"Tarile in curs de dezvoltare din Europa si Asia Centrala au fost
printre cei mai activi reformatori din lume, adoptand mai multe scheme
de pensii noi (...). Totusi, multe din aceste reforme nu au fost
suficiente pentru ca sistemele de pensii sa mentina niveluri adecvate de
prestatii in contextul provocarilor demografice profunde. Mai mult
decat atat, unele reforme au fost inversate din cauza presiunilor
fiscale pe termen scurt", a declarat, vineri, Vicepresedintele Bancii
Mondiale pentru Europa si Asia Centrala, Laura TUCK, cu ocazia lansarii
la Bruxelles a unui nou raport "Piramida inversata: Sistemele de
pensii se confrunta cu provocari demografice in Europa si Asia
Centrala".Efectele profunde ale imbatranirii populatiei si contractarii fortei de munca asupra sistemelor suprasolicitate de pensii de stat in Europa de Est si tarile Asiei Centrale necesita reforme semnificative, mentioneaza noul raport al Bancii. In cazul in care reforme esentiale ale sistemelor de pensii nu vor fi realizate, tinerii si persoanele in etate sarace vor avea de suferit cel mai mult de pe urma incapacitatii sistemelor de pensii de stat de a asigura protectia veniturilor de baza dupa pensionare. Potrivit raportului, incapacitatea de a actiona astazi genereaza probleme de echitate pentru generatia urmatoare, deoarece s-ar solda, probabil, cu reduceri ulterioare in volumul prestatiilor, care i-ar afecta pe cei saraci mai mult decat pe cei instariti.
| [video|11377] |
Raportul constata ca majoritatea sistemelor de pensii au atins deja "maturitatea", cu mici posibilitati de a extinde numarul de contribuabili din cauza populatiei apte de munca stagnante si in declin. Declinul populatiei apte de munca afecteaza piramida traditionala a populatiei - cateva persoane in etate la varful piramidei si un numar mare de persoane apte de munca la baza piramidei - inversata, cu un numar mic de persoane apte de munca aflate la baza piramidei si un numar mare de pensionari aflati in limitele superioare ale piramidei.
Tarile in tranzitie au realizat eforturi substantiale in ultimii 20 de ani
Tarile in tranzitie din Europa si Asia Centrala, inclusiv Turcia, au realizat eforturi substantiale in ultimii 20 de ani in reformarea sistemelor de pensii, in scopul de a le alinia la noile realitati sociale si economice ale economiilor de piata. Cu toate acestea, in conditiile cresterii economice sporite la mijlocul anilor 2000, unele tari au sporit generozitatea pensiilor in functie de veniturile lor mai mari. Criza financiara a lasat aceste tari cu venituri reduse si prestatii de pensii majorate, fapt ce a condus la inversarea reformelor sistemelor de pensii. De exemplu, unele tari au desfiintat conturile de economii individuale pentru a compensa deficitul de venituri, cu riscul compromiterii si mai mari a viabilitatii si caracterului adecvat al pensiilor pe termen lung.
"Sistemele de pensii nu mai pot promite prestatii generoase numarului de pensionari in ascensiune. Cresterea sperantei de viata, declinul abrupt al fertilitatii si emigrarea sporita au contribuit la compromiterea acoperirii financiare a multor sisteme de pensii," a declarat Vicepresedintele Bancii Mondiale pentru reducerea saraciei si management economic, Ana REVENGA, in cadrul discursului introductiv la eveniment. "Raportul examineaza o serie de solutii si conchide, ca sistemul public de pensii va trebui sa prioritizeze acordarea pensiilor de baza in tandem cu masuri de incurajare a unor perioade de lucru active mai mari si a economiilor individuale."
Reformele trebuie sa asigure ca persoanele in etate nu vor cadea prada saraciei, oferind prestatii de pensii minim necesare. Aceasta are implicatii asupra modului in care pensiile sunt actualmente finantate.
"Modificarea mecanismului de finantare pentru siguranta la pensionare are implicatii asupra celor care vor obtine prestatiile si asupra volumui acestor prestatii," a declarat Anita SCHWARZ, economist principal in regiunea Europa si Asia Centrala a Bancii Mondiale si unul din autorii principali ai raportului. "In prezent, tarile limiteaza deseori pensiile la cei care au contribuit si coreleaza prestatiile pe care le primesc la contributiile efectuate. Insa toate persoanele in etate au nevoie de o forma oarecare de venit pentru mentinerea unor standarde de viata demne. Aceasta genereaza necesitatea identificarii altor surse de finantare decat impozitul pe veniturile asigurate din activitate."
Raportul analizeaza doua solutii posibile pentru a face fata provocarilor demografice ale sistemelor de pensii: generarea veniturilor fiscale suplimentare pentru a acoperi deficitele de pensii, precum si cresterea numarului de contribuabili in cadrul sistemelor. Totusi, tarile din regiune au tendinta de a avea deja poveri fiscale mari, in special pentru forta de munca, lasandu-le putin spatiu pentru pentru generarea veniturilor suplimentare in scopul diminuarii deficitelor de pensii. Tranzitia de la impozitarea muncii ca sursa de finantare pentru siguranta la pensionare spre impozite pe consum si proprietati ar putea ajuta la generarea unor venituri suplimentare, dar si in acest caz domeniul de aplicare este limitat in majoritatea tarilor.
Nici extinderea numarului de contribuabili nu este un remediu universal. In cele mai multe tari din Europa de Est si Asia Centrala, majoritatea adultilor tineri, cu varsta cuprinsa intre 35-44 ani, sunt deja angajati in campul muncii. Spatiul pentru extinderea fortei de munca se afla in randul persoanelor de o varsta mai inaintata, dintre care mai putini sunt angajati in campul muncii fata de alte regiuni ale lumii. Mai mult ca atat, extinderea bazei de contribuabili poate facilita sau tergiversa reformele sistemelor de pensii in cazul in care relatia dintre contributii si acumularea prestatiilor ramane fundamental gresita.
"Una dintre constatarile principale ale raportului este ca extinderea numarului de contribuabili ‒ prin integrarea lucratorilor din sectorul neformal sau a fluxului de imigranti in crestere ‒ ajuta sistemul de pensii pe termen scurt, atunci cand beneficiaza de venituri suplimentare, insa inrautateste situatia pe termen lung, atunci cand prestatiile de pensii urmeaza a fi platite unui numar si mai mare de pensionari," a declarat Omar ARIAS, economist principal in regiunea Europa si Asia Centrala a Bancii Mondiale si unul din co-autorii principali ai raportului. "Formalizarea si imigrarea ar putea ajuta guvernele sa castige timp pentru realizarea ajustarilor necesare ale sistemelor de pensii, dar nici una din ele nu va realiza obiectivele gemene de caracter just si sustenabilitate pe termen lung."
Ajustarea generozitatii sistemelor de pensii - solutia pe termen lung
In timp ce veniturile suplimentare si forta de munca sporita pot contribui la atenuarea efectelor adverse pe termen scurt ale reformelor sistemelor de pensii inevitabile, solutia pe termen lung ar putea fi ajustarea generozitatii sistemelor de pensii, astfel incat veniturile de pensionare sa acopere doar perioada in care persoanele nu mai pot activa fizic in campul muncii, de regula ultimii 15 ani din viata. Aceasta se oferea pensionarilor in 1970, comparativ cu o medie de 18 ani pentru barbati si 23,5 ani pentru femei in prezent in multe tari.
Cresterea varstei de pensionare si incurajarea si sprijinirea persoanelor sa lucreze o perioada mai mare ar permite sistemelor de pensii sa asigure venitul de baza la pensionare si sa fie mai sustenabile sub aspect financiar. Masuri de incurajare a lucratorilor de varsta mai inaintata pentru a continua sa lucreze includ:
- Oferirea optiunilor pentru pensionare treptata, de exemplu, permitandu-le persoanelor de varsta mai inaintata sa lucreze pe fractiuni de norma, beneficiind de pensie partiala;
- Adoptarea unor mici ajustari ale mediului de lucru, precum magnificatoarele pe monitoarele calculatoarelor si scaune ergonomice, pentru a spori nivelul general de productivitate si nivelul de confort al lucratorilor;
- Investitii mai eficiente in formarea persoanelor de varsta mai inaintata prin regandirea sistemelor de invatare, educare si formare pe tot parcursul vietii in scopul de a le ajusta pentru aceste persoane.
Nu exista solutii universale. Indiferent de parcursul ales, tarile trebuie sa initieze un dialog social privind cea mai adecvata modalitate de abordare pentru fiecare context in scopul mentinerii capacitatii sistemelor de pensii de a oferi protectia veniturilor de baza la pensionare pentru tinerii si persoanele in etate defavorizate de astazi in contextul provocarilor demografice.