Propunerea Comisiei Europene de a se acorda o interpretare mai permisiva deficitelor inregistrate de statele central si est-europene care au implementat reforma pensiilor, introducand un pilon de pensii private obligatorii, este pe cale de a fi inclusa in pachetul de reforma privind guvernanta economica, scrie cotidianul polonez RZECZPOSPOLITA, citand surse neoficiale de pe langa organismul european.Potrivit informatiilor obtinute de cotidianul polonez, desi nu se pune problema de a schimba regulile si procedurile statistice europene, iar sumele cheltuite pentru contributiile la Pilonul II de pensii private nu vor fi 100% excluse din calculul deficitului consolidat, initiativa celor 9 state CEE, printre care si Romania, poate fi considerata un succes, pentru ca ea a condus la recunoasterea oficiala a necesitatii de a se acorda un tratament bugetar mai "relaxat" acestor cheltuieli.
Reamintim ca Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Suedia sunt initiatoarele demersului de a solicita schimbarea metodologiei de calcul al deficitului bugetar pentru tarile care au introdus reforma pensiilor si care inregistreaza cheltuieli pentru alimentarea cu contributii a Pilonului II. Printre argumentele prezentate se numara si acela al inegalitatii de tratament intre tarile care au sistem de pensii private obligatorii si sunt obligate in prezent sa ia in calculul deficitului consolidat si cheltuielile aferente acestuia, si tarile care nu au intreprins reforma pensiilor si ale caror responsabilitati fata de viitorii pensionari nu se regasesc in situatiile financiare.
In debaterea subiectului s-au ciocnit mai multe curente de opinie. Pe de o parte, "cei 9" si-au sustinut cauza, aratand ca, dupa diverse estimari, influenta cheltuielilor pentru sistemul de pensii private obligatorii se poate ridica pana la nivelul unui deficit statistic de 1,5-2 puncte procentuale din PIB. Mai mult, in situatia financiara actuala, sustinerea reformei pensiilor devine o sarcina si mai grea pentru statele in discutie. Pozitia cea mai vocala in sprijinul solicitarii "celor 9" a apartinut Ungariei, care a atras atentia asupra pericolului de a se vedea fortata sa anuleze reforma. In contrapondere, reprezentantii Germaniei au constituit polul opozitiei, principalul argument invocat fiind pericolul de a admite un precedent periculos, care ar putea genera o relaxare a regulilor fiscale europene.
In stil tipic european, solutia admisa in final este una de compromis, care prevede o exceptare partiala a contributiilor la fondurile de pensii din calculul deficitului bugetar, atunci cand se pune problema procedurilor privind deficitul excesiv. In parte, ea aminteste de procedura valabila pe termen limitat aplicata Poloniei imediat dupa aderarea la Uniunea Europeana, in 2004.
Cat despre efectele viitoare, se spera ca astfel se va facilita patrunderea in zona euro a statelor vizate si se va evita, totodata, riscul unor sanctiuni pentru deficite excesive. Chiar daca pana in prezent astfel de sanctiuni nu au fost puse in practica, reforma planuita la nivel european cu privire la guvernanta economica, in particular la disciplina bugetara, ar putea determina o inasprire a regulilor si a procedurilor comunitare pentru acest capitol.