Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, joi, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an.
Astfel, CA al BNR, intrunit in sedinta de joi, 8 octombrie 2026, a hotarat urmatoarele:
- Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
- Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an;
- Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Rata anuala a inflatiei se va plasa pe o traiectorie ascendenta
Redam mai jos comunicatul transmis de banca centrala:
”Rata anuala a inflatiei a inregistrat o scadere substantiala in primele doua luni ale trimestrului III 2026, asa cum s-a anticipat, coborand la 8,16 la suta in iulie si la 6,17 la suta in august, de la 10,42 la suta in iunie, pe fondul epuizarii efectelor directe ale eliminarii plafonului la pretul energiei electrice si ale majorarii cotelor de TVA si a accizelor in perioada similara a anului anterior.
Efectele de baza dezinflationiste asociate celor doua socuri pe partea ofertei produse in iulie-august 2025 au afectat prioritar evolutia componentelor exogene ale IPC, fiind resimtite puternic la nivelul dinamicii anuale a preturilor energiei. Influente suplimentare in sens descendent au venit din continuarea descresterii pronuntate a preturilor LFO, care au fost doar in mica masura contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativa a combustibililor, in contextul cresterii accentuate a cotatiei petrolului.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a inregistrat o scadere considerabila pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului III 2026, reducandu-se la 6,2 la suta in august, de la 8,3 la suta in iunie, in principal sub impactul efectelor de baza dezinflationiste asociate majorarii impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar si in conditiile descresterii cotatiilor unor marfuri agroalimentare si ale slabirii cererii de consum. Mici influente de sens opus au decurs din cresterea tarifelor de telecomunicatii si a pretului politelor RCA, precum si din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut in august 2026 la 6,3 la suta, de la 9,2 la suta in iunie 2026.
Rata medie anuala a inflatiei IPC s-a redus la 9,5 la suta in august 2026, de la 9,8 la suta in iunie 2026, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC s-a situat in august 2026 la 8,6 la suta, nivel similar celui din iunie 2026.
Activitatea economica a stagnat in trimestrul II 2026, dupa ce s-a comprimat cu 0,1 la suta in primul trimestru al anului (variatie trimestriala), evolutie ce face probabila prelungirea trendului de adancire a deficitului de cerere agregata intr-un ritm moderat, in linie cu previziunile.
In raport cu aceeasi perioada a anului trecut, activitatea economica si-a atenuat vizibil contractia in trimestrul II 2026, la -0,4 la suta, de la -1,2 la suta in primele trei luni ale anului, in principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuala a formarii brute de capital fix, dupa descresterea pronuntata din trimestrul precedent.
Consumul gospodariilor populatiei a continuat insa sa-si accentueze scaderea in termeni anuali, iar evolutia exportului net a redevenit contractionista in trimestrul II 2026, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importurilor de bunuri si servicii s-a marit vizibil in raport cu trimestrul precedent, devansand-o pe cea cvasi-stationara a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si deficitul de cont curent si-au intrerupt trendurile de scadere fata de perioada similara a anului anterior pe care s-au plasat in ultimele 3-4 trimestre, inregistrand cresteri in trimestrul II 2026, inclusiv ca urmare a inrautatirii raportului de schimb.
Cele mai recente date si analize indica o redresare a activitatii economice in trimestrul III 2026 fata de trimestrul anterior, inclusiv pe seama performantelor agriculturii, asociata insa cu o deteriorare a evolutiei PIB in raport cu aceeasi perioada a anului precedent, in conditiile unor evolutii majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.
Astfel, vanzarile cu amanuntul au continuat sa-si atenueze declinul in termeni anuali in iulie-august 2026, insa cele auto-moto si l-au adancit in luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populatiei si-a prelungit contractia ampla. Totodata, dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a inregistrat o scadere abrupta in prima luna a trimestrului III, iar productia industriala si-a accentuat descresterea fata de perioada similara a anului anterior.
In acelasi timp, dinamica anuala a exporturilor de bunuri si servicii a consemnat in iulie 2026 o scadere mai pronuntata fata de trimestrul precedent decat cea a importurilor, ecartul dintre acestea redevenind astfel usor negativ. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali, iar deficitul de cont curent si-a marit considerabil variatia anuala in raport cu trimestrul anterior, in conditiile deteriorarii severe a balantelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balantei comerciale a inregistrat totusi o mica scadere fata de perioada similara din anul precedent, in timp ce deficitul de cont curent s-a marit usor.
Pe piata muncii, datele recente releva noi mici scaderi ale efectivului salariatilor din economie in lunile iunie si iulie 2026, dar si o corectie descendenta insemnata a ratei somajului BIM (Biroul International al Muncii), care a revenit in iulie-august la 6,4 la suta, de la valoarea medie de 6,8 la suta la care a urcat in trimestrul II 2026. Dinamica anuala a salariului brut nominal s-a reamplificat in iulie, inclusiv pe fondul majorarii salariului minim brut pe economie, ramanand totusi la un nivel scazut din perspectiva istorica, iar variatia costului unitar cu forta de munca din industrie si-a accelerat considerabil cresterea. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, dupa doua trimestre de scadere, insa deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accentuat intrucatva descresterea, ajungand la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evolutiilor din industrie si constructii.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit evolutia liniara in august si in primele doua decade din septembrie, pentru ca ulterior sa cunoasca ajustari ascendente succesive, mai pronuntate in primele zile din octombrie. La randul lor, randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat si-au marit fluctuatiile in prima parte a lunii septembrie si au inregistrat apoi o crestere considerabila - in contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar si pe fondul situatiei politice interne si al incertitudinilor asociate -, care s-a corectat in mare parte in primele zile din octombrie. In aceeasi conjunctura, cursul de schimb leu/euro si-a accentuat ascensiunea in primele decade din septembrie, iar la finele lunii si in debutul lui octombrie a consemnat o crestere abrupta semnificativa, ramanand apoi pe noul palier.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat ascensiunea lenta reamorsata in debutul anului curent, reducandu-se la 8,2 la suta in august 2026, de la 8,4 la suta in iunie, in conditiile in care noua crestere usoara de ritm inregistrata de componenta in lei in acest interval a fost mai mult decat contrabalansata de incetinirea semnificativa a cresterii in termeni anuali a creditului in valuta, pe seama evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a mentinut totusi constanta, la 66,8 la suta, sub influenta efectului statistic al evolutiei cursului de schimb al leului.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei se va plasa pe o traiectorie ascendenta pana la finele anului curent, in principal pe fondul influentelor anticipate sa decurga din cresterea preturilor combustibililor si energiei si din marireacotatiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - in contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu si al secetei severe din acest an -, precum si din evolutia cursului de schimb al leului.
Presiuni dezinflationiste tot mai evidente sunt asteptate insa in perspectiva mai indepartata din partea factorilor fundamentali, cu precadere din partea cererii agregate, pe fondul corectiei bugetare initiate in 2025 si continuata in acest an, cu implicatii favorabile si asupra anticipatiilor inflationiste, si de natura sa conduca la ajustarea deficitului de cont curent.
Incertitudini mari raman totusi asociate,inclusiv in actuala situatie politica interna, masurilor potential adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini si riscuri semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza insa si conflictul din Orientul Mijlociu si criza energetica, prin efectele potential exercitate, pe mai multe cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii si profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor si a inflatiei la nivel european/mondial si a perceptiei de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.
In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare, precum si ale conflictului din Orientul Mijlociu si ale razboiului din Ucraina, cat si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 8 octombrie 2026, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 12 noiembrie 2026.