Fondurile de pensii private au ajuns sa tranzactioneze intre ele pachete importante de actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti, in contextul in care diversificarea pe pietele externe ramane limitata, precizeaza George MOT, specialist pensii private si fondator desprepensiiprivate.ro. Pe aceeasi platforma, expertul noteaza ca analiza raportarilor din 2025 si 2026 arata ca, in unele cazuri, tranzactiile cumulate ale fondurilor au ajuns sa depaseasca rulajul total al unor companii.
Redam textul integral:
”Cand spunem ca bursa a devenit ‘prea mica’ pentru fondurile de pensii private, ne referim la o problema practica. Prin investitiile uriase facute de-a lungul anilor, fondurile au absorbit o mare parte din actiunile companiilor listate disponibile pentru tranzactionare (au redus free-float-ul).
In acest moment, fondurilor le-ar fi aproape imposibil sa vanda cantitati semnificative de actiuni pe piata libera fara a prabusi pretul. Sa lichideze o pozitie majora la volumele medii din piata ar dura luni sau chiar ani de zile. Si atunci ce solutie au gasit? Tranzactionarea emitentilor direct intre ele.
Diversificarea pe pietele externe: o iluzie
Solutia logica si sanatoasa pentru problema lichiditatii ar fi diversificarea portofoliilor pe piete externe mature din Europa si orice stat OECD (inclusiv piata americana). De altfel, legea care a deschis acest orizont investitional larg pentru fondurile de pensii a fost adoptata de mai bine de un an (in aprilie 2025).
Ai presupune ca investitiile fondurilor de pensii pe pietele internationale au explodat de atunci. Dar, analizand comportamentul lor din 2023 pana in prezent, vedem investitii noi in doar trei emitenti externi:
- Infineon Technologies (fondurile ALLIANZ-TIRIAC)
- Prysmian (fondurile ALLIANZ-TIRIAC)
- E.On (Aripi, fond administrat de Generali).
Pe de alta parte, daca analizam exit-urile (vanzarile totale de actiuni), imaginea capata o turnura neasteptata. Generali, de exemplu, a facut exit din E.On la doar 8 luni de la investitia initiala (martie 2025 – noiembrie 2025). Iar, numarul total al exit-urilor din companii straine la nivel de sistem se ridica la 38 de emitenti in perioada 2023-2026.
Evolutia portofoliului extern (exemplu: Fondul Aripi, administrat de Generali)
Iar Generali, care avea unul din cele mai diversificate portofolii de actiuni si printre cei mai multi emitenti straini (19 actiuni pe piete externe, care insumau 25,24% din tot portofoliul de actiuni), a ajuns ca la aprilie 2026 sa mai aiba doar trei emitenti straini, care reprezinta 4,58% din portofoliul de actiuni. In conditiile in care portofoliul de actiuni a crescut in aceeasi perioada de doua ori si jumatate (de la 2,39 mld. lei la 6,21 mld. lei).
Generali este doar un exemplu, tendinta fiind generala la nivelul intregului sistem. In timp ce valoarea investitiilor pe bursa locala a crescut de trei ori, valoarea investitiilor in actiuni internationale a crescut cu doar 12%.
Acest lucru a dus la scaderea drastica a ponderii investitiilor in actiuni listate pe piete externe in portofoliile de actiuni ale fondurilor de pensii private de la 7,27% la 2,85% in ultimii trei ani.
Solutia aleasa: tranzactionarea intre fondurile de pensii (4 cazuri specifice)
Daca nu au mers spre diversificarea externa, cum au rezolvat fondurile de pensii problema lichiditatii? Raspunsul se regaseste in raportari: tranzactionarea emitentilor intre ele.
Fie ca vorbim de tranzactii de tip Deal sau tranzactii incrucisate (cross trade), acest fenomen a luat amploare de cand ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara) a modificat discret termenele de raportare ale portofoliilor fondurilor de la 1 luna la 3 luni (in practica, termenul depaseste 4 luni).
Iata 4 exemple extrase direct din analiza raportarilor oficiale ale fondurilor de pensii si ale Bursei de Valori Bucuresti):
Cazul 1: Banca Transilvania (TLV) – Iulie 2025
Primele semne au aparut in vara anului 2025. Am remarcat cum fondul administrat de BRD a vandut, iar AZT Viitorul Tau a cumparat exact aceeasi cantitate din acelasi emitent: 594.583 de actiuni ale Bancii Transilvania. Pe bursa existau deal-uri raportate care acopereau aceste volume. Desi informatiile nu confirma intelegerea explicita intre cele doua fonduri, ci doar sugerau o tranzactie intre cele doua, Allianz si BRD au refuzat sa raspunda intrebarilor pe acest subiect. Inclusiv ASF s-a limitat la a spune ca „tranzactiile s-au facut cu respectarea prevederilor legale”, fara sa confirme, dar nici sa nege schimbul direct de actiuni intre cele doua fonduri. Vezi aici articolul dedicat tranzactiilor cu actiuni TLV ale Allianz si BRD.
Cazurile 2 si 3: Romgaz (SNG) si Sphera (SFG) – Ianuarie 2026
Aici lucrurile au devenit matematic certe. Analizand tranzactiile lunii ianuarie 2026, am observat ca rulajul lunar al fondurilor de pensii cu Romgaz si Sphera Franchise Group depasea 100% din volumele raportate pe bursa. O depasire a pragului de 100% din rulaj inseamna un singur lucru: fondurile de pensii fusesera atat vanzatori, cat si cumparatori in aceeasi tranzactie. Nu poti tranzactiona fizic mai mult decat exista pe toata bursa decat daca vinzi si cumperi intre aceiasi actori. Am calculat ca cel putin 1,81% din rulajul total al SFG si 3,42% din rulajul SNG au fost reprezentate strict de schimburi intre fonduri.
Cazul 4: Nuclearelectrica (SNN) – Aprilie 2026
Luna aprilie 2026 a adus o situatie asemanatoare, dar de proportii semnificativ mai mari. Conform calculelor din raportarile publice, fondurile de pensii au tranzactionat 139,84% din rulajul total cu actiunile SNN.
La vanzare: Fondurile NN si NN Optim.
La cumparare: Fondurile Carpathia (Vital si Esential).
Ceea ce inseamna ca cel putin 39,84% din tot ce s-a tranzactionat cu SNN a fost schimbat strict intre fondurile de pensii.
Conform datelor de pe site-ul BVB (sectiunea Tranzactionare a emitentului SNN), media zilnica a tranzactiilor cu SNN este de cateva zeci de mii de actiuni. Exceptia? Ziua de 7 aprilie, cand au fost tranzactionate peste 2 milioane de actiuni intr-o singura sedinta. Acesta este aproximativ numarul de actiuni vandute, respectiv cumparate de fondurile mai sus mentionate.
Fiind tranzactii efectuate pe piata regular (piata principala), fondurile nu pot fi acuzate direct de manipularea pietei. Totusi, fara o intelegere prealabila intre administratori, executarea unei astfel de tranzactii uriase simultan, fara sa influenteze pretul actiunii, ar fi fost imposibila. Este un cross trade evident, iar institutia care ar trebui sa verifice aceste comportamente (ASF) aparent le cunoaste si, prin reducerea transparentei, ajuta la ascunderea lor de mass-media de peste un an de zile.
Cine beneficiaza de pe urma acestor tranzactii?
Beneficiarii directi sunt clari:
Bursa, Depozitarul si ASF care incaseza fiecare taxe la orice tranzactie
Brokerii, care incaseaza comisioane de tranzactionare.
Ce se intampla cu investitorul de retail?
Micii investitori, care deja se plangeau ca fondurile de pensii au „secat” free-float-ul pietei (actiunile disponibile la tranzactionare), pot adauga acum o noua plangere: sunt refuzati drept contra-parte, fiind pur si simplu ocoliti de fondurile de pensii care fac schimburi direct intre ele.
Ce se intampla cu participantul la Pilonul 2?
Schimbarea pachetelor de actiuni intre fonduri pe plan intern NU aduce un plus real de valoare la pensie. Diversificarea pe piete externe si aparitia fondurilor de tip life-cycle (adaptate varstei, dar pentru care legea inca nu are norme de aplicare) ar fi solutiile adecvate pentru cresterea pensiei private.
Iluzia investitiilor externe: ETF-urile si transferul ascuns de costuri
Daca analizam ultimele date, 7 din cele 17 fonduri de pensii nu au absolut nicio investitie in actiuni listate pe piete externe. Aici se numara inclusiv cel mai mare fond de pensii (NN), urmat de Metropolitan Life, si fonduri din Pilonul 3 precum NN Activ, NN Optim, Pensia Mea Plus (Banca Transilvania), Raiffeisen Acumulare si Stabil (Generali).
Totusi, investitiile in fonduri mutuale traditionale si ETF-uri externe au crescut semnificativ: de la 2,8 miliarde de lei in 2022 la 7,8 miliarde de lei in aprilie 2026. Chiar daca acest lucru ofera o oarecare diversificare pe plan extern, aduce doua probleme:
Pierderea dreptului de vot: Administratorii renunta la drepturile pe care le-ar avea ca actionari directi.
Transferul costurilor: Pe Pilonul 2, costurile de tranzactionare directa cu actiuni sunt suportate din bugetul administratorului. Cumparand ETF-uri (care au propriile comisioane incluse), administratorii transfera practic aceste costuri catre fondul de pensii si, implicit, catre participanti. Este o metoda subtila de a-si proteja profiturile in fata reglementarilor de plafonare a comisioanelor administratorilor de fonduri de pensii.
Concluzie: Care este rolul real al fondurilor de pensii?
Discursul politic conform caruia „fondurile de pensii trebuie sa sprijine economia locala” sau sa tina banii in tara este fundamental gresit. Rolul principal (si legal) al fondurilor de pensii nu este sa imprumute statul, sa finanteze industrii sau sa creasca lichiditatea bursei.
Scopul lor unic este obtinerea celui mai bun randament, in conditii de siguranta, pentru participanti. Faptul ca prezenta lor sprijina bursa este un efect secundar benefic, nu un obiectiv in sine. Iar acest obiectiv de randament nu poate fi atins sanatos fara diversificare reala si accesarea marilor piete internationale.
Un fel de FAQ
Pot fondurile de pensii private din Romania sa investeasca pe piete externe?
Da. Legislatia recentă (actualizata in 2025) permite investitiile fondurilor de pensii Pilon 2 si Pilon 3 pe pietele de capital mature din statele OECD, inclusiv pe piata din SUA, pentru a asigura o mai buna diversificare a riscului. Dar, ASF nu a publicat pana la scrierea acestui articol normele de aplicare.
Ce inseamna tranzactii incrucisate (cross trades) la fondurile de pensii?
O tranzactie incrucisata are loc atunci cand doua parti (in acest caz, doua fonduri de pensii) se inteleg in prealabil sa isi vanda si sa cumpere un volum mare de actiuni la un anumit pret. Ele sunt folosite pentru a muta volume mari de active pe o bursa cu lichiditate scazuta.
Sunt tranzactiile incrucisate (cross-trades) ilegale?
Tranzactiile raportate au fost realizate in piata regular (piata principala), deci tehnic respecta regulile de baza. Totusi, sincronizarea unor volume de milioane de actiuni (precum in cazul SNN) sugereaza intelegeri prealabile. Lipsa de reactie si transparenta a autoritatilor in aceasta privinta este ceea ce naste suspiciuni.
Ce inseamna ca rulajul fondurilor a depasit 100% din volumul BVB?
Matematic, daca toate fondurile cumpara si vand intr-o luna un volum cumulat mai mare decat intregul volum tranzactionat public pe bursa pentru o anumita actiune, inseamna obligatoriu ca fondurile au actionat in ambele directii ale aceleiasi tranzactii (au vandut unele altora). Diferenta intre cantitatile cumulate raportate de fonduri si volumul raportat de BVB reprezinta doar numarul minim de actiuni tranzactionat intre fonduri. In realitate, volumele tranzactionate intre fonduri pot fi chiar mai mari”, a scris George MOT.