Desi cea mai recenta modificarea adusa sistemului de pensii private obligatorii din Slovacia, a 20-a de la lansarea sistemului, in 2004, a devenit operationala abia de la 1 aprilie, Guvernul FICO, proaspat instalat, se pregateste sa atace inca o data resursele Pilonului II pe mai multe cai: o noua deschidere a fondurilor de pensii, reducerea procentului de contributie sau chiar un "imprumut" de 1 miliard euro, acordat bugetului de stat pentru constructia de autostrazi reprezinta cateva dintre posibilitatile luate in calcul."Deschiderea" fondurilor de pensii de Pilon II si incurajarea participantilor sa le paraseasca spre a se reintoarce, impreuna cu activele acumulate, in sistemul public de pensii nu constituie o noutate pentru Premierul FICO. In decursul precedentului sau mandat de sef al Executivului (2006 - 2010), FICO a initiat doua astfel de sesiuni de "deschidere" a fondurilor, acompaniate de o intensa campanie de denigrare a sistemului de pensii administrat privat, soldate insa cu rezultate mai mult decat modeste in comparatie cu obiectivele Guvernului. Rezultatele finale ale acestei batalii au aratat ca cei aprox. 1,5 milioane de participanti au mai multa incredere in administrarea privata a economiilor lor decat in pensia de stat: campania guvernamentala a avut o rata de succes de circa 10%, raportat la obiectivele initiale, reusind sa capteze interesul a numai 1% din participantii la Pilonul II.
A doua intentie exprimata, de a reduce procentul de contributie de la 9% din salariu, in prezent, la 6%, potrivit unor surse din piata, se inscrie, de asemenea, in randul eforturilor de a diminua deficitul sistemului public de pensii. Cu toate ca nicio informatie privind nivelul pana la care ar urma sa fie reduse contributiile nu a razbatut inca in presa din surse apropiate Guvernului, opinia generala este aceea ca o astfel de masura nu ar putea fi acceptabila decat in situatii exceptionale si cu caracter temporar, in paralel cu adoptarea unui pachet de masuri care sa imbunatateasca sustenabilitatea sistemului public de pensii. Pana acum insa, nicio astfel de masura nu a fost anuntata, ceea ce face ca, pe termen lung, daca si contributiile la Pilonul II vor fi reduse, sustenabilitatea sistemului public sa se deterioreze suplimentar, dat fiind ca acesta va trebui sa se "reincarce" cu raspunderea sustinerii financiare la pensionare a unor largi mase de cetateni pe care acum le impiedica sa economiseasca suficient.
In sfarsit, ideea de a "imprumuta" din activele acumulate in fondurile de pensii de Pilon II suma de 1 miliard euro, necesara finantarii constructiei de autostrazi, ar fi perfect legitima daca, asa cum spun reprezentantii industriei de pensii private, "statul al garanta participantilor la fondurile de pensii securitatea imprumutului si un profit adecvat". Totodata, daca un mecanism de imprumut ar fi pus la punct, participarea fondurilor de pensii ar trebui sa fie lasata la latitudinea acestora, nu impusa prin presiuni guvernamentale. Fondurile de pensii ar urma sa decida asupra oportunitatii participarii, ca si asupra nivelului acesteia, tinand cont de principiile prudentialitatii care cer ca expunerea pe un singur proiect de anvergura, al unui singur stat, sa fie dimensionata in limite rezonabile din punct de vedere al riscului investitional.