Europenii au raspuns: Reforma pensiilor va da rezultate numai daca piata muncii va functiona mai bine

Comisia Europeana a publicat recent o sinteza a punctelor de vedere exprimate in cadrul consultarii initiate in luna iulie 2010, prin lansarea documentului Green Paper "Towards adequate, sustainable and safe European pension systems", cu privire la situatia si viitorul sistemelor de pensii europene si la rolul UE in gestionarea acestora. Spicuim, in cele ce urmeaza, cateva dintre cele mai relevante opinii exprimate cu privire la subiectul adecvarii si sustenabilitatii pensiilor in Europa.

Cei mai multi respondenti au subliniat conexiunea directa care exista intre adecvare si sustenabilitate, argumentand in sensul tratarii simultane a acestor subiecte, atat din punct de vedere analitic, cat si din punctul de vedere al orientarii politicilor. O alta legatura directa subliniata in raspunsurile colectate a fost cea dintre sustenabilitatea sistemelor de pensii si functionarea pietei muncii. In acest sens, este larg raspandita opinia opinia potrivit careia, pentru a imbunatati atat nivelul de adecvare, cat si sustenabilitatea, Uniunea Europeana ar trebui sa sprijine in primul rand o mai buna ocupare a fortei de munca, o durata prelungita a vietii profesionale active si cresterea economica si ar trebui sa implementeze mai rapid reformele necesare pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Pentru o parte din respondenti, chestiunea adecvarii este strans legata de definitia venitului minim necesar pentru a preintampina situarea pensionarilor sub pragul saraciei. Ei au aratat si ca UE ar trebui sa ajute statele membre sa garanteze ca sistemele lor de pensii vor livra beneficii suficient de consistente incat sa se evite riscul saraciei pentru cetatenii de varsta inaintata si sa se asigure un standard decent de viata pentru toti seniorii. Ca urmare, din aceasta perspectiva, accentul cade asupra determinarii venitului minim necesar pentru toti cetatenii UE. Punctul de vedere exprimat de Parlamentul European cu privire la acest aspect subliniaza ca, desi nu este posibila stabilirea unei valori unitare, la nivelul UE, pentru pensia minima - "data fiind dependenta directa dintre aceasta valoare si conditiile specifice fiecarui stat membru" -, este necesara elaborarea unui ghid european privind criteriile ce ar trebui luate in considerare de statele membre atunci cand stabilesc nivelul minim al pensiei, pornind de la "definirea adecvarii ca fiind conditia necesara pentru ca varstnicii sa aiba un trai decent".

In plus, Parlamentul European a subliniat ca "in ansamblul sistemelor de pensii, diversificarea surselor de venit la pensie printr-un mix format din pensia publica (Pilonul I) si veniturile furnizate de schemele de pensii private (in general, de Pilon II) reprezinta o solutie care are capacitatea de a garanta existenta unui venit adecvat la pensie".

Din perspectiva imbunatatirii sustenabilitatii, reformarea sistemelor publice de pensii prin cresterea varstei de pensionare si marirea perioadei de contributie este recunoscuta ca fiind absolut necesara. Totusi, opiniile colectate de Comisia Europeana subliniaza aproape unanim ca succesul implementarii unor astfel de masuri depinde direct de functionarea pietelor muncii. Cu alte cuvinte, varsta efectiva de pensionare nu va putea fi crescuta decat acolo unde cetatenii de varste mai inaintate vor gasi suficiente oportunitati de angajare. Ca urmare, numerosi respondenti au aratat ca reformele din domeniul pensiilor ar trebui atent coordonate cu introducerea unor politici adecvate pe piata muncii, care sa incurajeze angajarea pana la varste mai inaintate, reconversia si formarea profesionala continua, crearea locurilor de munca adecvate unor lucratori de varste mai inaintate. In absenta unei astfel de coordonari, "blocarea" pensionarilor anticipate nu va face decat sa transfere o povara din sectorul pensiilor in cel al ajutoarelor de somaj si asistentei sociale.

Nota: Consultarea lansata de Comisia Europeana s-a incheiat in 15 noiembrie 2010 si a propus respondentilor 14 intrebari. S-au primit circa 1.700 raspunsuri din intreaga UE, dintre care 350 din partea organismelor de stat, politice, uniunilor profesionale sau organizatiilor societatii civile din tarile membre. Parlamentul European a adoptat pe marginea Green Paper o rezolutie bazata pe analizele si raspunsurile formulate de comitetele sale specializate in munca, asigurari sociale, economie, protectia consumatorilor etc.