Consideratii privind ecosistemul financiar digital

Leonardo BADEA
Professor, PhD, West University of Timisoara, Romania
E-mail: leonardo.badea@bnro.ro

Calin Mihail RANGU
Assoc. Prof., PhD, Danubius University of Galati, Romania,
E-mail: calin@rangu.ro

Mircea Constantin SCHEAU
PhD, Babes-Bolyai University, Cluj; University of Craiova, Romania
E-mail: mircea.scheau@ubbcluj.ro; mircea.scheau@edu.ucv.ro

1. Introducere

Subiectul ecosistemelor digitale financiare este relativ nou si partial acoperit in literatura de specialitate. Kumaraswamy A. et. all (2018) afirma ca teoria nu abordeaza in mod adecvat dinamica multor inovatii, cum ar fi tehnologia si serviciile de tipul celor de la Apple sau Uber's ride. Multe dintre aceste inovatii sunt sistemice, servesc drept platforme peste care altii pot construi sau pot perturba relatii si actori traditionali prin dezvoltarea unor noi ecosisteme separare de produsele sau serviciile oferite de firmele individuale. Conceptul de ecosistem a aparut in anii 90, mai mult ca o corelatie intre biologie si economie. Moore J.F (1996). defineste ecosistemul ca o comunitate economica sustinuta de o baza pentru interactiunea dintre organizatii si persoane - actorii lumii afacerilor. Acesta comunitate economica produce bunuri si servicii de valoare pentru clienti, care sunt ei insisi membrii ai ecosistemului. Organismele membre includ, de asemenea, furnizorii, producatorii principali, concurentii si alte parti interesate. In anii 2000 Adner R. (2006) propune o extindere a ecosistemelor prin orientarea coerenta a acestora catre clienti. Jacobides M.G. et. all (2018) reorienteaza discutia ecosistemelor catre inovatie si schimbarea paradigmei valorii adaugate de catre acestea, ecosistemele caracterizandu-se prin complementaritati in productie si / sau consum si pe care membrii ecosistemului le pot coordona fara o guvernare ierarhica. Iansiti, M., & Levien, R. (2004) considera ca bunastarea fiecarui membru individual depinde in mare masura de soarta ecosistemului in ansamblu. Christensen C.M. et. all (2018) prezinta un rationament care confirma intersectia inovatiei emergente cu ecosistemele, deoarece inovatiile tehnologice pot genera un potential mult mai mare de dezvoltare. Daca aceasta dezvoltare nu apartine unei companii individuale, ci unui ecosistem, efectul este mult mai puternic. Blajer-Golebiewska. A. et. all (2018) semnaleaza ca multe industrii consacrate, cum ar fi sistemul financiar-bancar, asistenta medicala, asigurarile, turismul si transportul se confrunta cu riscul de a fi perturbat de tehnologiile digitale emergente. Lee, S. M., & Trimi, S. (2018) aprecieaza ca ecosistemul FinTech impreuna cu partile interesate a crescut semnificativ in ultimii ani din cauza investitiilor substantiale.

La nivel mondial, conform McKinsey (Atluri V. et. all, 2017), se estimeaza ca ecosistemele vor genera venituri de peste 60 trilioane USD pana in 2025. In trimestrul I al anului 2021, investitiile doar israeliene in Fintech au crescut cu 260% fata de trimestrul I al anului 2020, in primele sase luni investindu-se 2,33 miliarde USD, iar cererea in noi sisteme de plati a crescut cu 28% (Cision, 2021). Din acest motiv creste exponential accentul pe imbunatatirea experientei consumatorului. Deciziile marilor platforme (Apple, Google, Amazon), noii actori financiari non-bancari de tip B2B, B2C (marketplace-uri financiare sau de servicii diverse, gen Alibaba, eBay, Amazon), aparitia actorilor telecom sau a retailer-ilor, strategiile in jurul mobilitatii digitale, totul converge inspre definirea unor ecosisteme financiare noi, complexe, in derulare in acest moment.

Moseson H. & Muqtadar A. (2020) considera ca bancile ajung la ecosisteme cu cateva avantaje puternice incorporate, inclusiv relatii puternice cu clientii si existenta unor marci de incredere. Ecosistemele financiare pot fi integrate in alte ecosisteme globale, sau ele insele integreaza ecosisteme ale altor industrii. Rutten T. (2021) mentioneaza ca asteptarile consumatorilor determina inovatia digitala in fiecare industrie si sector. Serviciile financiare nu fac exceptie, iar consumatorii bancari sunt acum mult mai exigenti si selectivi, deoarece au o alegere fara precedent. Cercetatorii de la Backbase (2021) prezinta un raport de bunastare financiara care prezinta perspectivele a peste 1.000 factori de decizie din business, alaturi de opiniile consumatorilor de servicii bancare cu amanuntul. Tehnologia invechita reprezinta provocarea majora cu care se confrunta firmele de servicii financiare la implementarea sau dezvoltarea instrumentelor de gestionare a banilor digitali (67%). Consumatorii vor cauta o gestiune a bunastarii lor financiare prin utilizarea de aplicatii de management al activelor, al investitiilor si al monedelor digitale.

Conform ITU-T (Telecommunication Standardization Sector of International Telecommunication Union, 2019), ecosistemul financiar digital este definit de rolurile si actorii implicati in acesta si se bazeaza pe un concept nou - lichiditatea digitala. Unul dintre scopurile unui ecosistem financiar digital este de sustinere a cetatenilor si a afacerilor pentru a asigura beneficii economice si de timp, incluziunea financiara, sanatatea economica, stabilitatea si integritatea sistemelor financiare.

Un ecosistem e generat de anumite nevoi ale utilizatorilor si de interoperabilitatea produselor si serviciilor sale. Dar mai ales, conform Accenture (Gera P.et. all, 2019), de existenta unui nou model de afaceri al unor parteneri de afaceri interconectati, model centrat pe client, pentru a livra cea mai buna valoare adaugata acestuia. Gera P (2019). mentioneaza ca pentru succesul unui ecosistem sunt necesare trei tipuri de masuri: un sistem de parteneri ecosistemici care sa creeze si sa gestioneze relatiile externe, o arhitectura de afaceri care sa asigure succesul demersului si nu in ultimul rand de tehnologia care trebuie sa potenteze ideile de afaceri.

In primul rand vorbim de utilizatorii / beneficiarii acestui ecosistem, format din consumatori, companii, administratii publice si societatea civila / ONG-uri (Organizatii neguvernamentale). Acestia au un rol central in constructia si mentenanta ecosistemului, iar nevoile si cerintele acestora sunt cele care creioneaza modificari si ajustari in cadrul ecosistemului.

Acest articol analizeaza provocarile legate de ecosistemul financiar digital, avantajele si pericolele care pot aparea, noutatea proiectului de cercetare constand in abordarea din mai multe unghiuri a unei problematici de certa actualitate. Asa cum se poate observa chiar din figura nr. 1, rezultata in urma cercetarii noastre prin chestionar, baza de repondenti este eterogena, asigurand, printre altele, un nivel calitativ ridicat de elocventa a rezultatelor. De asemenea, analiza riscurilor are in vedere stadiul actual al dezvoltarii ecosistemelor financiar digitale, atat in ceea ce priveste cercetarea studiilor existente pe aceasta tema, precum si viziunea respondentilor la chestionar.

Accentul este pus pe doua aspecte care sunt necesare din ce in ce mai mult in cadrul ecosistemului si a caror utilizare conduce la riscuri din perspectiva confidentialitatii datelor. Prima situatie este reprezentata de transferul datelor clientilor in cadrul ecosistemului. Acesta este necesar pentru interconectarea diverselor servicii din ecosistem si aduce un plus valoare din perspectiva comerciala pentru partenerii din cadrul ecosistemului. A doua situatie este reprezentata de necesitatea accesarii la distanta a serviciilor si implicatiile din perspectiva identificarii si autentificarii clientilor (atat la inceputul relatiei contractuale cu furnizorul de servicii, cat si pe parcursul acestei relatii).

Referitor la riscuri trebuie luat in considerare nivelul de dezvoltare al tarilor promotoare a ecosistemelor financiare si nivelul de venituri ale utilizatorilor. Conform Achim M.V. et. all (2020), pentru tarile cu venituri mari, s-au obtinut dovezi ale unui coeficient pozitiv de impact cu privire la infractiunile economice si financiare, ceea ce inseamna ca au crescut capacitatile de tip intelligence ale oamenilor din aceste tari, inclusiv cunostinte si abilitati profesionale ridicate, pentru utilizarea tehnologiilor in a obtine beneficii ilegale.

Chiar daca am sintetizat rezultatele in capitolul 6 de Results, o parte dintre rezultate le-am inclus in fiecare dintre capitolele. Componentele unui ecosistem financiar digital - capitolul 3. Modele de afaceri si servicii - capitolul 4. Factori de evolutie versus riscuri, impreuna cu revizuirea literaturii, care este specifica fiecarui capitol. Tema studiului este deosebit de provocatoare si a fost necesar ca autorii sa abordeze construirea lucrarii intr-un mod care sa integreze unitar conceptele diferite ce marcheaza un domeniu intr-o continua expansiune, putin documentat in prezent

Figure 1. Distribution of sample based on professional, Age and Educational field

Source: Authors' processing

Prima componenta a ecosistemului o reprezinta partenerii care interactioneaza fie pentru a construi impreuna produse si servicii, fie pentru a concura pe piata cu produse/servicii care acopera nevoile clientilor. Pentru a vehicula produse si servicii in format digital avem nevoie de furnizorii acestora, banci, asiguratori, fonduri de investitii sau de pensii, institutii licentiate sau nelicentiate, de exemplu non-bancile. Bancile folosesc produse si canalele de distributie, fiecare se poate digitiza si poate folosi parteneri digitali bancari sau non-bancari.

Pentru a ajunge produsele de la furnizori la beneficiari sunt necesare infrastructuri specifice pe baza unor legi, reglementari, politici care sa le faca posibile, asigurand increderea in acestea si accesibilitate la preturi rezonabile. Aceasta reflecta o parte din a doua componenta a ecosistemului, respectiv tehnologia. Open-banking-ul, impus prin Payment Services (PSD 2) - Directive (EU) 2015/2366 (European Commission, 2015)este un facilitator al acestor dezvoltari, noi participanti, terte parti fiind implicate. Avem speranta ca PSD 3 va clarifica multe dintre aspectele care au ramas in discutie la nivel european pe problematicile abordate. Duggal Y. (2021) mentioneaza ca PSD2 si Open Banking exista de cativa ani, propunandu-si sa remodeleze si sa creeze un nou viitor pentru piata serviciilor financiare, urmand a se vedea in viitor o integrare cu tendintele Fin Tech si evolutiile date de tehnologia mobilitatii.

Activele digitale se reflecta in produse si servicii, utilizate de catre beneficiarii lor, transportate prin infrastructuri digitale. Aceste active asigura lichiditatea digitala formata din fondurile financiare ale utilizatorilor, fonduri pastrate si utilizate in format digital. Modalitatea de gestionare a acestora si de adresare intr-o modalitate noua a nevoilor clientilor constituie a treia componenta a ecosistemului, respectiv arhitectura de afaceri.

Un ecosistem digital trebuie sa fie un sistem incluziv, continand o gama larga de servicii si produse financiare digitale, care sa asigure oportunitati de a detine, accesa si muta fonduri banesti, a dezvolta capitalul propriu si a reduce riscurile.

Ecosistemele digitale, conform Raportului Tehnic al ITU-T, sunt importante pentru incluziunea financiara deoarece:

• asigura alt tip de securitate (nu mai necesita o protectie fizica a acestor active),
• sunt rapide si transparente (trasabilitate prin proceduri implementate, eliminarea intermediarilor, acces si transferuri imediate)
• asigura o flexibilitate crescuta (primirea si utilizarea fondurilor mai rapid, in sume variabile, inclusiv foarte mici, cu costuri reduse si acoperire mare)
• promoveaza economisirea (interfatare mai rapida cu produsele de economii, depozite automate semnalarea momentelor de viata, dezvoltarea dorintei de economii prin algoritmi comportamentali)
• sustin egalitatea sanselor (prin acces mai rapid la fonduri si asigurarea confidentialitatii platilor, mai ales pentru casnici)

CFA Nathan J.( 2017), prezinta o abordare din perspectiva comportamentelor umane in luarea deciziilor utilizand tehnologia, plecand de la ideea ca pietele financiare sunt guvernate mai mult de legile biologiei decat de legile fizicii, analizarea pietelor financiare ca un ecosistem ne permite sa intelegem relatia dintre performanta investitiei si interactiunile diferitelor tipuri de investitori, existand o logica a crizelor. "Nu este neaparat precis matematic, dar este biologic precis".

2. Data & Methodology

Cercetarea a fost orientata spre identificarea unui numar cat mai mare de elemente, laturi si aspecte ce caracterizeaza ecosistemul financiar digital existent, precum si asupra nevoilor utilizatorilor si interoperabilitatii produselor si serviciilor sale. In acest sens, pornind de la intelegerea opiniei publice a conceptului de ecosistem financiar digital, ne-am propus sa aflam de la un numar semnificativ de persoane parerile asupra acestui concept cu ajutorul anchetei. Studiul a fost anonim si s-a bazat pe un chestionar aplicat online cu urmatoarea structura:

1. 16 intrebari referitoare la ecosistemul financiar digital
2. date de identificare respondenti (Domeniu de activitate; Tara; Varsta; Studii)

In derularea cercetarii am procedat metodic la stabilirea obiectivelor, definirea esantionului supus investigatiei, elaborarea chestionarului, culegerea datelor, prelucrarea acestora, analiza rezultatelor.

Raspunsurile respondentilor au fost cuantificate, cu ajutorul programului informatic de prelucrare a datelor SPSS in indicatori statistici specifici pentru :

- analiza descriptiva (cantitativa): ponderea judecatilor de valoare pe fiecare variabila de grupare (Domeniu de activitate; Tara; Varsta; Studii)
- analiza factoriala (calitativa) a judecatilor factuale: scoruri calculate cu valori convertite potrivit scalarii lui Rensis Likert, abaterea standard, modulul si mediana in sirul statistic al scorurilor corespunzatoare acelor intrebari care semnifica un anumit tip de utilitate a produselor si serviciilor ecosistemului financiar digital.

Acesti indicatori statistici formeaza o baza stiintifica complexa si riguroasa pentru fundamentarea concluziilor si atingerea obiectivelor:

- identificarea nevoilor si caracteristicilor consumatorilor din ecosistemul financiar digital;
- analiza perceptiei consumatorilor asupra ecosistemului financiar digital.

Reperele metodologice ale cercetarii noastre transversale au avut ca suport metoda anchetei, iar pentru discutii si conturarea concluziilor ne-am raportat si la unele cercetari similare, precum si la literatura de specialitate reprezentativa.

Esantion

Marimea esantionului: 823 persoane

(Populatia vizata: 800 persoane, nivel de incredere de 95% si o marja de eroare de 3%)

Metoda de esantionare: Esantionarea multi-stadiala (fiindca nu sunt cunoscute informatii despre populatia cercetata)

Culegerea datelor

Chestionarul a fost construit prin intermediul https://www.questionpro.com/ si distribuit online pe diverse platforme de comunicare. Participarea a fost voluntara si nu s-au colectat date personale. Culegerea datelor s-a realizat in perioada 10 martie - 10 iulie 2021. Durata medie de completare a chestionarului a fost de 10 minute.

Descrierea populatiei generale

Distributia respondentilor pe variabile sociale de grupare se prezinta astfel:

• in functie de studii: 151 (18,71%) persoane cu studii medii, 619 (76,71%) cu studii superioare si 37 (4,58%) persoane cu alte studii;
• in functie de varsta: 6 persoane sub 18 de ani (0,74%), 250 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 - 30 de ani (30,94%), 449 persoane cu varsta cuprinsa intre 30 - 45 de ani (55,57%), 65 persoane cu varsta cuprinsa intre 45 - 55 de ani (8,04%), 28 persoane cu varsta cuprinsa intre 55 - 65 de ani (3,47%) si 10 persoane cu varsta de peste 65 ani (1,24%);
• in functie de domeniul de activitate: 67 persoane din domeniul Tehnologiei Informatiei (8,22%), 48 persoane Inginerie (5,89%), 34 persoane Juridic (4,17%), 111 persoane Economic (13,62%), 60 persoane Medical (7,36%), 35 persoane Bancar (4,29%), 58 persoane din Domeniul comertului cu amanuntul (7,12%), 7 persoane din Zona imobiliara (0,86%), 31 persoane din mediul Academic (3,80) si 364 persoane din Alte domenii de activitate (44,66%);

Limitele cercetarii

• Intrebarile inchise (precodificate) nu permit decat alegerea dintre raspunsurile sugerate de cercetator, iar gradul de libertate al respondentului este redus, dar acest aspect a fost asumat tocmai pentru a concentra raspunsurile catre obiectivul studiului.

Conditionarea cunoasterii subiectului cercetat de catre respondenti, altfel exista riscul neintelegerii intrebarilor si imposibilitatii obtinerii unor informatii suplimentare datorita, cu toate ca nivelul de pregatire declarant de repondenti este unul destul de inalt.

3. Modele de afaceri si servicii

Modelele de afaceri reprezinta punctul de plecare. Ele au la baza nevoile clientilor si presupun agregarea mai multor tipuri de nevoi intr-o singura aplicatie/website. Aceasta reflecta asteptarile clientilor de a avea la indemana si usor de comparat/inteles serviciile de interes. Un alt principiu de baza este acela al momentului oportun, fructificat de zona de analize de date si marketing online. Astfel, necesitatea clientilor de a primi servicii exact la momentul oportun (e.g. finantare la achizitionarea unui produs - obiect casnic). Aceasta nevoie a generat ajustarea ecosistemelor pentru a putea anticipa nevoile clientilor in functie de comportamentul acestora in cadrul ecosistemului.

Aceasta sectiune prezinta mai intai elementele care au generat modificari in cadrul ecosistemelor odata cu implementarea nevoilor clientilor. Apoi sunt evidentiate tipurile de servicii digitale oferite in prezent clientilor, urmand o detaliere a serviciilor bancare si de asigurari. Pentru serviciile bancare si de asigurari sunt detaliate modelele de afaceri, cu accent pe dezvoltarea ecosistemului prin parteneriate si oferire de servicii complementare.

Este interesant de observat ca, la nivel european, nevoile clientilor in general au transformat in timp legislatia, astfel incat legislatia sa stabileasca regulile principiale pentru asigurarea unui nivel corespunzator al serviciilor digitale clientilor, atat din perspectiva legislatiei consumatorului, legislatiei concurentei, legislatiei securitatii informatice, cat si cea a reglementarii unitare la nivel de industrie financiar-bancara.

Editorialul din septembrie 2021 al publicatiei The Economist (2021) semnaleaza aparitia unui nou ecosistem de servicii financiare, cunoscut sub numele de finante descentralizate sau "DeFi", care are potentialul de a reconecta modul in care functioneaza sistemul financiar, cu toate promisiunile si pericolele pe care le presupune. "Proliferarea inovatiei in DeFi este asemanatoare freneziei inventiei in faza timpurie a internetului. Intr-un moment in care oamenii traiesc din ce in ce mai mult din viata lor in mod online, cripto-revolutia ar putea chiar sa refaca arhitectura economiei digitale." DeFi are un rol alternativ de a distribui puterea participantilor, nu a o concentra. Fata de nevoia unei infrastructuri ample in sistemul bancar traditional, tranzactiile prin blockchain ar trebui sa fie de incredere, ieftine, transparente si rapide. Conform autorilor, activitatile de baza care au loc prin DeFi sunt cele obisnuite. "Acestea includ tranzactionarea la bursa, emiterea de imprumuturi si preluarea de depozite prin acorduri de autoexecutare numite contracte inteligente. Un indicator al activitatii este valoarea instrumentelor digitale utilizate ca garantie: de la aproape nimic la inceputul anului 2018 a ajuns la 90 de miliarde de dolari." Pentru a fi functional multe aspecte trebuie in continuare clarificate in domeniul riscurilor si al integrarii in structura sociala, a modului de interactiune cu lumea reala, fizica, de stabilire a unei ancore externe de valoare. "Criptomonedele nu difera de dolar, prin faptul ca se bazeaza pe oamenii care au o asteptare comuna a utilitatii lor. Cu toate acestea, banii conventionali sunt sustinuti de state si de banci centrale care sunt creditori de ultima instanta. Fara acestea, DeFi va fi vulnerabil la panica. Aplicarea contractelor in afara lumii virtuale este, de asemenea, o preocupare. Un contract blockchain poate spune ca detineti o casa, dar numai politia poate aplica evacuarea. Guvernanta si responsabilitatea in domeniul DeFi sunt rudimentare. O succesiune de tranzactii irevocabile mari pe care oamenii nu le pot suprascrie ar putea fi periculoasa, mai ales ca erorile de codare sunt inevitabile. Spalarea banilor a prosperat in zona gri neguvernata a serviciilor situate intre cript-active de tip Bitcoin sau Etherium si sistemul bancar. In ciuda pretentiilor de descentralizare, unii programatori si proprietari de aplicatii detin o influenta disproportionata asupra sistemului DeFi. Si un actor malign ar putea chiar sa castige controlul asupra majoritatii computerelor care ruleaza un blockchain."

La nivel global McKesey (Atluri V. et. all, 2017) a identificat trei dezvoltari majore generatoare de modele de tip ecosistem:

• Aparitia si dezvoltarea marketplace-urilor, care au remodelat retail-ul (ex: Amazon, Alibaba, eBay etc.);
• Serviciile B2B - gestiunea externalizata a serviciilor de tip suport (ex: cele financiare, de resurse umane, de contabilitate), care sustin dezvoltarea ecosistemului digital, scad preturile, cresc transparenta, dezvolta noi parteneriate, introduc produse inovative generate de sistemul financiar (ex: factroring online, facturare electronica, crowdfunding sau programe de loialitate digitale elaborate de banci);
• Mobilitatea personala - sustinerea includerii mobilitatii in cadrul serviciilor si produselor (ex: vehicule independente, car-pooling, management trafic etc).

In topul preferintelor se afla, la momentul construirii prezentului articol, marketplace-urile (ex: Amazon, Alibaba, eBay etc.), 41,17% exprimandu-si dorinta de contactare a unui astfel de ecosistem digital, 61,60 exprimandu-si preferinta in acest sens, la polul opus plasandu-se cu 29,57% serviciile de tip B2C (ex: portaluri pentru retail etc.) inglobate unui ecosistem digital. La intrebarea referitoare la ce fel de ecosisteme digitale se doresc cu certitudine a fi contactate, 35,85% au votat pentru servicii open-banking, 33,19% pentru furnizori de servicii B2B (ex: servicii financiare, bancare, de asigurari, resurse umane, contabilitate etc) si 24,79% pentru servicii de mobilitate (ex: car-pooling etc.), in zona de intentie sau de preferinta situandu-se 59,04% pentru servicii open-banking, 55,21% pentru furnizori de servicii B2B si 42,55% pentru servicii de mobilitate.

Serviciile digitale pot fi de mai multe tipuri:

• Conturi de tranzactionare, atat clasicele (ex: conturi bancare) cat si cele de moneda electronica;
• Servicii de plata (ex: solutii de tranzactionare integrate / sau nu cu sistemul bancar, solutii de plata prin solutii inovative bazate pe noile tehnologii, mai ales blockchain si AI, diverse terminale electronice etc.);
• Conturi de economii;
• Servicii de investitii (ex: oportunitati diferite de investitii, solutii digitale de management a portofoliilor, locuri de tranzactionare digitale, instrumente de ghidare a investitiilor prin roboti etc.);
• Servicii de creditare (ex: structurarea, planificarea si managementul finantelor prin intermediul mijloacelor digitale, atat pentru persoane fizice, cat si pentru companii)
• Asigurari (ex: digitalizarea intregului lant valoric, de la ofertare / profilare si intermediere electronica, pana la managementul contractelor - contractare inteligenta, solutionarea daunelor etc.)

In studiul pe care l-am efectuat, am analizat, printre altele si cum este perceput nivelul de utilitate al serviciilor online in viata de zi cu zi si in acest sens, 70,61% dintre repondenti considera ca fiind foarte util si 85,48% cel putin util timpul castigat / economisit, cel mai putin utila fiind perceputa identificarea de catre institutia financiar-bancara, a momentelor din viata personala (ex: casatorie, zi de nastere, nasterea unui copil in familie, schimbare job, calatorie in afara tarii etc.) si oferirea la aceste momente de servicii / produse personalizate. Accesul la noi servicii si produse este privit ca fiind foarte util pentru 55.74% si cel putin util pentru 78,45%, costurile mai reduse sunt foarte importante pentru 48,50% si cel putin importante pentru 78,45%, confidentialitatea este conditie obligatorie pentru 49,53% si necesara pentru 68,15%, prezentarea in aplicatia digitala a unui istoric al tranzactiilor in mod interactiv prin grafice de evolutie este foarte utila pentru 43,79% si cel putin utila 66,28%, analiza modelului de plati pentru a putea oferi sugestii de noi produse si servicii pentru client este importanta pentru 34,43% si cel putin importanta pentru 57,26%, analiza modelului investitional pentru a putea oferi sugestii de crestere a veniturilor pentru client este deosebit de atractiv pentru 35,60% si cel putin atractiv pentru 58,20%, in timp ce notificarile privind potentiale fraude in cazul tranzactiilor online sunt obligatorii pentru 57,03% si necesare pentru 75,88%.

Toate modele de business tind sa se integreze intr-un sistem fara frontiere si pot presupune dezvoltarea prin parteneriate. Un exemplu in acest sens este includerea unui store in cadrul aplicatiei de internet banking. In cadrul acestui store se regasesc produse/servicii ale unor parteneri la preturi avantajoase pentru clientii institutiei de credit/de plata. Aceasta utilizate de creare a parteneriate este evidentiata si in studii, precum cel de al lui Accenture mentionat mai jos.

In domeniul bancar, Accenture identifica cinci modele specifice bancilor:

1. orchestrarea momentelor de viata, prin construirea unui ecosistem financiar digital specific momentele de viata ale unui client (ex: nastere, scoala, casatorie, momente ale vietii de adult, pensie, deces);
2. orchestrarea pietelor centralizate de bunuri si servicii (marketplace-uri), prin alaturarea furnizorilor de produse non-bancare, prin includerea in serviciile si produsele furnizate de altii;
3. participarea in ecosistemele tertilor, pe platforme digitale de plati sau servicii comerciale, sau start-up-uri;
4. integrarea open-banking prin furnizarea si accesare de interfete ale aplicatiilor informatice (API), pentru integrare de produse si servicii;
5. colaborarea ca platforma de recomandari pentru clientii refuzati, dar care pot gasi deschidere la alti parteneri, institutii nefinanciare etc.

Aceste modele adauga valoare deoarece extind relatia primara cu clientul respectiv, genereaza noi fluxuri de venit / vanzari incrucisate, reduc rata de pierdere a clientilor etc. Se remarca o trecere accelerata de la abordarea clasica a gestiunii diferentelor de maturitate dintre depozite si credite, catre furnizarea de experiente super-relevante pentru clienti, indiferent daca serviciul este bancar sau nu. Accenture identifica sase tipuri de actiuni, conform Fig. 1, de-a lungul a trei domenii: partenerii de ecosistem, arhitectura de afaceri si arhitectura tehnologica.

Toate acest modele implica parteneriate in diferite forme.

Figure 2. Tipuri de actiuni pentru modelul bancar al viitorului

Source: Gera P.et. all, (2019)

Intr-un ecosistem trebuie sa ai cel putin doi utilizatori (ex: un client si un comerciant), care sa foloseasca serviciile mentionate. Prin combinarea nevoilor utilizatorilor si serviciilor apar mai multe produse digitale (ex: platile pentru achizitii de bunuri si servicii, plata facturilor, trimiterea si primirea de fonduri, imprumuturi si returnari de fonduri, investitii pe diferite termene, asigurarea activelor sau a vietii, platforme de trading etc).

Din acest motiv PcW (Jugansen H. & Niebudek M., 2019) a identificat patru modele, in functie de ce anume doresc bancile sa devina intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat:

• Banca de tip "utility & balance sheet" - vanzarea de serviciu traditionale, pe langa cele de IT si de conectivitate. Acesti furnizori au o licenta bancara, furnizeaza serviciile proprii de tip utilitate, la preturi mici si fac profit prin excelenta operationala si economii de scara;
• Banca de tip platforma - utilizeaza sistemul bancar al altei banci, dar au propria licenta bancara, avand o functie transformatoare diferentiatoare, deoarece se deschid catre terti prin API-uri, atat ca furnizori cat si ca integratori de API-uri;
• Ecosistem pentru o experienta cat mai buna a clientului / utilizatorului - se bazeaza pe experienta resimtita de client, care este in centrul afacerii lor si pe relatia cu acesta. Nu au o licenta bancara si se conecteaza la serviciile partenerilor, inclusiv la bancile traditionale. In general, actioneaza ca agregatori si se bazeaza pe robotica/inteligenta artificiala etc.;
• Banca privita ca un sistem de experiente pentru client - pastreaza legatura primara cu clientul, ca in modelul precedent si ofera servicii ale partenerilor in contextul produselor bancare pentru care sunt licentiati

Se remarca astfel o integrare verticala, ce se transforma intr-un ecosistem cu mai multe niveluri, plecand de la reteaua bancara, sistemul de core-banking (cu produsele bancare principale, componentele de transformare digitala, furnizarea de API-uri), pana la nivelurile exterioare unde se regasesc agregatorii si furnizorii terti de servicii si consultanta (ex: portofele electronice e-money, furnizori de finantare alternativa, platforme de crowdfunding / crowdinvestments, intermediere prin chat-bots / roboti, creditare sau asigurari peer-to-peer P2P, servicii de plati, servicii de loialitate, managementul finantelor personale, plati sociale P2P etc).

Noile tehnologii (Inteligenta Artificiala, Big Data, blockchain, cloud-computing, robotica / chat-notes, utilizarea API-urilor, soft open-source) remodeleaza complet sistemul bancar, creand un nou ecosistem financiar digital, accelerand fragmentarea lantului valoric traditional, determinand implicit noi lanturi valorice. Reglementarile au pregatit acest proces (ex. PSD 2 in domeniul bancar, sau Insurance Distribution Directive IDD (The European Parliament and The Council, 2016) in asigurari). Autoritatea europeana de Asigurari si Pensii Ocupationale (EIOPA) a publicat un raport ((European Insurance and Occupational Pensions Authority, 2020) privind impactul noilor tehnologii asupra lantului valoric in asigurari.

Figure 3. Noul lant valoric in asigurari

Source: European Insurance and Occupational Pensions Authority (2020)

Astfel, in asigurari putem discuta acum despre ecosisteme si platforme de asigurari, asigurari la cerere, asigurari instant, servicii preventive atasate asigurarilor etc.

Daca analizam ecosistemul digital al asigurarilor de calatorie putem identifica componentele acestuia conform Fig. 3, care trec dincolo de industria proprie, dincolo de sistemul financiar, asigurand o experienta integrata pentru consumator, interconectand mai multe servicii, acoperind mai multe nevoi diferite ale clientilor.

Figure 3. Ecosistemul digital al asigurarilor de calatorie

Source: European Insurance and Occupational Pensions Authority (2020)

In conditiile enuntate se naste intrebarea fireasca referitoare la responsabilitate si eventual vinovatie daca apar probleme, inclusiv de securitate cibernetica si intelegem ca producatorul de software al serviciului / produsului digitalizat este considerat categoric responsabil sau chiar vinovat de 52,39%, considerat ca posibil responsabil / vinovat de 76,36% si absolvit de responsabilitate utilizatorul de 36,79%. Solutia de securitate cibernetica instalata de institutia/compania furnizoare de servicii/ produse digitalizate este acceptata ca fiind responsabila de 46,73% si posibil responsabila de 73,91%, furnizorul serviciului financiar, bancar de asigurari (etc.) privit ca fiind este grevat de responsabilitate de 38,15% si posibil responsabil de 64,33%, in timp ce autoritatea care supravegheaza un ecosistem digital financiar, bancar (etc.) este considerate ca fiind foarte responsabila de 48,08% si relative responsabila de 71,33%.

4. Cerintele specifice tehnologic intr-un ecosistem financiar digital

Un ecosistem digital are nevoie de un mediu care sa faciliteze interactiunea si o infrastructura solida, care sa sustina noile produse digitale, acesta reprezentand componenta de tehnologie a ecosistemului. Tehnologia, la randul ei, poate fi impartita in infrastructura (partea hardware, virtualizare, sisteme de operare, etc.) si partea software (aplicatiile efective dezvoltate pentru a adresa nevoile clientilor). De asemenea, sistemul financiar presupune interactiunea intre furnizorii de servicii financiare pentru functionarea serviciilor. Astfel, de exemplu, pentru a putea realiza transferul unei sume de bani de la o persoana la alta, serviciile trebuie integrate la sistemele de decontare (Sent, etc) conform legislatiei si standardelor in vigoare.

In consecinta, daca ne referim la infrastructura, aceasta trebuie sa fie pregatita pentru a facilita transferuri / plati intre participantii la ecosistem, in mod privat sau public, intr-un mod interoperabil. In plus fata de cele de mai sus, aceasta implica existenta unui sistem performant de transmisiune a datelor, pe langa asigurarea energiei electrice necesare unei functionari fara intreruperi. Aceeasi infrastructura trebuie sa asigure un nivel de identificare a utilizatorilor la nivel national sau sectorial (numar cont bancar, numar telefon mobil, cont retea socializare etc).

Modalitatea de accesare printr-o aplicatie mobila pentru aplicatii digitale financiare, bancare, de asigurari (etc.) este apreciata ca fiind foarte utila pentru 71,41% dintre utilizatori si utila pentru 87,15% dintre ei, cele mai inutile fiind considerate, in mod paradoxal, poate datorita modului non uman / neprietenos de interactiune existent in acest moment incipient al dezvoltarii, call-center-urile cu chat-bots. Sunt deosebit de importante pentru 59,49% aplicatiile care pot fi accesate atat web, cat si mobil, fata de 25,93% care pot fi accesate doar web si utile pentru 76,27% pentru web / mobil, fata de 48,26% pentru web / browser.

In acelasi context, 48,02% dintre consumatori apreciaza pentru accesarea informatiilor financiare, bancare de asigurari (etc.) ca fiind deosebit de utila agregarea informatiilor in aplicatia digitala de internet banking a bancii, sau a institutiei financiare si utila pentru 70,18% dintre ei, fiind considerata total nepotrivita, in mod paradoxal, poate datorita modului total diferit de prezentare si al produselor / serviciilor diferite, agregarea informatiilor intr-o aplicatie digitala a unei entitati terte, care sa includa toate informatiile privind serviciile financiare, bancare de asigurari (etc.) de la mai multe institutii financiare, bancare de asigurari (etc.). Consideram cel putin neasteptata aceasta optiune a clientilor finali, care opteaza pentru simplitate si acuratete in schimbul posibilitatii de a naviga pe o platforma dinamica de tipul Machine Learnig, care sa le ofere posibilitatea compararii mai multor produse / servicii si care sa inregistreze / prelucreze preferintele vizitatorilor pentru a-si imbunatatii functionalitatile. Dorinta privind obtinerea de informatii direct de la institutia financiara care presteaza serviciile (ex: banca, IFN, firma de asigurari, fond de pensii etc.) se plaseaza pe un palier mediu, 38,20% exprimandu-se clar in favoarea acestei optiuni, 55,57% preferand si ei modalitatea prezentata.

Tocmai de aceea se considera de 45,91% ca este imperios necesar ca datele privind serviciile prestate de institutiile financiare, bancare de asigurari (etc.) sa fie pastrate pe serverele institutiei financiare / bancare respective, 65,38% considerand la randul lor ca fiind cel putin necesara aceasta conditie si 31,37% se exprima categoric impotriva ideii ca informatiile sa fie stocate pe serverele unui furnizor IT al institutiei financiare, bancare de asigurari (etc.), dar extern acesteia. Pe de alta parte, 35,34% sunt total de acord cu o solutie de tip cloud, in timp ce 53,61% nu resping aceasta alternativa.

Mediul facilitator al transformarii digitale a ecosistemului financiar intr-un ecosistem financiar digital este determinat de legile si reglementarile in domeniu, entitatile care stabilesc standarde si standardele emise de acestea (ex: EMV, ISO, ITU etc), grupurile aferente industriilor specifice (ex: ale operatorilor mobili), organizatiile internationale si ONG-urile (ex: Banca Mondiala, OECD - Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica etc).

Acest mediu si aceste infrastructuri sunt puse in slujba utilizatorilor ecosistemului digital, cetateni, comercianti, companii, administratii publice, toti fiind consumatori si clienti ai acestor servicii si produse asigurate de furnizori digitali de tip traditional (banci, asiguratori, firme de investitii, sisteme de pensii private etc), sau netraditionali (operatori de moneda electronica sau de active electronice, servicii postale, platforme tehnologice, alti comercianti). Furnizorii achizitioneaza si ei servicii de la alti furnizori, de tipul procesatorilor, platformelor tehnologice, furnizorilor de hard si soft (de exemplu furnizorii de bancomate). Rolurile pot fi interschimbabile intre acesti furnizori.

In aceste circumstante, am masurat nivelul de interes raportat la utilitatea privind includerea anumitor produse / servicii in mediul digital, rezultatul obtinut nefiind de loc surprinzator, transferurile si platile fiind apreciate ca deosebit de utile pentru 72,47% si utile pentru 88,13%, neimportante fiind creditele imobiliare pentru 19,70%.

Prin prisma celor prezentate pana acum, Inteligenta Artificiala este apreciata ca fiind cea mai de succes tehnologie digitala in viitor, pentru 49,35% dintre repondenti si cel putin de mare succes pentru 70,40% dintre ei, cea mai lipsita de succes fiind considerata, in mod paradoxal, poate datorita unei insuficiente informari si implicit, unei insuficiente intelegeri, tehnologia bazata pe Block-chain / DLT. Acest aspect nu trebuie considerat pozitiv sau negativ, ci doar privit ca un posibil barometru al nivelului tehnic de pregatire al populatiei obisnuite si al perceptiei asupra fenomenului. 26,72% opineaza ca solutiile analitice Big Data vor fi de foarte mare succes si 53,56% cel putin de succes, in timp ce 32,11% vad un viitor de mare succes pentru cloud computing-ului si 60,02 sustin la randul lor aceasta idee. In ciuda unei tendinte de respingere a tehnologiei bazata pe Chat-bots, robotica este privita ca o solutie deosebit de viabila de 44,83% si cel putin de success de 71,34%.

Opiniile sunt diferite si consideram ca o dezvoltare eterogena va oferi posibilitatea acoperirii celor mai multor domenii de interes pentru evolutia tehnologica din viitorul apropiat.

Din perspectiva arhitecturii solutiilor informatice in contextul ecosistemelor financiare se observa accentul pus pe microservicii si interconectarea prin API. Astfel, rapiditatea schimbarii necesitatilor clientilor genereaza necesitatea crearii de aplicatii noi/functionalitati noi intr-un timp scurt. Aceasta presupune construirea unei aplicatii modulare, care permite ca mai multi dezvoltatori software sa lucreze in paralel pentru a construi aplicatia intr-un timp scurt. De asemenea, ofera posibilitatea modificarii intr-un mod simplu a unei parti din aplicatie fara a avea impact asupra altor functionalitati. Utilizarea unor API pentru interconectare permite flexibilitate pentru alegerea partenerilor si un timp scurt pana la integrarea cu sistemele informatice ale acestora.

In acest context sunt importante identificarea si autentificarea clientilor. Pentru identificarea unui client nou se pot utiliza mai multe metode din punct de vedere tehnic, care trebuie corelate cu legislatia aplicabila in acest sens. In general, pentru cunoasterea clientelei la distanta trebuie luate masuri specifice care presupun identificarea autenticitatii actului de identitate prezentat, stabilirea faptului ca persoana care solicita serviciul este intr-adevar persoana a carui act de identitate a fost prezentat. Aceasta presupune din punct de vedere tehnic solutii de verificari a existentei unei persoane umane in fata camerei, tehnologii de verificare a autenticitatii actelor de identitate, tehnologia de analiza a datelor biometrice, integrarea cu o solutie de semnatura electronica.

Pentru zona de autentificare trebuie avute in vedere mai multe aspecte, in functie de modalitatea de distribuire a serviciilor, precum si principiile de securitate a datelor. De exemplu, pentru aplicatiile web si aplicatiile mobile, autentificarea poate presupune aspecte distincte, de la solutii de single sign-on, autentificare federated, pana la timpul de expirare a sesiunii, reluarea unui flux incetat inainte de finalizare, solicitarea autentificarii pentru anumite tipuri de activitati in cadrul aplicatiei (e.g. transferuri mai mari de x RON). Toate aceste aspecte trebuie avute in vedere la momentul creionarii aplicatiei si trebuie actualizate continuu in functie de noile tehnologii care apar, riscurile unor tipuri de atacuri noi din punct de vedere cibernetic.

5. Factori de evolutie versus Riscuri

Bechara M. et. all (2021) identifica noi provocari fara precedent cu care se confrunta bancile centrale: tehnologia registrelor distribuite, noile metode de analiza a datelor (inteligenta artificiala si invatare automata) si cloud computing-ul, impreuna cu o raspandire mai larga a accesului mobil si a vitezei crescute la internet.

Palmie M. et. all (2020) identifica trei valuri ale inovatiilor tehnologiilor emergente, anume platile electronice, primul val prin dezvoltarea utilizarii internetului si a tehonologiilor mobile, blockchain si cripto-activele ca al doilea val alaturi de platformele P2P si microcreditare. Al treilea val este sustinut de inteligenta artificala in sectorul financiar, unde se concentreaza sisteme care pot interpreta si intelege sarcinile si pot actiona pentru a finaliza acele sarcini financiare.

Unul din principalii factori ai evolutiilor rapide a ecosistemelor financiare digitale il reprezinta cresterea performantelor si a utilizarii terminalelor mobile, performante posibile datorita cresterii inimaginabile (pana acum) a puterii de procesare la nivelul micro-cipurilor si a costurilor din ce in ce mai mici. Practic, cei bogati, si cei saraci, in afaceri mari sau mici, pot comunica si tranzactiona digital, daca se cultiva aptitudinile si competentele necesare in utilizare.

Cu toate acestea, din studiul realizat, intelegem ca interactiunea umana, in persoana, cu institutiile financiare, bancare, de asigurari (etc.) este in continuare foarte importanta fiind, in topul preferintelor a 38,35% dintre clienti si agreata de 54,85%, la polul opus situandu-se interfetele (ex: Chatbot etc.) pe medii de socializare agreate cu institutia sau compania furnizoare de servicii / produse (ex: FB, Instagram, WApp etc.), 33,86% optand pentru interfete (ex: Chatbot etc.) pe website-ul institutiei financiare (ex: banca, IFN, firma de asigurari, fond de pensii etc.), 53,88% manifestandu-si si ei preferinta in acest sens, in timp ce 29,25% opteaza pentru interfetele (ex: Chatbot etc.) integrate aplicatiei institutiei sau compania furnizoare de servicii / produse, 53,16% manifestandu-si si ei preferinta in acest sens. Diferenta reliefata de procente demonstreaza o intelegere cel putin intuitiva, daca nu chiar aprofundata a deosebirilor functionale. In sustinerea afirmatiei legate de interactiunea umana sau cea care implica o interventie umana vin si procentele apropiate ca valoare, interactiunea umana in oricare varianta de chat (website, mediu de socializare, aplicatie institutie financiara (etc.) fiind apreciata cu precadere de 38,11% si preferata de 60,68%, interactiunea prin mail fiind apreciata cu precadere de 37,01% si preferata de 59,22%, in timp ce %, interactiunea verbala, prin telefon, fiind apreciata cu precadere de 31,92% si preferata de 55,34%.

Un al doilea factor il reprezinta capacitatea deosebita de prelucrarea analitica si predictiva a datelor pentru identificarea nevoilor si caracteristicilor consumatorilor, noi algoritmi de Inteligenta Artificiala si Big Data, noi capacitati de procesare, inclusiv de tip cuantum etc. Idea principala in acest sens cuprinde doua aspecte. La nivel macro, institutiile financiare pot observa anumite tendinte ale clientilor si pot ajusta produsele lor in conformitate cu nevoile acestora, precum si pentru asigurarea respectarii regulilor prudentiale (e.g. grad de indatorare). La nivel micro, se pot observa anumite preferinte ale clientilor si se pot anticipa anumite nevoi ale acestora. Acesta ajuta din punct de vedere comerciale institutia financiara in zona de promovare a produselor catre anumiti clienti la anumite momente in timp, dar si clientul, pentru a putea realiza o decizie informata cu privire la optiunile pe care le are in ceea ce priveste produse financiare. Desigur, aceste tipuri de analiza pot genera anumite riscuri in zona de concurenta, dreptul consumatorului, securitate datelor colectate/analizate/partajate intre partenerii ecosistemului, precum si in zona de protectia datelor personale in ceea ce priveste intruzivitatea prelucrarii de date.

La primii doi se adauga fenomenul de consolidare a unei societati de tip retea, in care toti devin interconectati cu toti, indiferent de industrii, si la care consumatorii se conecteaza digital.

Pandemia CV 19 a avut si are un rol potentator major al dezvoltarii societatii de tip retea si de virtualizare a relatiilor dintre parteneri.

Analizand ce tip de extindere a ecosistemului financiar, bancar, de asigurari (etc.) este utila pentru servicii financiare, bancare de asigurari (etc.) personalizate, este foarte important pentru 47,68% ca aplicatiile digitale bancare (ex: credite cu sau fara ipoteca etc.) sa includa solutii integrate cu toata documentatia necesara, cu acces direct pentru toate partile (ex: notar, vanzator, evaluator, cumparator etc.), precum si gestionarea fluxului procedural pe tot parcursul acestuia pana la finalizare (ex: rambursare totala, inclusiv restructurare, refinantare, scoatere de sub ipoteca etc) si cel putin importanta pentru 68,49%, iar in cazul asigurarilor, este foarte important pentru 44,35% ca aplicatia digitala sa includa o solutie integrata privind achizitia, solutionarea daunelor si solutii alternative de rezolvare a disputelor si cel putin importanta pentru 68,01%, considerandu-se de consumator ca fiind mult mai putin sau chiar deloc important ca institutia financiara, bancara, de asigurari (etc.) sa primeasca informatii de la comercianti privind operatiunile realizate la acestia de catre clienti. Sigur ca analiza in cazul acesta este trunchiata, incompleta, ea surprinzand doar punctul de vedere al beneficiarilor si nu al furnizorilor, intr-un urmator articol autorii intentionand sa prezinte o comparatie in care sa surprinda pe aceleasi paliere sau aceleasi niveluri ambele pozitii.

Conform aceluiasi raport al ITU-T fenomenul mobile top-ups (capacitatea de a converti bani in minute de utilizare) a fost si este unul dintre motivele determinante in explozia conceptului eMoney. Operatorii de telefonie mobila pot crea sisteme inchise, aferente operatiunilor financiare digitale, nu numai pentru pastrarea unor fonduri in conturile clientilor, dar si pentru domeniul micro asigurarilor. Pe masura ce au evoluat, rigiditatea interoperabilitatii sistemelor inchise a impus trecerea la pasul urmator, deschiderea retelelor, sau crearea unor retele specializate, in afara sistemului financiar. In functie de reglementatorii din fiecare tara astfel de sisteme s-au dezvoltat la nivelul bancar, sau al furnizorilor conecsi, interconectati cu bancile.

Daca analizam fenomenul din perspectiva tranzactionarii, dezavantajul este generat de dorinta de a nu pastra, ci de a transforma activele digitale in active fizice sau monetare.

Astfel a aparut ideea starii de dupa cash, a starii de lichiditate digitala, cu pastrarea fondurilor in format digital si netransferarea in cash. Acest pas a fost determinat de aparitia portofelelor digitale, fie pentru monede digitale (ex: eMoney) fie pentru crypto active (ex: Bitcoin).

Aceste dezvoltari au ridicat multe intrebari referitoare la:

• Modul de reglementare, la linia de demarcatie dintre jucatorii traditionali si noii operatori de infrastructuri digitale, daca reglementarile ar trebui sa fie pe baze functionale sau pe tipuri de furnizori etc.
• Modelele de afaceri ale noilor furnizori de servicii financiare digitale, care determina fragmentarea celor actuale, traditionale, cu provocari referitoare la scalabilitatea acestora, la costurile de tranzactionare etc.
• Identificarea digitala, care necesita o combinatie operationala intre cunoasterea actuala a clientelei si sistemele de identificare digitale (ex: cele video) etc.
• Asigurarea protectiei consumatorilor fata de abuzuri, practici incorecte, inselatoare, protectia datelor personale etc.
• Gestionarea riscurilor de catre toti actorii implicati (ex: cum cream bune practici si cum le transpunem in reglementari)
• Definirea standardelor de calitate in aplicarea reglementarilor.
• Definirea in general a standardelor de interoperabilitate dintre tari.
• Modificarile tehnologice urmatoare actualelor modificari tehnologice, modul de gestiune si asigurarea unei dezvoltari sanatoase etc.
• Educatia digitala, absolut necesara alaturi de educatia financiara, in exploatarea serviciilor financiare digitale etc.

Pentru a dezvolta o lichiditate digitala trebuie identificate raspunsuri la intrebarile / provocarile de mai sus. In plus, trebuie asigurata o masa critica a acestor tranzactii, consumatorii sa accepte activele digitale, sa le pastreze in aceasta forma - sa aiba o piata unde sa le foloseasca, sa existe atat un numar suficient de comercianti conectati digital, cat si un numar suficient de consumatori care sa accepte sa opereze cu aceste monede sau active.

In domeniul asigurarilor si nu numai, conform EIOPA, factorii determinanti ar putea fi:

• Firmele de tehnologie (in afara traditionalului peisaj al asigurarilor) demonstrand ca anumite procese din lantul valoric al asigurarilor pot sa fie efectuate mai ieftin, mai eficient cu noile tehnologii;
• Clientii, care achizitioneaza din ce in ce mai multe produse electronice si interactioneaza cu companiile prin intermediul ecosistemelor digitale / platforme (digitalizare crescuta a interactiunile consumatorilor), acolo unde asigurarea poate fi doar un accesoriu care se ofera alaturi de un serviciu mai larg sau de achizitionare a altor produse;
• Oferta de polite de asigurare este completata cu furnizarea altor servicii auxiliare pentru consumatori (ex: diferite servicii de prevenire a riscurilor / suplimentare precum geo localizare in cazul unei masini furate, sau asistenta in contractele de asigurari de sanatate). In unele cazuri particulare, daca ne referim la asigurari polita poate face parte dintr-un pachet complex de produse si servicii, in care asigurarea efectiva ar putea fi componenta minora.

Fragmentarea determina noi riscuri de care trebuie sa se tina seama:

• Vanzarea pachetelor de produse, imbunatatite cu servicii, poate dilua responsabilitatile si informarea consemnatorilor poate fi mai deficitara (ex: in domeniul particular al asigurarilor, poate aparea riscul de a achizitiona un produs care sa aiba excluderi insesizabile in momentul producerii unui risc sau a unei daune)
• Se dezvolta riscul ca activitatile critice sa depaseasca perimetrul de reglementare, de conformitate, expunere legala si de afectare a intereselor consumatorilor;
• Riscul de schimbare a structurii pietei si a factorilor de putere;
• Riscul de concentrare, probleme de concurenta, inclusiv efectul de "blocare" la un singur furnizor;
• Riscul strategic, operational / IT, cibernetic, rezilienta operationala, externalizare, riscuri legale, de conformitate si reputatie si alte riscuri operationale (care ar putea sa nu fie sesizabile in prima instanta);
• Nevoia de a dezvolta abilitati de intelegere si utilizare.

Din partea consumatorului, ar putea fi amintite anumite riscuri, care nu sunt noi, dar care pot fi amplificate de digitalizare:

• confidentialitatea si portabilitate a datelor;
• surse noi si conflicte de interese;
• recomandari necorespunzatoare;
• dificultate pentru consumatori in a intelege cine este in fapt purtatorul de risc;
• risc crescut de supra-asigurare sau sub-asigurare;
• excluderea financiara;
• probleme etice.

Se doreste identificarea principalilor factorii determinati ai dezvoltarii ecosistemelor digitale si in mod firesc, consumatorii sunt considerati foarte importanti de 51,28% si cel putin important de 75,69%, operatorii de telefonie mobile fiind priviti ca fiind mult prea putin importanti de 14,87%. Cadrul legal national, specific natiunilor europene, este foarte important pe linie mediana pentru 38,07% si cel putin importanta pentru 64,93%, piata integrata europeana este foarte importanta pentru 42,11% si cel putin importanta pentru 71,44%, firmele de tehnologie (ex: companii de cercetare, hub-uri de inovatie etc.) sunt foarte importante pentru 44,73% si cel putin importante pentru 72,14%, ofertele de servicii si produse digitale sunt foarte importante pentru 44,44% si cel putin importante pentru 74,67%, politicile europene si guvernamentale sunt foarte importante pentru 35,41% si cel putin importante pentru 60,49%, in timp ce, autoritatile de reglementare si supraveghere sunt considerate ca fiind foarte importante pentru 38,07% si cel putin importante pentru 63,37%.

Astfel, ca si scop comercial trebuie avute in vedere nevoile clientilor si simplificarea fluxurilor si aplicatiilor prin care clientii comunica cu furnizorii din cadrul ecosistemului financiar. Avand in vedere diferentele in perceptie ale clientilor fata de tehnologie, se observa necesitatea dezvoltarii a mai multor tipuri de canale de comunicare cu acestia. Aceasta presupune corelarea adresarii riscurilor pe toate aceste canale. Astfel, un risc important de avut in vedere in contextul unui numar ridicat de microservicii utilizate de catre furnizorii de servicii il reprezinta guvernanta corespunzatoare al acestora din perspectiva aspectului, abordarii si securitatii datelor.

In zona de securitate a datelor, importanta este autentificarea despre care am mentionat in sectiunea anterioara ca a trebuit sa se ajusteze in functie de dispozitivul utilizat de catre client si multitudinea de sisteme informatice care se interconecteaza si care presupun autentificarea corespunzatoare a clientului in cadrul fiecaruia dintre aceste sisteme informatice.

Mai mult, atacurile de tip phishing reprezinta de asemenea un risc ridicat. Astfel, tipul de autentificare trebuie sa aiba in vedere si acest risc. O solutie propusa de PSD2 este SCA (strong customer authentification). Acest tip de autentificare poate fi implementat in practica in mai multe moduri, permitand utilizarea unor tehnologii recent dezvoltate sau unele existente, dar neutilizate extensiv in acest scop (e.g. solutii biometrice privind comportamentul, solutii de profilare a dispozitivului utilizat de catre client, profilarea comportamentului clientului in contextul utilizarii serviciilor, autentificare federated, single sign-on).

In plus, transferul datelor catre sistemele informatice ale mai multor parteneri ai ecosistemului trebuie sa aiba implementate masuri de securitate privind datele in tranzit. De asemenea, trebuie analizat din punct de vedere juridic temeiul de prelucrare a datelor personale pentru acest transfer (necesitatea pentru prestarea serviciului, interesul legitim, consimtamant), precum si pasii de urmat pentru posibilitatea transferului (e.g. informarea clientilor cu privire la prelucrarea datelor personale, contracte corespunzatoare privind transferul datelor personale si raspunderea fiecareia dintre parti in aceasta privinta).

Din punct de vedere al lantului de furnizori, trebuie avute in vedere aceste aspecte de securitate a datelor si protectie a datelor personale pentru intreg lantul de furnizori implicati in prestarea serviciilor.

Ca o pre-concluzie, factorul de evolutie determinant il reprezinta progresul inregistrat pe graficul de maturizare a tehnologiilor (ex: cloud computing, API-uri, BDA etc.), cu efect de a reduce, printre altele, costurile de coordonare si schimbul de informatii. Dar probabil cel mai important factor este si va fi cel generat de asteptarile consumatorilor, de nevoia de simplificare, de ideea de orientare a produselor catre consumator, pentru a nu intampina probleme de utilizare, pentru a contstrui si a intretine experiente pozitive etc.

6. Results

Asa cum am mentionat in capitolul de introducere, articolul analizeaza provocarile legate de ecosistemul financiar digital, avantajele si pericolele care pot aparea, noutatea proiectului de cercetare constand in abordarea din mai multe unghiuri a unei problematici de certa actualitate.

In acest context, evaluand raspunsurile celor 823 de intervievati cu varste cuprinse in principal intre 18 - 45 ani, cu pregatire majoritar liceala, universitara si postuniversitara, care activeaza cu precadere in alte domenii de activitate decat cele nominalizate in mod obisnuit, privind beneficiile utilizarii unui ecosistem financiar digital, 43.39% considera foarte importanta, iar 68.84% cel putin importanta imbunatatirea experientei clientului. Referitor la integrarea cu alte ecosisteme (cu alte servicii) ponderile sunt 39.86% si 68.39%, iar pentru cele privind beneficiile economice si de timp, 58.53% le considera foarte importate iar 79.58% cel putin importante.

Utilizarea unui ecosistem financiar digital poate asigura securitate ridicata fata de variantele alternative, 35.48% dintre cei intervievati fiind total de acord, iar 58.71% cel putin de acord cu acest aspect, oferind in acelasi timp, pe de o parte, rapiditate si transparenta, aspect considerat foarte important in proportie de 54.67% si cel putin important in proportie de 78.60% din respondenti, iar pe de alta parte flexibilitate ridicata pentru clienti in alegerea si utilizarea serviciilor, caracteristica foarte importanta pentru 49.18% si cel putin importanta pentru 74.45% dintre respondenti.

Un ecosistem financiar digital poate contribui la modelarea comportamentului social al utilizatorilor prin promovarea ideii de economisire si sustinere a egalitatii de sanse. Astfel 37.11% si respectiv 61.07% dintre respondenti considera foarte posibila respectiv cel putin posibila promovarea comportamentului de economisire, iar 35.12% si respectiv 54.41% dintre respondenti apreciaza foarte importanta si respectiv cel putin importanta asigurarea egalitatii de sanse.

In ansamblu, dintre cele opt aspecte analizate privind beneficiile utilizarii unui ecosistem financiar digital, rezulta ca pe primul loc se afla beneficiile economice si de timp (58.53%, foarte important si 79.58% cel putin important), urmate de rapiditate coroborata cu transparenta (54.67%, foarte important si 78.60% cel putin important) si de flexibilitate (49.18%, foarte important si 74.45% cel putin important).

Privite prin prisma scepticismului, cele mai mari procente (negative) vizeaza egalitatea de sanse si promovarea ideii de economisire. Astfel, 22.02% dintre respondenti considera ca utilizarea unui ecosistem financiar digital nu contribuie la asigurarea egalitatii de sanse, iar 16.97% considera ca efectele asupra comportamentului de economisire sunt nesemnificative.

7. Conclusions

Din cele prezentate si analizate in cadrul articolului concludem ca digitalizarea ecosistemului financiar va conduce la crestere economica, in general si o imbunatatire a diverselor activitati, in particular, cu un efect deosebit asupra experientelor consumatorilor. Aceasta concluzie este sustinuta si de rezultatele inregistrate dupa completarea chestionarului de studiu, 52, 63% dintre repondenti fiind siguri si 73,26% fiind aproape siguri ca trendul de imbunatatire al activitatilor se va inregistra din perspectiva eficientei, 69,11% exprimandu-se clar impotriva ideii ca digitalizarea ecosistemului financiar nu va contribui, nu va determina sau nu va forta o imbunatatire a activitatilor.

In acelasi timp insa, utilizarea unui ecosistem financiar digital poate induce risc de concentrare, 15.99% considerand ca fiind cert acest risc, iar 34,93% cu grad mare de probabilitate in a se produce si probleme concurentiale sau mai exact probleme legate de concurenta neloiala, 17,05% considerandu-le inevitabile si 34,93% ca fiind iminente. In afara de cele mentionate anterior, se ridica mai multe intrebari la care utilizatorii sau consumatorii finali asteapta raspuns, luand in considerare faptul ca 27,83% sunt siguri ca aplicatiile online / mobile nu prezinta totusi un grad suficient de securitate a informatiilor, iar 46,63% isi exprima puternic indoiala vis-a-vis de acest aspect. Pot aparea erori / bug-uri ale aplicatiei financiare, de asigurari (etc.) in exploatare 39,15% fiind total de acord si 64,38% fiind cel putin de acord cu aceasta afirmatie, mai ales ca 34,68% considera ca nu se stie cu exactitate cine este responsabil pentru eventuale probleme si 57,42% ca este greu de stabilit vinovatul intr-un interval de timp util. Mai mult decat atat, 35,20% declara ca este, iar 60,64% ca poate fi dificil de inteles din punct de vedere tehnic de catre utilizatori o aplicatie complexa si tocmai de aceea 36,86% considera ca pot fi greu de inteles pasii din aplicatia financiare, bancare de asigurari (etc.), daca nu sunt explicati foarte clar, 60,12% militand si ei in favoarea eliminarii elementelor interpretabile sau a celor explicitate insuficient.

In acest context, ca o concluzie care se desprinde la fel de clar, apreciem ca ar trebui sa existe solutii de securitate cibernetica si de management, capabile sa identifice rapid situatiile de risc, inclusiv de atac cibernetic asupra unor servicii / produse digitalizate si sa avertizeze utilizatorul asupra potentialului pericol iminent. Din punct de vedere al fluxului aferent serviciului digital importanta acestui aspect incepe cu zona de autentificare a clientilor in diferitele tipuri de fluxuri de comunicare cu clientii (e.g. aplicatii web, aplicatii mobile, chatbots, canale de comunicare utilizand furnzori OTT, cum este WhatsApp). Apoi, importanta este si zona de transfer al datelor catre alte sisteme informatice apartinand aceluiasi furnizor de servicii financiare sau catre partenerii acestuia din ecosistemul financiar. Opinia autorilor este sustinuta si de 62,83% dintre repondenti care considera foarte important acest aspect si 81,76% care-l considera cel putin important, un mecanism de siguranta, care sa permita transferul pe o platforma alternativa de furnizare a serviciului/produsului digitalizat nefiind perceput ca important pentru 7,98% dintre consumatori, utilizatorii finali. In schimb, ca o dovada a cresterii gradului de constientizare al populatiei, 58,27% sustin idea efectuarii de auditari periodice a software-lui pentru a identifica posibilele vulnerabilitati si 79,25% se exprima in favoarea acesteia. De asemenea, 58,15% percep ca fiind esentiala mentinerea unei linii de comunicare continua cu institutiile abilitate in prevenirea si combaterea criminalitatii informatice si 78,45% ca fiind deosebit de importanta.

Domeniul ecosistemelor financiare este in faza incipienta, urmand ca cercetarile ulterioare sa identifice noile traiectorii generate de asteptarile si nevoile beneficiarilor, dar si de facilitate de noile tehnologii emergente care care urmeaza sa intre pe un platou de productivitate in urmatorii ani.

Author Contributions: Conceptualization, L.B., M.C.R. and M.C.S.; Methodology, L.B., M.C.R. and M.C.S.; Formal analysis, M.C.R. and M.C.S.; Investigation, M.C.R. and M.C.S.; Resources, M.C.R. and M.C.S.; Data curation and analysis, M.C.S.; Writinga?"original draft preparation, L.B., M.C.R. and M.C.S.; Writinga?"review and editing, L.B., M.C.R. and M.C.S.; Visualization, L.B., M.C.R. and M.C.S.;Supervision, L.B.; Project administration, L.B.; Funding acquisition, L.B., M.C.R. and M.C.S.. 

All authors have read and agreed to the published version of the manuscript.

Funding: This work was part supported by a grant from the Romanian Ministry of Education and Research, CNCS-UEFISCDI, project number PN-III-P4-ID-PCE-2020-2174, within PNCDI III. And is part of own authors contributions.

Institutional Review Board Statement: Not applicable.

Informed Consent Statement: Not applicable.

Data Availability Statement: Data used in this analysis is not public but available upon request.

Conflict of Interest: The authors declare no conflict of interest

References 

Achim M.V., Borlea S.N., Vaidean V.L., Rus A.I. & Dobre F. (2020). The Impact of Intelligence on Economic and Financial Crime: A Cross-Country Study, The Singapore Economic Review, 2020, DOI: 10.1142/S0217590820500782.

Adner R. (2006). Match your innovation strategy to your innovation ecosystem, Harvard Business Review, 84(4), 98.

Atluri V., Dietz M. & Henke N. (2017). Competing in a world of sectors without borders. McKinsey Quarterly. Available at:  https://www.mckinsey.com/business-functions/mckinsey-analytics/our-insights/competing-in-a-world-of-sectors-without-borders.

Backbase. (2021).  Available at: https://www.backbase.com/banking-financial-wellness-apac/.

Blajer-Gołębiewska A., Wach D. & Kos M. (2018). Financial risk information avoidance. Economic research-Ekonomska istraživanja, 31(1), 521-536.

Bechara M., Bossu W., Liu Y. & Rossi A. (2021). The Impact of Fintech on Central Bank Governance. Available at: https://www.imf.org/en/Publications/fintech-notes/Issues/2021/08/24/The-Impact-of-Fintech-on-Central-Bank-Governance-463625.

Christensen C.M., McDonald R., Altman E.J. & Palmer J. (2018). Disruptive Innovation: An Intellectual History and Directions for Future Research. Journal of Management Studies, 55(7), 1043-1078.

Cision. (2021). Israeli FinTech is Booming: H1/2021 Investments climb by 260% compared to H1/2020. Available at: https://www.prnewswire.com/news-releases/israeli-fintech-is-booming-h12021-investments-climb-by-260-compared-to-h12020-301341900.html.

Duggal Y. (2021). PSD2 and open banking a?" what you need to know in 2021. Netacea. Available at: https://www.netacea.com/blog/psd2-and-open-banking-in-2021/.

European Commission. (2015). Payment services (PSD 2) - Directive (EU) 2015/2366. Available at: https://ec.europa.eu/info/law/payment-services-psd-2-directive-eu-2015-2366_en.

European Insurance and Occupational Pensions Authority, Discussion paper on the (re)insurance value chain and new business models arising from digitalization. (2020). Insurtech, EIOPA-BoS-20-276.  Available at: https://www.eiopa.europa.eu/content/discussion-paper-reinsurance-value-chain-and-new-business-models-arising-digitalisation_en.

Gera P. (2019). Six actions to set up your banking ecosystem play. Accenture. Available at: https://bankingblog.accenture.com/six-actions-to-set-up-your-banking-ecosystem-play.

Gera P., Secchi A., Svahn N. & Rao G. (2019). Competing with Banking Ecosystems. Accenture. Available at: https://www.accenture.com/_acnmedia/PDF-102/Accenture-Banking-Ecosystem.pdf.

Iansiti M. & Levien R. (2004). The Keystone Advantage: What the New Dynamics of Business Ecosystems Mean for Strategy, Innovation, and Sustainability. Boston, MA: HBR Press.

Jacobides M.G., Cennamo C. & Gawer A. (2018). Towards a theory of ecosystems. Strategic Management Journal, 39(8), 2255-2276. doi:10.1002/smj.2904.

Jaye N. (2017). Financial Ecosystems: A Survival Guide. Available at: https://www.cfainstitute.org/en/research/cfa-magazine/2017/financial-ecosystems-a-survival-guide.

Jugansen H. & Niebudek M. (2019). Platform Banking & Digital Ecosystems. PcW Study. Available at: https://www.pwc.de/de/finanzdienstleistungen/study-platform-banking-and-digital-ecosystems.pdf.

Kumaraswamy A., Garud R. & Ansari S. (2018). Perspectives on Disruptive Innovations. Journal of Management Studies, 55(7), 1025-1042. doi: 10.1111/joms.12399. Available at:   https://www.backbase.com/banking-financial-wellness-apac/, 2021.

Lee M.L. & Trimi S. (2018). Innovation for Creating a Smart Future, Journal of Innovation & Knowledge, 3(1), 1-8.

Moore J.F. (1996). The death of competition: Leadership and strategy in the age of business ecosystems. New York, NY: Harper Collins.

Moseson H. & Ahmed M. (2020). Ecosystem partnerships are making banks more relevant to customers today and may be crucial to bank profitability in the future. EY-Parthenon. Available at: https://www.ey.com/en_us/banking-capital-markets/how-banks-are-using-ecosystems-to-drive-growth-and-profits.

PalmiAS M, Wincent J., Parida V & Caglar U. (2020). The evolution of the financial technology ecosystem: an introduction and agenda for future research on disruptive innovations in ecosystems. Technological forecasting and soccial change.Available at: https://doi.org/ 10.1016/ j.techfore.2019.119779.

Rutten T. (2021). State of Banking and Financial Wellness, Forrester, Backbase. Available at: https://go.backbase.com/rs/987-MGR-655/images/Backbase_APAC_Forrester_State_of_Banking_and_Financial_Wellness.pdf?utm_source=Organic&utm_medium=Website&utm_campaign=APAC-WC-2021-07-2031-Forrester%20APAC&_ga=2.225586648.332565759.1631602575-329689464.1631602575.

Telecommunication Standardization Sector of International Telecommunication Union. (2019). Digital Financial Services a?" The digital Financial Services Ecosystem, Technical Report, Available at: file:///C:/Users/mircea%20scheau/Downloads/The%20digital%20financial%20services%20ecosystem.pdf.

The Economist. (2021). The beguiling promise of decentralised finance. Available at: https://www.economist.com/leaders/2021/09/18/the-beguiling-promise-of-decentralised-finance.

The European Parliament and The Council. (2016). DIRECTIVE (EU) 2016/97. Available at: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016L0097&from=ro.