Dupa un an 2022 cu o crestere importanta, economia Romaniei urmeaza sa incetineasca, estimandu-se ca PIB-ul real va creste cu aproximativ 2 % in urmatorii ani, din cauza inflatiei in urcare, a inaspririi conditiilor financiare si a urmarilor razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, potrivit Comisiei Europene.
Comisia preconizeaza ca inflatia va atinge un nivel maxim la sfarsitul anului 2022 si ca va ramane la un nivel ridicat in 2023, inainte de a scadea in 2024. Somajul se va mentine la aproximativ 5-6 %. Se estimeaza ca deficitul public va scadea treptat pana la 4,8 % in 2024, ca urmare a veniturilor ridicate si a scaderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, in principal pe fondul unei cresteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei in PIB va fi de circa 47,6 % in 2024.
In ansamblu, se estimeaza ca PIB-ul real va inregistra o crestere cu 5,8 % in 2022, cu 1,8 % in 2023 si cu 2,2 % in 2024. In privinta riscurilor, previziunile macroeconomice inclina catre o evolutie negativa, deoarece intarzierile in ceea ce priveste punerea in aplicare a planului de redresare si rezilienta al Romaniei ar putea reduce investitiile si cresterea economica.
La nivelul UE
Dupa o prima jumatate a anului puternica, economia UE a intrat intr-o faza mult mai dificila. Socurile declansate de razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei afecteaza cererea mondiala si consolideaza presiunile inflationiste la nivel mondial. UE se numara printre cele mai expuse economii avansate, din cauza proximitatii sale geografice fata de razboi si a dependentei puternice de importurile de gaze din Rusia. Criza energetica erodeaza puterea de cumparare a gospodariilor si afecteaza productia. Perceptia generala asupra economiei a scazut semnificativ. Prin urmare, desi se preconizeaza ca cresterea in 2022 va fi mai buna decat se preconizase anterior, perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe in ceea ce priveste cresterea economica si mai ridicate in ceea ce priveste inflatia in comparatie cu previziunile intermediare ale Comisiei din vara acestui an.
Cresterea preconizata se va contracta semnificativ la sfarsitul anului
Cresterea PIB-ului real in UE a surprins prin cresterea sa in prima jumatate a anului 2022, intrucat consumatorii si-au reluat puternic cheltuielile, in special pentru servicii, in urma relaxarii masurilor de limitare a raspandirii COVID-19. Expansiunea a continuat in trimestrul III, desi intr-un ritm considerabil mai lent.
Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra preturilor la energie, al erodarii puterii de cumparare a gospodariilor, al unui mediu extern mai slab si al unor conditii de finantare mai stricte, se preconizeaza ca UE, zona euro si majoritatea statelor membre vor intra in recesiune in ultimul trimestru al anului. Cu toate acestea, dinamica puternica din 2021 si cresterea puternica din prima jumatate a anului urmeaza sa duca la cresterea PIB-ului real in 2022 in ansamblu la 3,3 % in UE (3,2 % in zona euro) - cu mult peste nivelul de 2,7 % preconizat in previziunile intermediare din vara.
Pe masura ce inflatia continua sa duca la reducerea veniturilor disponibile ale gospodariilor populatiei, se preconizeaza ca in trimestrul I al anului 2023 activitatea economica va continua sa se contracte. Se preconizeaza ca cresterea economica va reveni in Europa in primavara, deoarece inflatia isi relaxeaza treptat influenta asupra economiei. Cu toate acestea, avand in vedere dificultatile puternice care franeaza in continuare cererea, activitatea economica va fi modesta, cresterea PIB ajungand la 0,3 % in 2023 in ansamblu, atat in UE, cat si in zona euro.
Se preconizeaza ca, pana in 2024, cresterea economica isi va recastiga treptat forta, ajungand in medie la 1,6 % in UE si la 1,5 % in zona euro.
Inflatia nu a atins inca nivelul maxim inainte de relaxarea treptata
Se preconizeaza ca valorile inflatiei mai ridicate decat cele preconizate in primele zece luni ale anului 2022 si presiunile tot mai mari asupra preturilor au dus la cresterea inflatiei la sfarsitul anului si au ridicat rata anuala a inflatiei la 9,3 % in UE si la 8,5 % in zona euro. Se preconizeaza ca inflatia va scadea in 2023, dar va ramane ridicata la 7,0 % in UE si la 6,1 % in zona euro, inainte de a se tempera la 3,0 % si, respectiv, 2,6 % in 2024.
In comparatie cu previziunile intermediare din vara, aceasta reprezinta o revizuire in sens ascendent de aproape un punct procentual pentru 2022 si de peste doua puncte procentuale in 2023. Revizuirile reflecta in principal preturi cu ridicata semnificativ mai mari la gaze si energie electrica, care exercita presiuni asupra preturilor cu amanuntul la energie, precum si asupra majoritatii bunurilor si serviciilor din cosul de consum.
Cea mai puternica piata a fortei de munca din ultimele decenii va ramane rezilienta
In pofida mediului dificil, piata fortei de munca a continuat sa aiba performante solide, inregistrand cel mai ridicat nivel de ocupare a fortei de munca si de participare, in timp ce somajul a ramas la cel mai scazut nivel din ultimele decenii. Expansiunea economica puternica a determinat angajarea a inca doua milioane de persoane in prima jumatate a anului 2022, ceea ce a dus la cresterea numarului de persoane angajate in UE la un nivel record de 213,4 milioane. Rata somajului a ramas la un nivel minim record de 6,0 % in septembrie.
Se preconizeaza ca pietele fortei de munca vor reactiona cu intarziere la incetinirea activitatii economice, dar vor ramane reziliente. Cresterea ocuparii fortei de munca in UE este estimata la 1,8 % in 2022, inainte de a stagna in 2023 si de a se apropia moderat de 0,4 % in 2024.
Ratele somajului in UE sunt estimate la 6,2 % in 2022, 6,5 % in 2023 si 6,4 % in 2024.
Cresterea economica scazuta, inflatia ridicata si masurile de sprijin pentru energie afecteaza deficitele
Cresterea nominala puternica in primele trei trimestre ale anului si eliminarea treptata a sprijinului legat de pandemie au determinat o reducere suplimentara a deficitelor publice in 2022, in pofida noilor masuri adoptate pentru a atenua impactul cresterii preturilor la energie asupra gospodariilor si intreprinderilor. Dupa ce a scazut la 4,6 % din PIB in 2021 (5,1 % in zona euro), se preconizeaza ca deficitul in UE va continua sa scada la 3,4 % din PIB in acest an (3,5 % in zona euro).
Cu toate acestea, in 2023, deficitul public agregat va creste din nou usor (la 3,6 % in UE si la 3,7 % in zona euro), pe masura ce activitatea economica se deterioreaza, cheltuielile cu dobanzile cresc, iar guvernele extind sau introduc noi masuri discretionare pentru a atenua impactul preturilor ridicate ale energiei. Retragerea planificata a acestora in cursul anului 2023 si reluarea cresterii economice ar trebui sa reduca ulterior presiunea asupra bugetelor publice. Prin urmare, deficitul este estimat la 3,2 % din PIB in UE si la 3,3 % in zona euro in 2024.
In perioada analizata in previziuni, se preconizeaza o reducere suplimentara a ponderii a datoriei publice in produsul intern brut in UE, de la 89,4 % din PIB in 2021 la 84,1 % din PIB in 2024 (si de la 97,1 % la 91,4 % in zona euro).
Un grad exceptional de incertitudine
Perspectivele economice raman marcate de un grad exceptional de incertitudine, intrucat razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei continua, iar potentialul aparitiei unor noi perturbari economice este departe de a fi epuizat.
Cea mai mare amenintare este reprezentata de evolutiile negative de pe piata gazelor si de riscul de penurie, in special in iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE ramane expusa in mod direct si indirect la noi socuri asupra altor piete de marfuri care reactioneaza la tensiunile geopolitice.
Inflatia de lunga durata si eventualele ajustari dezordonate de pe pietele financiare mondiale la noul mediu cu rate ridicate ale dobanzii raman, de asemenea, factori de risc importanti. Ambele sunt amplificate de potentialul de neconcordanta intre obiectivele de politica bugetara si cele de politica monetara.
Aceste previziuni se bazeaza pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evolutia cursurilor de schimb, a ratelor dobanzilor si a preturilor produselor de baza, intemeiate pe informatiile disponibile pana la data de 31 octombrie. Pentru toate celelalte date-sursa, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau in considerare informatiile disponibile pana la data de 27 octombrie, inclusiv. Cu exceptia cazului in care sunt anuntate si detaliate in mod corespunzator noi politici, proiectiile pornesc de la ipoteza mentinerii politicilor actuale.