“Cred ca suntem cu totii de acord ca traversam o conjunctura complicata pentru economie si societate, caracterizata de riscuri si incertitudine in crestere, iar in perioada imediat urmatoare sansele ca aceasta situatie sa se schimbe sunt relativ reduse, din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntam”, afirma Leonardo BADEA, Viceguvernatorul BNR.
Tocmai de aceea, spune acesta, economia are nevoie sa fie in continuare sprijinita prin toate mijloacele disponibile, avand in vedere resursele in general limitate aflate la dispozitie. Stim ca accesul la finantare este cu precadere important pentru evolutia economiei si ca el poate fi asigurat printr-un mix de finantare bancara si finantare prin piata de capital.
Leonardo BADEA a mai notat:
"Romania, ca mai toate tarile europene, are o economie in care predomina finantarea bancara, dar finantarea intermediata pe piata de capital a castigat teren in ultimii ani si trebuie sa continue sa reprezinte o sursa complementara tot mai importanta, mai ales in contextul unui grad de intermediere redus care ne plaseaza printre ultimele locuri in Europa dupa acest criteriu.
Refacerea economiei ulterior efectelor celor mai recente crize, cea pandemica si cea determinata de invazia Ucrainei de catre Rusia, precum si numeroasele transformari structurale impuse de contextul geopolitic, de nevoia protejarii mediului si de avansul tehnologiilor si, in special, al digitalizarii, constituie importante oportunitati de dezvoltare sustenabila a intermedierii financiare, atat prin sistemul bancar, cat si prin piata de capital.
Drumul de urmat pentru dezvoltarea economica in conditiile actuale de incertitudine ridicata este greu de definit, nu doar in cazul Romaniei, ci chiar intr-un context mai larg, de exemplu pentru tarile Central si Est Europene cu care adesea ne comparam. Devine din ce in ce mai evident faptul ca nu exista doar solutii unice generale la aceste provocari, desi aceste solutii izvorate din solidaritate la nivel international si european au un rol important, dar totusi este necesar ca tarile emergente sa-si analizeze si solutiile particulare, diferentiate care se pot aplica la nivel local.
Astfel, cazul Romaniei poate fi analizat pentru a se identifica principalele prioritati economice.
Daca incercam sa fim cat mai sintetici in abordare putem spune ca sunt doua categorii de prioritati economice:
A. Prioritati in vederea diminuarii vulnerabilitatilor care pot afecta siguranta nationala;
B. Prioritati in vederea dezvoltarii sectoarelor in care Romania detine avantaje competitive;
Socul pandemic si cel generat de razboiul din Ucraina au evidentiat multe vulnerabilitati care ar putea fi incluse in prima categorie, in special cele privind dependenta de lanturile externe de aprovizionare in cazul unor materii prime, produse si echipamente de maxima importanta pentru populatie si pentru economie, cum sunt cele din domeniul sanatatii, al energiei si al combustibililor, domeniul agro-alimentar, al comunicatiilor etc.
In ceea ce priveste a doua categorie, as mentiona doar ca in opinia mea ne aflam din nou intr-un moment propice pentru revizuirea strategiei nationale privind sectoarele economice in care Romania detine avantaje competitive, revizuire care trebuie sa aiba ca scop adaptarea si imbunatatirea politicilor structurale tintite spre dezvoltarea acestora. Spre exemplu, sectoarele agricol, alimentar, IT si energetic.
Sectoarele industriale generatoare de valoare adaugata ridicata, desi au contributii importante la crestere, au in continuare un rol modest in structura economiei.
Pentru ameliorarea vulnerabilitatilor amintite si pentru sustinerea sectoarelor in care exporturile romanesti sunt competitive, unul dintre factorii determinanti este finantarea de proiecte care sa conduca la dezvoltare si la cresterea tehnologizarii. Pe langa finantarea europeana sau cea bancara trebuie sa avem in vedere si piata de capital din Romania, deoarece prin natura sa, scopul acestei piete este de a finanta proiecte de afaceri pe termen lung.
Dar pentru ca aceasta optiune sa fie viabila, trebuie ca piata de capital din Romania sa-si continue parcursul spre dezvoltare. In acest sens, trebuie actionat nu doar prin cresterea numarului de oferte publice secundare de vanzare (listarea companiilor de stat prin vanzarea unor pachete de actiuni existente), ci si prin cresterea numarului de oferte publice primare de vanzare (listarea pe bursa de pachete nou emise de actiuni si obligatiuni), care sa aduca la cota bursei un numar cat mai mare si mai diversificat de instrumente financiare.
Doar prin aceste operatiuni de piata companiile vor putea atrage resurse financiare noi necesare in implementarea propriilor proiecte si, implicit, piata de capital va putea juca un rol mai important in dezvoltarea economiei.
De asemenea, pentru consolidarea pietei de capital din Romania, sunt vitale demersurile in directia cresterii increderii investitorilor in mecanismele si regulile pietei si reducerea birocratiei ce tine de diverse obligatii ce cad in sarcina acestora.
Mai mult, pentru dezvoltarea industriei alimentare si a celei energetice nu trebuie sa ne referim doar la proiectele mari de finantare, care necesita oferte publice primare de vanzare si listarea pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti, ci si la cele de nivel mediu sau mai mici care necesita alte tipuri de piete sau de mecanisme de finantare. Si aici ma refer la "pietele de crestere" pentru IMM sau la mecanismele de finantare care completeaza ofertele publice de vanzare - finantarea participativa.
Astfel, prin dezvoltarea acestor piete de crestere pentru IMM si a operatiunilor de finantare participativa (crowdfunding-ul) intreprinzatorii mai mici pot initia noi proiecte de afaceri sau le pot dezvolta pe cele existente in industria alimentara (de ex. fabrici de prelucrare a produselor agricole de baza) sau in industria energetica (de ex. parcuri de panouri fotovoltaice).
Concluzionand, piata de capital din Romania trebuie sa joace un rol mai important in finantarea economiei, iar noua reglementare fiscala, proiectele existente de dezvoltare ale Bursei de Valori Bucuresti (Contrapartea Centrala Romana, posibil pe viitor si piata de crestere pentru IMM), precum si noile proiecte legislative care vor intra in vigoare (legea privind finantarea participativa) creeaza premisele necesare consolidarii pietei de capital.
Imi amintesc de momentul favorabil din toamna anului 2019, cand, in urma unui efort indelungat si sustinut al intregii comunitati a pietei de capital locale, agentia internationala de rating FTSE Russel a anuntat ca piata de capital din Romania indeplineste criteriile pentru a fi promovata de la categoria pietelor de frontiera la cea a pietelor secundare emergente, schimbare ce a fost efectiv implementata peste exact un an. La momentul acela, asteptarile si sperantele erau ca dinamica pozitiva sa continue intr-un ritm similar si in decurs de inca un an piata de capital din Romania sa primeasca o confirmare similara si din partea celeilalte agentii internationale foarte importante, adica de la MSCI. Acest lucru totusi nu s-a intamplat inca, bineinteles ca nu putem ignora contextul dificil al ultimilor doi ani, care se prelungeste in prezent, asa cum aminteam chiar la inceputul interventiei mele, insa este foarte important ca eforturile comunitatii sa continue in aceasta directie. Consolidarea pietei este insa necesara tocmai de aceea, astfel incat efectele negative ale conjuncturii globale sa fie cat mai bine gestionate, piata de capital sa continue sa isi indeplineasca functiile in ansamblul economiei, iar la momentul la care presiunile exogene si cele ciclice se vor mai diminua, aceasta sa isi poata relua trendul ascendent in beneficiul companiilor si al investitorilor".