Ministerul Finantelor aduce in dezbatere o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguratilor - FGA si pentru modificarea altor acte normative. Printre prevederi se afla majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei (circa 100.000 euro), care se va aplica pe fiecare creanta. Aceasta majorare ar proteja mai bine asiguratii si pagubitii CITY Insurance in cazul in care va intra in faliment.
Si luna mai a.c., Ministerul Finantelor a lansat in dezbatere publica un proiect similar.
OUG a fost publicata de Minister dupa declaratiile facute de Premierul Florin CITU, conform caruia Guvernul lucreaza la doua Ordonante de Urgenta pe piata asigurarilor, una dintre ele pregatind terenul pentru momentul in care CITY Insurance, cel mai mare jucator de pe piata locala de asigurari si lider pe segmentul RCA, va intra in faliment, pentru protectia tuturor clientilor.
"Urgenta demersului de adoptare a propunerii legislative sub forma unei ordonante de urgenta este justificata de necesitatea cresterii plafonului de despagubire de la 450.000 lei cat este in momentul actual, la 500.000 de lei si, totodata, de faptul ca raportarea plafonului de garantare trebuie aplicata la fiecare creanta de asigurare comparativ cu situatia existenta unde plafonul se aplica pentru un creditor de asigurare. Totodata, sunt necesare demersurile de adoptare prin intermediul unei ordonante de urgenta a acestui act normativ pentru a se asigura o protectie reala a creditorilor de asigurari care au calitatea de contractant in mai multe contracte de asigurare incheiate cu societatea pasibila de a intra in faliment si de a tine cont totodata de considerentele Deciziei nr. 29/2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din dosarul nr. 3167/1/2019, conform carora plafonul de garantare prevazut de lege se aplica pe creante de asigurare, in situatiile in care se exercita dreptul de regres de catre societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizatiei catre propriul asigurat, ca efect al subrogarii in drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanta in parte", se precizeaza in Nota de Fundamentere.
Conform documentului, exista dificultati ocazionate de faptul ca in perioada cuprinsa intre retragerea autorizatiei de functionare si constatarea de catre ASF a starii de insolventa a unei societati, si pana la numirea lichidatorului judiciar prin sentinta de deschidere a procedurii de faliment, vechea conducere era repusa in functie, avand obligatia predarii evidentelor prevazute de art. 23 din Legea nr. 503/2004 catre FGA. Pentru eficientizarea acestei activitati, in vederea asigurarii unei supravegheri atente si in conditiile in care actualul cadru de reglementare este lacunar pe acest aspect, este necesara o completare adusa Legii nr. 213/2015 privind posibilitatea de numire de catre ASF a unui administrator interimar avand atributii de a facilita transmiterea evidentelor catre FGA. In acest sens actul normativ reglementeaza institutia administratorului interimar care sa vina in interesul creditorilor de asigurare si sa adopte masuri de conservare a patrimoniului societatii de asigurare ce urmeaza a fi supusa procedurii de faliment.
Un alt aspect care justifica urgenta demersului este cel al modificarii termenului in care Fondul este indreptatit sa efectueze plati din disponibilitatile sale catre creditorii de asigurari, dispozitie nou inserata fiind o masura de protectie a acestei categorii protejate de lege, de consecintele insolventei unui asigurator.
SCHIMBARI PRECONIZATE
Printre principalele modificari si completari aduse Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor se numara:
-modificarea definitiei plafonului de garantare cu referire expresa la nivelul maxim al garantarii pentru o creanta de asigurare datorata in temeiul unui contract, nu pe un creditor de asigurare astfel cum este reglementat in prezent; modificarea este necesara pentru a se asigura o protectie reala a creditorilor de asigurari care au calitatea de contractant in mai multe contracte de asigurare incheiate cu societatea in insolventa si tine cont totodata de considerentele Deciziei nr. 29/2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din dosarul nr. 3167/1/2019, conform careia plafonul de garantare prevazut de lege se aplica pe creante de asigurare, in situatiile in care se exercita dreptul de regres de catre societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizatiei catre propriul asigurat, ca efect al subrogarii in drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanta in parte;
-majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei pentru o creanta de asigurare datorata in temeiul unui contract de asigurare incheiat de asiguratorul aflat in insolventa;
-modificarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 213/2015 si, implicit abrogarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, in sensul ca Fondul este indreptatit sa efectueze plati aferente despagubirilor/indemnizatiilor cuvenite creditorilor de asigurari in termen de 60 de zile, termen calculat de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei Autoritatii de Supraveghere Financiara de retragere a autorizatiei de functionare si constatare a existentei indiciilor starii de insolventa a asiguratorului;
-pentru situatia in care instanta competenta respinge definitiv cererea de deschidere a procedurii de faliment, pentru platile deja efectuate de catre FGA catre creditorii de asigurari ai asiguratorului, FGA se poate regresa in vederea recuperarii acestor sume de la asigurator, putand emite un act in care individualizeaza suma datorata, act care reprezinta titlu de creanta; daca suma nu este platita la scadenta stabilita prin lege, titlul de creanta devine titlu executoriu;
-introducerea prevederii conform careia, din suma cuvenita creditorului de asigurari, se retin sumele datorate de catre acesta conform contractului de asigurare incheiat intre parti; scopul prevederii propuse este acela de a diminua durata in care Fondul plateste creditorilor de asigurari sumele datorate, in practica intalnindu-se situatii in care plata a putut fi efectuata, conform legii, numai dupa ce creditorul a facut dovada ca a achitat primele restante conform conditiilor contractuale;
-reglementarea competentei Fondului de a deschide dosare de dauna, la solicitarea petentilor, in cazul daunelor avizate la asiguratori inainte de data retragerii autorizatiei de functionare, dar pentru care acestia nu au deschis dosarele de dauna, precum si de a efectua constatari suplimentare pentru dosarele deja deschise de asiguratori; scopul prevederilor propuse este acela de a proteja creditorii de asigurari aflati in situatiile descrise, situatii intalnite in practica;
-concentrarea materiei in aceeasi reglementare, prin preluarea in proiectul de Ordonanta de urgenta, cu adaptari, a prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la obligatia asiguratorului pentru care s-a dispus masura retragerii autorizatiei de functionare si s-a constatat existenta indiciilor starii de insolventa de a preda Fondului o serie de evidente (privind contractele de asigurare in vigoare, dosarele de dauna etc) si raspunderea conducerii societatii pentru neindeplinirea acestei obligatii.
Adaptarea textului preluat consta, in principal, in raportarea termenului de predare a evidentelor la "data publicarii deciziei A.S.F. de retragere a autorizatiei de functionare si constatare a existentei indiciilor starii de insolventa", spre deosebire de prevederile actuale in care acest termen se raporteaza la "data publicarii deciziei de inchidere a procedurii de redresare financiara", pentru a cuprinde si situatiile in care decizia de retragere a autorizatiei este emisa fara ca in prealabil sa fi fost parcursa o procedura de redresare financiara; o adaptare similara a fost efectuata si la art. 12 alin. (1) care reglementeaza posibilitatea creditorilor de asigurari de a solicita Fondului deschiderea dosarului de daune;
-introducerea unor dispozitii privind stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echitatii si prin raportare la consecintele negative suferite in plan fizic si psihic, tinandu-se cont de criterii obiective si rezonabile; prevederea este necesara in conditiile in care procesul de determinare a cuantumului acestui tip de daune include o doza irefutabila de aproximare raportata la unele criterii precum situatia familiala, profesionala si sociala si are drept scop stabilirea unei valori fara a se ajunge la o imbogatire fara just temei;
-reglementarea expresa a faptului ca executarea silita pentru titlurile executorii obtinute impotriva asiguratorului nu poate fi demarata impotriva Fondului; prevederea tine cont de considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 80/2017 si de necesitatea corelarii cu dispozitiile Legii nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere faptul ca Fondul nu se susbstituie asiguratorului in faliment si ca nu exista o transmisiune a obligatiilor acestuia catre Fond;
-modificarea caii de atac a deciziilor Fondului de respingere a platii sumelor solicitate; astfel, proiectul de Ordonanta de urgenta prevede faptul ca asemenea decizii pot fi contestate la instantele civile de la sediul Fondului (spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel Bucuresti), caile de atac fiind cele prevazute de Codul de procedura civila. Modificarea caii de atac din contencios in civil survine ca urmare a solicitarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Ministerul Justitiei;
-ca o consecinta a modificarii caii de atac din contencios in civil, proiectul de Ordonanta de urgenta contine totodata propunerea de modificare a alin. (1) de la art. 14 din Ordonanta de urgenta nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel incat taxa de timbru de 200 lei prevazuta la acest alineat sa fie aplicata si in cazul contestatiilor introduse la instantele judecatoresti in temeiul Legii nr. 213/2015;
-introducerea posibilitatii Fondului de a se indrepta in mod direct impotriva persoanelor care au incasat necuvenit sume de la Fond, in vederea recuperarii acestora putand exercita astfel de actiuni inclusiv impotriva persoanelor care indeplinesc servicii de interes public si care au incasat necuvenit sume de la Fond in exercitarea acestor servicii; propunerea are in vedere practica judiciara in domeniul executarilor silite urmare a numeroase demersuri de executare silita declansate de catre executori judecatoresti;
-actualizarea capitolului privind contraventiile si sanctiunile, inclusiv introducerea unor prevederi privind posibilitatea aplicarii de sanctiuni contraventionale complementare;
-reglementarea competentei A.S.F. de numire a Fondului ca administrator interimar al unui asigurator pentru care se dispune masura retragerii autorizatiei de functionare si se constata indiciile existentei starii de insolventa, precum si reglementarea atributiilor de administrator interimar constand in administrarea si conducerea respectivei societati, concomitent cu conservarea patrimoniului acesteia intre data deciziei A.S.F. si data deschiderii procedurii de faliment cand este desemnat un lichidator judiciar; pe perioada exercitarii atributiei de administrator interimar, atributiile conducerii asiguratorului se suspenda de drept, cu cateva exceptii expres mentionate, cum ar fi cea de predare a evidentelor catre Fond;
-reglementarea expresa a dreptului Fondului de a avea puncte de lucru;
-inserarea unei prevederi rezultate din necesitatea solutionarii dosarelor de dauna cu elemente de extraneitate in scopul de a facilita demersurile creditorilor de asigurari, rezidenti in alte state membre, de a obtine despagubiri de la Fond. Astfel, se prevede expres faptul ca, pentru a facilita demersurile creditorilor de asigurari rezidenti in alte state membre de a obtine despagubiri de la Fond, acesta poate mandata Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR), care este biroul auto roman conform prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule si tramvaie, sau organisme similare din alte state membre/corespondenti externi desemnati sa gestioneze dosarele de dauna, tinand cont de acordurile semnate in cadrul Sistemului Carte Verde. Prevederea este necesara si in conditiile in care birourile nationale auto garanteaza plata despagubirilor chiar si in situatia in care asiguratorul membru al biroului care a incheiat Carte Verde, este in stare de faliment, obligatie asumata prin aderarea la sistemul Carte Verde. Garantia birourilor este la nivelul despagubirii datorate conform legii aplicabile, fara nicio limitare a acesteia. Mai mult decat atat, in cadrul sistemului Carte Verde, birourile nationale din statul de inmatriculare/inregistrare a vehiculelor garanteaza despagubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul altor state ale caror birouri nationale au aderat la sistem, iar constatarea si evaluarea prejudiciilor se face, cu deplina competenta, de biroul national al statului pe teritoriul caruia s-a produs accidentul, in conformitate cu legea aplicabila, care este, de regula legea statului respectiv;
-completarea prevederilor privind resursele financiare ale Fondului, pentru corelare cu prevederile Legii nr. 246/2015 privind redresarea si rezolutia asiguratorilor;
-reglementarea posibilitatii Fondului de a-si constitui conturi in valuta, precum si de a-si investi resursele financiare si in instrumente financiare si alte plasamente in valuta;
-concentrarea materiei in aceeasi reglementare, prin preluarea in proiectul de Ordonanta de urgenta a prevederilor art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, si art. 266 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la momentul nasterii dreptului creditorilor de asigurari de a solicita Fondului plata sumelor datorate conform legii; concomitent se propune abrogarea art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare;
-concentrarea materiei in aceeasi reglementare, prin preluarea in proiectul de Ordonanta de urgenta, cu adaptarile impuse de situatiile intalnite in practica pe parcursul aplicarii legii, a prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la comisia speciala din cadrul Fondului, careia legea ii confera competenta de a aproba sau, dupa caz, de a respinge la plata sumele pretinse de petenti; concomitent se propune abrogarea art. 23 din Legea nr. 503/2004, republicata, cu modificarile ulterioare;
-reglementarea competentei comisiei speciale de a suspenda solutionarea cererii de plata, in situatia expres reglementata in proiectul de Ordonanta de urgenta in care petentul solicita prelungirea termenului de furnizare a documentatiei solicitate de Fond care include acte emise de alte entitati private sau publice;
-crearea cadrului legal care sa permita unor institutii si autoritati ale statului (cum ar fi, de exemplu, unitatile de politie, medicale, inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta etc) sa comunice Fondului, la cerere, informatiile detinute cu privire la cauzele si imprejurarile producerii riscurilor asigurate si la prejudiciile ori vatamarile provocate, in vederea stabilirii si platii despagubirilor cuvenite;
-modificarea definitiilor termenilor creanta de asigurari si creditori de asigurari, pentru corelare legislativa cu Legea nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru evitarea unor interpretari contradictorii cu Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul incorect de a incadra creantele de asigurari nascute dupa data deschiderii procedurii de faliment ca si cheltuieli nascute in timpul procedurii;
-reglementarea competentei A.S.F. de a stabili, prin norme emise in aplicarea legii, un plafon maxim al platilor efectuate de Fond prin intermediul postei, in scopul diminuarii costurilor generate de comisioanele aferente unor astfel de servicii de plata, in contextul in care exista o marja semnificativa intre comisioanele practicate de posta (in cazul careia, in practica, Fondul a achitat si comisioane variabile aplicate la suma datorata), respectiv de institutiile de credit.
-modificari si completari referitoare la: informatiile minime continute de cererea de plata adresata Fondului, inscrisurile atasate cererilor, competenta Fondului de a solicita petentilor informatii si documente suplimentare necesare pentru solutionarea cererilor, cerinta de publicare a Statutului Fondului in Monitorul Oficial al Romaniei, etc.
In iunie a.c., Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a desemnat Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) in vederea inlocuirii temporare a organului de conducere al CITY Insurance pentru 4 luni. In acelasi timp, asiguratorul a fost amendat cu peste 2,93 milioane lei si trebuie sa transmita un plan de finantare si redresare, iar membrii Directoratului si ai Consiliului de Supraveghere au primit amenzi de cate un milion de lei de fiecare si li s-au retras aprobarile acordate de ASF. In total amenda depaseste 10,93 milioane de lei.
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)a anuntat, pe 8 septembrie, ca a fost informata de catre Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA), in calitate de administrator temporar al CITY Insurance S.A., ca pana la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, in conturile societatii nu a fost efectuata nicio plata aferenta contravalorii actiunilor subscrise de catre actionarul minoritar i3CP HOLDING BV. Astfel, compania risca sa intre in faliment.
PROMO