte dintre acestia ar putea alege sa emigreze in alte state europene, astfel ca Romania s-ar putea confrunta, in scurt timp, cu o noua criza pe piata fortei de munca, abia ameliorata, odata cu valul de muncitori asiatici care lucreaza acum in domenii deficitare, precum agricultura, constructii, horeca", a precizat Alex MILCEV.
"Pe de alta parte, am putea asista chiar la inaspriri ale regimului de munca pentru strainii din afara UE - permise de munca si de sedere, de exemplu - dat fiind ca, la o eventuala acceptare a Romaniei in Spatiul Schengen, acestea vor fi aspecte reglementate pentru tot spatiul Schengen, la care Romania va trebui sa se alinieze. Astfel ca, vor urma inerente schimbari si pe acest palier, asupra carora autoritatile romane inca nu au facut vreun anunt", a adaugat Alex MILCEV.
Este cert, insa, ca vom avea de-a face cu un aspect mai putin bun pentru piata fortei de munca locala, intrucat strainii vor avea posibilitatea sa plece in tarile europene dezvoltate, unde pot gasi conditii mai bune, si materiale, si financiare. Deficitul accentuat al fortei de munca se va traduce inevitabil in cresteri salariale care, la randul lor, vor pune presiune pe costul bunurilor si serviciilor in piata si, deci, vor genera un impuls inflationist peste cel pe care il avem deja.
"Chiar daca, in cazul aderarii nu vom asista la o plecare in masa imediata, este clar ca Romania se va confrunta cu acest fenomen si este obligatoriu ca autoritatile romane sa gaseasca rapid solutii de mentinere a fortei de munca existente in tara si de aducere a unei forte de munca suplimentare. Sa nu uitam ca, de exemplu, planurile de investitii ale PNRR se bazeaza pe premisa disponibilitatii unei mase semnificative de muncitori in tara, care poate sa duca la bun sfarsit toate proiectele asumate pana in 2026 (altfel, riscam sa ramanem si fara bani si fara investitii)", a mentionat Alex MILCEV.
In loc de concluzie, am putea spune ca aderarea la Spatiul Schengen vine pentru Romania si cu plus si cu minus. Cheia ar fi sa gasim solutiile prin care sa profitam la maximum, economic si social, de avantaje si sa reducem prin masuri rapide si eficiente efectele negative inerente acestui pas.
