1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling
BNR mentine  dobanda de referinta ...

BNR mentine dobanda de referinta la 7%

In sedinta de astazi, 9 februarie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 % pe an; totodata, s-a decis mentinerea la 8,00 % pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) si la 6,00 % pe an a ratei dobanzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 % ? 1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

Rata anuala a inflatiei a scazut la 16,37 % in decembrie 2022, de la 16,76 % in noiembrie, ramanand doar marginal deasupra nivelului prognozat, in principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descresterii cotatiei petrolului si al aprecierii leului in raport cu dolarul SUA.

Prin urmare, in trimestrul IV 2022, rata anuala a inflatiei a ajuns pe un platou, asa cum s-a anticipat, inregistrand pe ansamblul intervalului o crestere mult mai modesta decat in trimestrele precedente (de la 15,88 % in septembrie), in conditiile accentuarii impactului dezinflationist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influenta scaderii considerabile a pretului combustibililor.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reaccelerat usor cresterea in ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, marindu-se de la 11,9 % in septembrie, la 14,6 %i n decembrie 2022, pe fondul continuarii scumpirii alimentelor procesate, dar si al cresterilor cvasi-generalizate de preturi consemnate pe segmentul marfurilor nealimentare si pe cel al serviciilor. Evolutia inflatiei CORE2 ajustat continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie. Acestea au fost potentate si in acest interval de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt si de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 % in decembrie 2022, de la 13,4 % in septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in decembrie 2022 la 13,8 % si la 12,0 % , de la 11,8 % , respectiv 10,2 % in septembrie 2022, ramanand insa la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Noile date statistice reconfirma cresterea semnificativ peste asteptari a activitatii economice in trimestrul III 2022 si intr-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 %, implicand o marire a excedentului de cerere agregata si in acest interval.

Cresterea anuala a PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III 2022 - la 3,8 % de la 5,1 % in trimestrul II -, ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica, cu contributia principala adusa de aceasta data de formarea bruta de capital fix, urmata la o distanta apreciabila de cea a consumului gospodariilor populatiei. Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in trimestrul III, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri si servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a accelerat considerabil cresterea in raport cu perioada similara a anului anterior, in pofida restrangerii decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor, iar deficitul de cont curent si-a dublat dinamica anuala, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a dinamicii soldului balantei veniturilor primare.

Cele mai recente date si analize indica o incetinire progresiva a cresterii economiei in trimestrele IV 2022 si I 2023, sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate, dar si marirea usoara a avansului PIB in trimestrul IV 2022, fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul unui efect de baza.

Relevante din aceasta perspectiva sunt majorarile de dinamica inregistrate in octombrie -noiembrie 2022 de vanzarile cu amanuntul si de cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei, alaturi de continuarea accelerarii puternice a cresterii volumului lucrarilor de constructii. Productia industriala si-a reaccentuat insa contractia in termeni anuali in primele doua luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri si servicii si-au redus considerabil variatia anuala si mult mai pronuntat decat importurile, inclusiv in contextul deteriorarii raportului de schimb, cu consecinta accelerarii cresterii anuale a deficitului comercial si a celui de cont curent. Dinamica celui din urma a receptat insa si influentele amplificarii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate insa in mare masura de o inrautatire a evolutiei pe segmentul veniturilor primare.

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa creasca in primele doua luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decat in semestrul I, iar rata somajului BIM a urcat din nou la 5,6 % in luna decembrie, de la 5,4 % in trimestrul III. Totodata, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a prelungit in debutul anului 2023 tendinta de descrestere graduala evidentiata in semestrul II 2022, iar redresarea intentiilor de angajare in luna ianuarie a anului curent a survenit dupa o scadere semnificativa consemnata la finele anului trecut si in conditiile unor evolutii divergente la nivel sectorial.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit ajustarea descendenta graduala in luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descresteri - relativ in linie cu evolutiile din regiune -, in contextul imbunatatirii pregnante a sentimentului investitorilor fata de pietele financiare din economiile emergente, sub influenta asteptarilor de moderare a intaririi politicii monetare de catre Fed.

Pe acest fond, precum si in contextul sporirii atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat din nou o tendinta de intarire in raport cu euro incepand cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodata, moneda nationala a continuat sa se aprecieze fata de dolarul USD, ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale.

Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a decelerat si in luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungand la 12,1 % (13,2 % in noiembrie), in conditiile incetinirii usoare a scaderii dinamicii componentei in lei, in paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variatiei creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca, pana la 68,8 % in decembrie 2022, de la 69,4 % in noiembrie.