Autor: Mihai Neacsu
Avocat | Managing Partner | CTO | Neacsu & Asociatii
Chief Justice John Roberts, de 19 ani Presedinte al Curtii Supreme de Justitie a SUA, publica anual un raport privind problema cea mai relevanta a sistemului judiciar federal american. Anul acesta este despre Inteligenta Artificiala.
Raportul e anecdotic si placut de citit, in partea lui lipsita de statistici, mai ales in ce priveste sugestiile catre judecatorii, avocatii si justitiabilii americani legate de utilizarea AI.
Si in Romania, avocatii si judecatorii trebuie sa lase insa deoparte suficienta ce ii (aproape) caracterizeaza si sa citeasca raportul. Si lor AI le va influenta profesia in termen scurt.
Cu aceeasi atentie trebuie sa lectureze insa raportul si clientii profesiei juridice si cei ai sistemului judiciar, la care raportul face, de asemenea, referire.
Ce urmeaza nu este o sinteza a raportului, ci o analiza proprie asupra impactului AI asupra industriei juridice din Romania, cu o privire speciala asupra legaturii acesteia cu industria asigurarilor.
Clientii de servicii juridice
Profesionistii, cei care exploateaza intreprinderi, mai ales cele complexe, si conducerile lor executive trebuie sa simta cel mai bine oportunitatea ca, folosind AI, sa inteleaga rapid si usor dreptul aplicabil lor, sa isi auditeze juridic singuri, in anumita masura, conformitatea afacerii si sa gestioneze mai bine riscurile juridice ale activitatii lor comerciale.
Acesti potentiali clienti de servicii juridice vor fi capabili apoi sa cenzureze eficient consultanta juridica si serviciile de reprezentare in instanta primite de la juristii proprii sau de la avocatii externi, sa aprecieze obiectiv felul in care aceasta raspunde situatiei juridice in care se afla si sa verifice eficienta cheltuielilor legale.
Avocatii
Avocatii vor trebui sa devina un sprijin specializat pentru departamentele juridice interne ale clientilor sau furnizori externi de servicii juridice specializate pentru client din ce in ce mai culti juridic cu ajutorul AI.
Avocatii, in acest context, trebuie sa-si dezvolte abilitatile specifice unui consultant, acel specialist intr-un domeniu de drept, devenit expert in mai multe arii ale acestui domeniu, capabil sa inteleaga insa nu doar problema juridica ci si modul de operare, matricea organizationala si chiar cultura de afaceri a clientului, si sa ofere o solutie orientata spre rezultate concrete, in contextul particular al acelei organizatii.
Dintre avocati, cei de litigii vor gasi mai multe resurse de timp pentru acest rol si vor intra in competitie cu avocatii de consultanta generala mai puternic decat pot sa o faca acum. Cunostintele lor despre felul in care se rezolva riscurile in instante sunt pretioase si greu de obtinut din afara salii de judecata.
Pentru a se conecta la infrastructuri juridice diverse ale clientilor, avocatul va trebui sa foloseasca instrumente de comunicare securizata, stocare in cloud, software pentru intalniri virtuale, software de gestionare a cazurilor si de acces al clientului la aceste cazuri si la bazele proprii de date juridice, se va organiza strategic, va invata managementul riscului, isi va automatiza procesele de lucru si va lucra la crearea de produse targetate, autonome, automatizate la randul lor.
Sistemul judiciar si clientii lui
Nu va dura mult si pana cand justitiabilii si clientii de servicii juridice vor deveni mai putin dependenti nu doar de serviciile juridice de complexitate redusa si medie ale avocatilor, ci chiar de cele ale sistemului judiciar organizat de stat.
Potentialii justitiabili se vor apara sau emite pretentii pro se, pe cont propriu, in instanta, incepand, de exemplu, cu procedura cererii de valoare redusa, si vor rezolva mai usor, in afara sistemului judiciar, dispute din ce in ce mai complicate.
Chiar raportul Chief Justice arata cum tendinta in SUA este de scadere a numarului de cauze de toate tipurile, este de dorit ca si in Romania sa se intample asa.
Ar trebui sa creasca, folosind AI, si rata de eliminare (viteza cu care sistemul judiciar solutioneaza cauzele nou inregistrate), chiar daca in Romania fenomenul va fi incetinit o perioada: decizia recenta a Consiliului Superior al Magistraturii de a mari durata proceselor pentru a degreva judecatorii de presiunea volumului de lucru a uitat de beneficiile tehnologiei. Nu cumva CSM trebuia mai degraba sa incurajeze folosirea de noi unelte de lucru, precum AI, pentru a mari calitatea si viteza actului juridic?
Va scadea sigur rata de inversare a solutiilor de prima instanta, judecatorii tineri, de prima instanta, se vor profesionaliza mai mult, fiind mai apropiati de tehnologie.
Legiuitorii si supraveghetorii
Cum vor raspunde legiuitorii testului AI si presiunii de modificare a actelor normative, pe masura ce scade numarul scaparilor si slabiciunilor inteligentei umane din sistemul judiciar? In Romania, va dura un pic mai mult, dar nu cu mult, nici SUA nu-s atat de departe, insa ele iau startul acum. Munca mai bine facuta de sistemul judiciar, incepand de la avocati si juristi, continuand cu magistratii, ii va pune pe reglementatori curand in fata unei provocari mai usor de rezolvat, la randul ei, cu ajutorul AI.
In materie RCA, de exemplu, dispozitii legislative precum cea care, aparent, interzice asiguratorilor sa cenzureze calculul valorii reparatiilor facut de reparatori, au sanse sa fie din ce in ce mai corect interpretate de instante si reglementate secundar si supravegheate de catre autoritatea de supraveghere. Puneti AI intrebari despre acest lucru si veti fi placut surprinsi.
In materie de supraveghere a asigurarilor in Romania, un pas mare, tratat cu importanta cuvenita in strategia pe termen lung a ASF, cel de la supravegherea bazata pe reguli (rules based supervision) la supravegherea bazata pe riscuri (risk based supervision), ca si ambele tipuri de supraveghere, de altfel, vor putea fi facute mai rapid cu AI alaturi, beneficiind de toata cunoasterea si experienta europeana.
Industria asigurarilor
In materie juridica, industriile reglementate intensiv, precum cea a asigurarilor, in care lucrez, pot sa beneficieze mai rapid si masiv de AI, la nivelul tuturor participantilor. AI se pliaza mai usor pe astfel de structuri.
In astfel de industrii se deschide calea spre crearea de catre avocati a unor produse juridice specializate, autonome si chiar automatizate, care trebuie doar personalizate pentru un client sau altul.
Ne putem gandi, pentru inceput, la materia asigurarilor RCA, pentru aproape toate tipurile de litigii dintre asiguratori si persoanele prejudiciate sau asigurati in aceasta materie.
Asiguratorii trebuie sa inceapa sa foloseasca datele proprii la adevaratul potential, cel statistic si logic, inclusiv creand baze de date pe care sa le exploateze apoi pana in instante, inclusiv prin intermediul AI.
Sunt destule provocarile juridice in materie de asigurari in care inteligenta umana este necesara unei consultante de calitate.
Industria asigurarilor este in permanenta finisare, legislatia este vie si inca prea putin inteleasa, exista nenumarate zone gri recunoscute de studiile EIOPA si Comisiei Europene. Recent, din experienta mea, le-am intalnit in aplicarea unitara a legislatiei europene privitoare la schemele de garantare si protectie a asiguratilor in caz de faliment al unui asigurator sau privitoare la regimul intermediarilor de asigurari auxiliare exceptati.
In concluzie, in astfel de momente, pentru profesionistii din asigurari, este o oportunitate sa lucrezi cu AI si sa iti/ii descoperi limitele.
Revenind la raportul Chief Justice John Roberts, nu pot decat sa remarc concluzia ratata privitoare la nevoia de inteligenta umana a judecatorilor. Chief Justice Roberts e (dez)amagitor cand vede "salvarea" in inteligenta emotionala a judecatorului, in abilitatea acestuia de a intelege emotiile justitiabilului (... avocatului?). Dincolo de calitatea literara a textului ("Much can turn on a shaking hand, a quivering voice, a change of inflection, a bead of sweat, a moment's hesitation, a fleeting break in eye contact.") nu este decat teama de aparitia instantelor virtuale, animate de AI.
Eu spun ca inteligenta cognitiva umana si efortul uman de gandire logica vor continua sa fie indispensabile, insa cu precadere pentru descoperirea zonelor gri sau noi de drept si rezolvarea problemelor de drept asociate acestor zone.
Profesionistii ce nu ating aceasta stacheta a sofisticarii vor avea probleme, lucru valabil, de altfel, in toate domeniile, cu stachete mai mult sau mai putin ridicate.
*Articolul a fost publicat initial pe pagina de LinkedIn a lui Mihai Neacsu.