Radu CRACIUN, CEO, BCR Pensii
Din pacate, oamenii economisesc mult prea putin fata de cat ar trebui pentru a-si conserva, intr-o masura rezonabila, standardul de viata si atunci cand se pensioneaza.
XPRIMM: Care este, pe scurt, bilantul Pilonului II si Pilonului III de pensii private la finalul lui 2017?
Radu CRACIUN: As spune ca anul 2017 a fost inca un an bun pentru sistemul privat de pensii din toate punctele de vedere. Pe de-o parte, am continuat sa avem noi intrari de participanti atat in Pilonul II, cat si in Pilonul III. Vedem un reviriment al Pilonului III, tot mai mult angajatori sunt interesati sa ofere aceste beneficii pentru angajati, ceea ce este de bun augur. De asemenea, randamentul investitional este unul foarte bun. Nu trebuie sa uitam ca 2017 a fost anul unui bilant la 10 ani de la lansarea Pilonui II.
Din cele 40 de miliarde de lei din conturile participantilor la Pilonul II, aproximativ 7 miliarde de lei reprezinta randament investitional - sunt rezultatul investitiilor pe care administratorii le-au facut si modul in care au inmultit banii, ceea ce arata utilitatea si succesul acestui sistem. Practic, 33 miliarde de lei sunt contributii, carora s-au adaugat 7 miliarde lei randament investitional dupa scaderea tuturor comisionelor aferente fondurilor.
XPRIMM: Contributia la Pilonul II a fost redusa de la procentul de 5,1%, la 3,75%, in locul majorarii la 6%, conform legii. Ce inseamna pentru participantii la sistem, in termeni financiari, aceasta reducere?
R.C.: O anumita scadere a procentului era logic sa se intample, avand in vedere schimbarile legislative in domeniul fiscal, prin care toate impozitele au fost trecute in sarcina angajatului. Pariul Guvernului a fost faptul ca angajatorii vor compensa integral aceste impozite suplimentare, astfel incat salariul net sa ramana neschimbat. De aici, si ideea ca acest procent care mergea in sistemul de pensii privat obligatoriu (Pilon II) sa fie scazut. Dar un calcul matematic simplu arata ca o compensare a impozitelor s-ar fi facut cu o crestere a salariului brut de aproximativ 20%, iar ca valoarea nominala a contributiei la Pilonul II sa fi fost aceeasi, procentul ar fi trebuit sa scada de la 5,1%, la 4,1%, nu la 3,75%, ceea ce inseamna ca aceasta scadere a indus o reducere a valorii nominale a contributiei, care s-a vazut in conturile individuale.
Aceasta scadere procentuala a fost mai mare fata de ce ar fi trebuit sa fie pentru ca ea sa aiba un impact neutru asupra contribuabililor.
XPRIMM: Se tot discuta, in ultima vreme, despre "deschiderea" fondurilor de pensii de Pilon II prin abrogarea obligativitatii. E o masura potrivita pentru o tara ca Romania, unde nivelul de educatie financiara este unul din cele mai scazute din Europa? Stim ca preferintele publicului sunt catre consum, nu catre economisire. Ce consecinte poate avea aceasta abrogare a obligativitatii?
R.C.: Aici, nu e vorba doar de Romania. Practic, elementul de obligativitate exista si in tari mult mai educate financiar decat Romania. Sigur, in Romania, impactul este cu atat mai sever, avand in vedere nivelul de educatie, dar este o inexactitate sa spunem ca, in alte tari, nu exista obligativitatea contributiei la pensii private. Exista, difera doar platitorul - poate fi statul, poate fi angajatorul, poate fi chiar angajatul. Din pacate, oamenii isi subestimeaza nevoile de fonduri la pensie. Cu alte cuvinte, economisesc mult prea putin fata de cat ar trebui pentru a isi conserva, intr-o masura rezonabila, standardul de viata si atunci cand se pensioneaza. Si, atunci, statele au luat hotararea, pentru a preveni astfel de situatii - saracia la pensionare -, sa introduca acest element de obligativitate. Din acest punct de vedere, Romania nu este o exceptie. As zice ca, mai degraba, ar fi o exceptie daca ar renunta la acest element de obligativitate.
XPRIMM: Am citit un studiu in care se spunea ca, daca vrei o pensie comparabila cu ultimul salariu, ar trebui, din prima zi in care intri in campul muncii, sa economisesti 25% din salariu. Este corecta aceasta cifra?
R.C.: Procentul mi se pare cam mare. Sigur, depinde de varsta la care intri in sistem. Daca incepi sa economisesti de foarte tanar, suma va fi mai mica, in mod cert, decat daca economisesti cand esti batran. Ceea ce pot sa va spun - e un calcul pe care l-am facut eu -, diferenta intre a incepe la 25 de ani si a incepe la 35 de ani este de la simplu, la dublu. Cu alte cuvinte, pentru a strange aceeasi suma, daca incepi la 35 de ani, trebuie sa economisesti de doua ori mai mult decat ai economisi daca incepi de la 25 de ani, pentru a obtine aceeasi suma. Deci, doar 10 ani fac o diferenta de la simplu, la dublu din cauza faptului ca nu avem o crestere liniara, e vorba de o crestere exponentiala a veniturilor din investitii, nu e vorba de o dreapta care creste, ci de o curba care creste.
XPRIMM: Am putea spune ca, daca ne apucam sa economism de la 25 de ani fata de 35, am avea 2.000 de lei la pensie, in loc de 1.000?
R.C.: Da. Pe aceleasi sume, da, asta ar fi diferenta, intre simplu si dublu, dupa cum am spus.
XPRIMM: Fondurile de pensii sunt entitati care lucreaza, in principal, pentru interesul viitoarelor generatii de pensionari. Dincolo de acest aspect, nu e de ignorat faptul ca ei sunt cei mai mari investitori strategici autohtoni. Ce consecinte are pentru economia tarii aceasta afectare a Pilonului II?
R.C.: In primul rand, trebuie sa spunem ca, in momentul de fata, in fondurile de pensii private din Romania sunt echivalentul a 9 miliarde de euro. Deci, 9 miliarde de euro se afla, in momentul de fata, in conturile romanilor care au contribuit la sistemul privat de pensii. Partea frumoasa a acestei situatii este nu doar ca acesti bani s-au strans in conturile lor, ci si ca cea mai mare parte a acestor bani sunt pusi la treaba in economia romaneasca, prin intermediul pietei titlurilor de stat, al bursei - unde suntem, de departe, principalii investitori si unde firme private si firme de stat vin sa isi finanteze planurile de dezvoltare.
Fara doar si poate, in momentul in care banii pe care noi ii vom primi de la participanti vor fi mai putini, practic si capacitatea noastra de a contribui in continuare la finantarea economiei va fi si ea in scadere. Din pacate, e un win-win, in momentul de fata, care, insa, se cere continuat prin efortul ambelor parti - si al participantilor, dar si al administratorilor care investesc in economia romaneasca. In momentul in care nu ar mai economisi romanii, prin faptul ca si-ar realoca aceste contributii la asigurari sociale catre Pilonul public, catre plata pensiilor actuale, in acel moment si fondurile de pensii isi vor pierde capacitatea de agenti de dezvoltare, pe care, pana acum, si-au exercitat-o foarte bine.
XPRIMM: Au trecut 12 ani de la aparitia Legii 204, nu avem legislatia privind sistemul de plata al pensiilor, asta inseamna ca platim pentru pensie, dar nu stim inca ce si cum vom incasa. De ce sa platim la un fond de pensii si sa nu facem acumularea intr-un fond de investitii?
R.C.: In primul rand, vorbim de plata pensiilor. O legislatie care sa reglementeze plata pensiilor nu intra in puterea noastra, a operatorilor, noi nu am putut decat sa promovam acest lucru pe toate canalele, in toate intalnirile pe care le-am avut si pe care le avem. Cerem acest lucru pentru ca suntem primii interesati in a completa si cu aceasta ultima veriga lipsa, pentru ca veriga platii este singura care mai lipseste in ciclul de existenta al unui sistem de pensii private. Banii nu se pierd. In momentul de fata, banii se platesc ca o suma integrala: contributia plus capitalizarea.
In momentul de fata, aceasta lege a platii pensiilor este blocata undeva pe circuitele legislative birocratice, pe care, din pacate, nu le controlam. Cu toate acestea, merita subliniat faptul ca, incepand cu 1 aprilie, a aparut posibilitatea ca plata pensiilor sa se faca esalonat, cu o esalonare de maximum cinci ani. Deci, cu alte cuvinte, nu esti obligat sa iei toti banii odata, poti sa ai plati lunare, nu mai putin de 500 de lei, dar care nu se pot intinde pe o perioada mai lunga de cinci ani. De ce ai face asta? Din motive de optimizare fiscala. Mai departe, vorbim de impozitare.
Aici, trebuie iarasi spus un lucru pe care lumea trebuie sa il inteleaga. In mod normal, cel mai corect mod de a contribui la o pensie privata este profitand de deductibilitatea fiscala pe care legea o ofera, in limita a 400 de euro pentru angajator si inca 400 de euro pentru angajat. Este pacat sa ai aceasta deductibilitate si sa nu o folosesti, acesta este motivul pentru care toata lumea trebuie sa se ingrijeasca sa aiba contributii la Pilonul III, pentru ca Legea 204 la Pilonul II se refera, din salariul brut, nu din salariul net. Atunci cand plata este facuta de angajator, contributia este deductibila de toate impozitele care sunt aferente platii unui salariu. Daca este facuta de un angajat, vorbim doar de cei 16%.
Atata vreme cat orice participant profita de aceasta deductibilitate la intrarea in fond, este logic ca, in momentul in care iese din fond, sa fie impozitat. Nu iti poti optimiza fiscal impozitele si la intrare, si la iesire. Tocmai de aceea, pentru a nu fi dublu impozitat, si la intrare, si la iesire, este foarte important sa ai grija unei contributii facute beneficiind de acea deductibilitate fiscala.
De ce nu ar investi intr-un fond de investitii? Pentru ca fondurile de investitii nu beneficiaza de deductibilitatea fiscala de care beneficiaza fondurile de pensii, pentru ca fondurile de pensii beneficiaza de aceasta deductibilitate nu doar la intrare, ci si pentru investitiile pe care le facem. Cu alte cuvinte, toate veniturile din investitii pe care noi le realizam - dividende, dobanzi s.a.m.d. -, nu sunt impozitate. E o facilitate de care fondurile de investitii nu beneficiaza.
XPRIMM: Ce randamente au fondurile de pensii? Ar putea aceste randamente sa fie mai mari, in conditiile actuale ale pietei din Romania?
R.C.: Randamentele fondurilor de pensii nu sunt egale de la un an, la altul. Sunt ani in care randamentele sunt mai ridicate, alti ani in care randamentele sunt mai scazute. Pana la urma, noi investim in piete financiare, iar acestea au ani in care performeaza mai bine si ani in care performeaza mai putin bine. Volatilitatea performantei este in firea lucrurilor si nu cred ca aceste evolutii ar trebui sa produca nervozitate. Tocmai pentru ca randamentele difera de la un an, la altul, pot sa va spun, de exemplu, ca, daca ne uitam la valoarea unitatii de activ in ultimii 10 ani, cresterea medie anuala a fost in jur de 8% pe Pilonul II, un pic mai scazute pe Pilonul III, ceea ce este un randament foarte bun.
Aici, nici macar nu trebuie sa ne laudam noi, e suficient sa ne uitam la evaluarile facute de terti, de institutii independente, care, pe de o parte, arata ca performanta fondurilor de pensii din Romania este printre cele mai bune performante din Europa, in timp ce comisioanele pe care le percep fondurile de pensii din Romania sunt si ele printre cele mai scazute din Europa. Una peste alta, as zice ca evaluarile facute de altii, repet, nu de noi arata ca avem un sistem foarte, foarte bun si ar fi pacat sa nu il pastram asa cum este.
XPRIMM: Cum a evoluat Pilonul III, mai ales dupa anuntarea scaderii contributiei la Pilonul II?
R.C.: Pilonul III evolueaza din ce in ce mai bine. Cred ca suntem intr-o noua faza, am intrat intr-o noua paradigma. Aceasta agitatie care s-a produs pe Pilonul II, in anul 2017, a crescut gradul de constientizare a nevoii existentei unei pensii private si, dintr-o data, lumea a devenit mult mai preocupata de ce se va intampla cu pensia. Si, atunci, avem, dintr-o data, si un interes crescand din partea angajatorilor - asta o spune o persoana care e de 10 ani in sistem. Acum 6-7 ani, o discutie cu angajatorii despre pensii private se termina in 10 secunde. Astazi, ea dureaza cel putin o jumatate de ora. Deci, suntem intr-un alt moment, asta si pentru ca, acum 6-7 ani, te diferentiai oferind asigurari de sanatate angajatilor.
In momentul de fata, nu te mai diferentiezi oferind angajatilor asigurari de sanatate, pentru ca toata lumea le ofera. Si, atunci, cred ca pensiile private sunt urmatorul nivel pe care angajatorii il ofera pentru a se diferentia. Sunt sectoare economice in care pensia privata a devenit, mai degraba, norma, decat exceptie. Sectorul bancar, de exemplu. Din primele sapte banci, doar doua nu dau pensii private. In rest, toate celelalte dau. Visul meu e sa ne indreptam spre aceasta situatie in care angajatul sa fie neplacut surprins atunci cand afla la angajare ca acel angajator nu ofera pensii private.
XPRIMM: Ce ar trebui sa retina romanii despre viitoarea lor pensie?
R.C.: Este extrem de important sa aplicam regula de "a nu pune toate ouale in acelasi cos". La pensie, situatia ideala este aceea in care avem o sursa cat mai diversificata de venituri si nu suntem dependenti de un singur furnizor de astfel de venituri, fie el chiar statul roman.
Interviul a fost realizat in cadrul emisiunii Ora de Risc. Puteti vedea mai jos si video-ul.
Editor: Andreea RADU | Publicat pe 11.04.2018 | 3823 vizualizari