Contextual actual este in continuare dominat de o serie de crize suprapuse. Pe masura ce efectele pandemiei COVID-19 par a se diminua gradual in Europa si SUA, ele raman ridicate in China si continua sa afecteze o parte importanta a lanturilor de aprovizionare, mentinand limitarile asupra ofertei in cazul unor categorii insemnate de bunuri. Totodata, venirea anotimpului rece pare ca potenteaza o serie de focare epidemice sezoniere (altele decat cele de COVID-19), atat in Europa cat si in alte zone ale globului, ceea ce nu doar ca afecteaza sistemele sanitare si bugetele publice din tarile respective, ci pot afecta inclusiv productivitatea si consumul. De asemenea, continuarea razboiului din Ucraina accentueaza disfunctionalitati in lanturile de productie si distributie a bunurilor alimentare, criza energetica si implicit alimenteaza in continuare presiunile inflationiste. Noi tensiuni geopolitice izbucnesc sau se amplifica in diferite alte zone geografice, cu potential de a influenta negativ si mai mult schimburile comerciale internationale si indirect preturile unor categorii de bunuri. Peste toate aceste riscuri materializate in cursul ultimilor 3-4 ani, se suprapun vulnerabilitati pe termen lung generate de schimbarile climatice si imbatranirea populatiei in tarile dezvoltate, foarte greu de ameliorat si care continua sa produca efecte negative ce se amplifica odata cu trecerea timpului. De aceea, conjunctura de ansamblu este si va ramane caracterizata de incertitudine si riscuri ridicate, iar flexibilitatea tuturor categoriilor de participanti la circuitul economic se impune ca o necesitate.
Dupa revenirea din 2021 (s-a inregistrat o crestere de 6%), in 2022 economia globala a fost marcata de o incetinire (3,2%, conform estimarilor FMI - World Economic Outlook, oct 2022). Totodata, este evident ca redresarea este inegala si fragila, in pofida amplelor programe de sprijin la nivel guvernamental, dar si international (ex. Next Generation EU; in SUA, Congresul a adoptat 4 legi in 2020, ulterior masuri suplimentare - prin Consolidated Appropriations Act, American Rescue Plan Act 2021).
Una dintre putinele consecinte cu certitudine pozitive ale situatiei ultimilor ani este reprezentata de integrarea tehnologiei digitale in toate aspectele vietii sociale si de accelerarea digitalizarii in multe sectoare, cu impact asupra consumatorilor si a modelelor de afaceri.
Si sistemul financiar trece printr-o serie de transformari datorate digitalizarii, care prezinta ca avantaje reducerea costurilor, cresterea eficientei si a competitivitatii, cresterea incluziunii financiare. Exista insa si o serie de riscuri - riscuri de securitate, atacuri cibernetice, cresterea rapida a sectorului financiar paralel (shadow banking). Anul 2023 va fi probabil la fel de dificil pentru sistemul financiar, dar vestea buna este ca rezilienta acestuia s-a mentinut pana acum la un nivel ridicat, in pofida tuturor crizelor care au actionat in aceasta perioada. Trendurile care probabil vor persista in viitorul apropiat se refera la: o cerere mai mare pentru servicii financiare digitalizate, cresterea incluziunii financiare, accentuarea nevoilor de economisire si de protejare a economiilor, personalizarea serviciilor in functie de nevoile consumatorilor individuali, modificari in relatia client-banca (prin intensificarea interactiunii online), preocuparea pentru satisfactia consumatorilor, cresterea securitatii in utilizare.
Importanta educatiei financiare
Organismele europene si internationale prioritizeaza importanta educatiei financiare (bancile centrale, OECD, Comisia Europeana, FMI, Banca Mondiala). Banca Mondiala afirma ca educatia financiara este esentiala pentru reducerea saraciei si promovarea prosperitatii in societate. Agenda 2030 ONU stabileste garantarea educatiei de calitate ca o prioritate si un vector cheie pentru reducerea inegalitatii sociale.
Cresterea efortului privind educatia financiara este argumentata de: dinamismul sistemului financiar, necesitatea asigurarii stabilitatii sistemului, studiile demonstrand legatura cu educatia financiara, schimbarile in comportamentul consumatorului si in relatia cu clientul, diversificarea serviciilor si gradul mare de patrundere a digitalizarii in sector, concurenta, dualitatea traditie - inovare.
Educatia financiara are multe beneficii dovedite si contribuie la gestionarea provocarilor economice induse de crizele actuale.
Cu toate acestea, este necesara pentru gestionarea corecta si eficienta a diferitelor optiuni financiare disponibile. Instruirea si informarea ne sporesc protectia impotriva optiunile financiare nepotrivite. Daca discutam despre rezilienta economiilor, trebuie sa subliniem ca aceasta provine si din educatia financiara a cetatenilor.
Desi au trecut mai mult de 15 ani de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, nivelul incluziunii financiare este in cazul nostru in continuare foarte scazut (68% la jumatatea anului 2022) in raport cu media statelor membre (95%), conform celui mai recent raport privind incluziunea financiara realizat de Asociatia Romana a Bancilor. In cazul persoanelor sarace, nivelul este chiar mai scazut, de 57%. Totodata, in Romania, nivelul intermedierii financiare (27,4% in 2021) este cel mai redus din Uniunea Europeana. Educatia financiara joaca un rol important pentru cresterea intermedierii financiare si implicit pentru dezvoltarea economica in ansamblu. Din aceasta perspectiva, probabil nu este intamplator faptul ca un studiu publicat in anul 2020 de OECD/INFE arata ca scorul privind nivelul de educatie financiara pentru populatia adulta din Romania este unul dintre cele mai reduse in randul tarilor incluse in analiza.
Dezvoltarea economica este semnificativ influentata de dinamica intermedierii financiare, iar numeroase studii argumenteaza existenta unei legaturi intre gradul de intermediere si incluziune financiara pe de o parte si nivelul educatiei financiare si cel al inegalitatii veniturilor de cealalta parte (de exemplu, Greenspan, 2005). Din perspectiva stabilitatii financiare, importanta educatiei financiare este subliniata pe larg in cadrul raportului Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala ce a stat la baza Recomandarii nr.R/3/2022 privind cresterea sustenabila a intermedierii financiare.
Nu in ultimul rand, apreciez ca pe termen mediu si lung, asa cum afirma Mac Duke (The Strategist), educatia financiara este mai valoroasa decat banii, determinand rezilienta economica si dezvoltare. Educatia financiara ajuta la dezvoltarea capacitatilor umane de intelegere si decizie, ceea ce este poate la fel de important ca dezvoltarea economiilor.