Jucatorii din segmentul de pensii se confrunta cu o presiune tot mai mare pentru dezvoltarea unor strategii pe termen lung

Principalii jucatori din sectorul public si privat de pensii se confrunta cu o presiune tot mai mare pentru dezvoltarea unor strategii pe termen lung mai robuste si mai clare de alocare a pensiilor si de planificare a termenelor de retragere din activitate a clientilor, pe masura ce tot mai multe reforme au loc in acest sector, conform unui studiu EY.

Populatia activa a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori. Desi nu se vor pensiona toti odata, o persoana are nevoie in medie de economii pentru perioada de pensionare de cel putin 100.000 USD, sau chiar de mai mult in economiile dezvoltate, conform concluziilor studiului EY - "Premiul de 500 de trilioane USD: O viziune centrata pe client in piata globala de pensii".

Cu toate acestea, activele administrate de fondurile de pensii la nivel global nu insumeaza mai mult de 100 trilioane USD. Jucatorii din sectorul pensiilor au in fata asadar o provocare uriasa - aceea de a creste de cinci ori totalul activelor pe care le administreaza in urmatorul deceniu. Atingerea acestui obiectiv ambitios va necesita un parteneriat intre toate partile implicate.

Studiul EY foloseste informatii publicate de guverne, de autoritati responsabile cu elaborarea de politici publice, de organisme de reglementare, de jucatorii din sectorul de pensii si de angajatori.

Acestea evidentiaza faptul ca toate organizatiile din sectorul pensiilor vor fi nevoite sa colaboreze mai strans pentru a imbunatati situatia financiara a clientilor lor, pe masura ce in peisajul pensiilor are loc o schimbare fundamentala, trecandu-se de la concentrarea pe beneficii definite, la cea pe contributii definite.

Va fi asadar nevoie de schimbarea politicilor publice aplicabile in aceasta industrie in multe tari, astfel incat clientii finali sa poata lua decizii mai bine informate. Organizatiile publice si private trebuie sa isi schimbe atitudinea, politica si modul in care livreaza produsele si serviciile din sectorul pensiilor, concentrandu-se pe client, si nu pe produse.

De ce intarzie strategiile pe termen lung?

Raportul evidentiaza ca viziunea, strategia si definirea clara a rolurilor reprezinta fundamentul increderii publice in administrarea de pensii. In special guvernele, autoritatile responsabile cu elaborarea de politici si cele de reglementare recunosc ca au mare nevoie sa-si imbunatateasca strategiile pe termen lung privind pensiile.

In pofida acestui fapt, unul din trei respondenti participanti la studiu nu are definita o viziune si o strategie pe termen lung, clar definite, in privinta pensiilor.

Este un aspect cu atat mai important, cu cat guvernele ar putea reprezenta o ultima resursa la care sa se apeleze pentru nivelarea decalajelor legate de pensii. Conform declaratiilor participantilor la interviuri, doar doua treimi dintre guverne, autoritatile responsabile cu elaborarea de politici si autoritatile de reglementare dispun de o strategie pe termen lung in sectorul pensiilor.

Sectorul privat va juca un rol important in stabilirea de viziuni si strategii, se arata in studiu, deoarece furnizorii dispun de experienta, dar si de infrastructura necesare abordarii cu succes a provocarilor legate de distributia pensiilor.

Cum pot lua clientii decizii mai bine informate?

Trecerea de la beneficii definite la contributii definite va ingreuna, conform raportului, luarea de decizii privind participarea si investitiile, atat pentru angajatori, cat si pentru consumatori. Deloc surprinzator, angajatorii din segmentul corporativ par sa fie cu un mare pas inaintea altor actori, in privinta furnizarii de informatii si sfaturi adecvate participantilor la planurile de pensii. 75% dintre angajatorii din sectorul privat care au participat la studiu au declarat ca dispun de un sistem profesional de planificare a pensiilor, desi admit ca mai este loc de imbunatatiri.

Raportul mai arata ca implicarea consumatorului si furnizarea de informatii relevante pentru ca el sa poata lua decizii bine informate prin intermediul unor mijloace suplimentare de comunicare, suport si planificare trebuie sa devina un reper central pentru toate sistemele si solutiile de pensii.

Poate fi zona digitala o solutie care sa sprijine alegeri informate?

Segmentul de pensii se afla inca in plin proces de determinare a modului in care aplicatiile din zona digitala pot contribui la maximizarea oportunitatilor pe termen lung. Jumatate dintre angajatorii din sectorul privat isi acorda scoruri mici privind maturitatea digitala, in vreme ce 54% dintre actorii din zona guvernamentala, a autoritatilor de elaborare de politici si a reglementatorilor recunosc nevoia de adoptare a tehnologiei si comunicatiilor digitale.

Maturitatea digitala reprezinta o plaja vasta de actiune, incluzand de la utilizarea social media, pana la definirea de strategii digitale pe termen lung, folosirea sistematica a instrumentelor big data si de analiza inteligenta a datelor, marketingul digital si fructificarea revolutiei pensiilor digitale si a fenomenului Internet of Things.

Raportul indica faptul ca, in vreme ce administratorii inteleg tabloul mai larg al translatarii catre platformele digitale, respondentii recunosc, in egala masura, ca acest reper digital inseamna doar o parte a solutiei. Digitalul poate ajuta la acordarea de mai multa putere consumatorilor. Insa, el reprezinta doar un element din puzzle.

Abandonarea abordarii paternaliste din sistemul de pensii bazat pe beneficii definite si considerarea holistica a nevoilor financiare ale consumatorilor ii pot ajuta pe acestia sa isi atinga obiectivele financiare.

Pensiile in Romania si in UE - o comparatie

Conform noilor date publicate de OECD, Organizatia Mondiala a Muncii, Comisia Europeana si Institutul National de Statistica, raportul intre salariu si pensie este, in medie, relativ egal pentru contribuabilii din Romania si cei din UE. Valorile nominale, insa, sunt diferite - un pensionar roman din anul 2050 va primi 294 euro pensie lunara, daca salariul sau inainte de pensionare va fi de 1.000 euro, in timp ce un pensionar din UE va primi, in medie, 1.170 euro pensie lunara in 2050, daca salariul sau inainte de pensionare va fi de 3.000 euro.

In acest moment, pensia medie lunara in Romania este in valoare de 200 euro, in timp ce in Grecia este de 882 euro, iar in Franta de 1.032 euro. In consecinta, 35% dintre varstnicii romani prezinta risc de saracie si excluziune sociala, aproape dublu fata de Uniunea Europeana in ansamblu, unde 18,3% dintre varstnici se afla in aceasta situatie.

Raportul compileaza date obtinute din 200 de interviuri si mai mult de 150 de chestionare la care au raspuns reprezentanti guvernamentali de varf, autoritati responsabile cu elaborarea de politici, autoritati de reglemenater si directori din industria pensiilor din 21 de tari din America de Nord si de Sud, zona Asia-Pacific, Europa si Africa.

In trimestrul II 2015, numarul mediu de pensionari a fost de 5,3 milioane de persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul precedent, potrivit informatiilor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

Pensia medie lunara a fost de 892 lei in T2, mai mare cu 0,2% fata de trimestrul precedent.