Executia bugetara din acest an se desfasoara sub auspicii extrem de nefavorabile in economia europeana, cu implicatii majore asupra economiei romanesti. Este vorba de criza energetica, dereglarea lanturilor de productie si aprovizionare, inflatia inalta cvasi-generalizata, efecte exacerbate ale schimbarilor climatice, pandemia si, nu in cele din urma, razboiul din Ucraina, se arata in opinia Consiliului Fiscal pe tema primei rectificari bugetare din 2022.
CF apreciaza drept probabila manifestarea unui gol de venituri comparativ cu tintele asumate in proiectul de rectificare bugetara de circa 9 mld. lei, reprezentand circa 0,66% din PIB.
pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proportii, comparativ cu parametrii aprobati prin proiectul de buget, determinata in principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenta sociala, alte transferuri si dobanzi. Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adica 0,45% din PIB.
"Analizand modificarile operate de proiectul de rectificare bugetara la nivelul principalelor agregate de venituri si cheltuieli, CF apreciaza ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, in metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (fata de 5,84% din PIB in proiectia bugetara rectificata) trebuind spus insa ca acest deficit considera venituri obtinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei si cheltuieli totale catre furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (asa cum sunt prevazute in rectificare). Amanarea unor plati pentru anul 2023 mareste diferenta intre deficitul cash si cel ESA in 2022", spune Consiliul Fiscal.
Daca exista o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare in energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creste, inevitabil, in mod considerabil. Si evolutii de pret nefavorabile pe piete vor pune presiune in plus pe buget. Aceasta subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare in energie creeaza un risc major pentru buget si consolidarea fiscala.
"Dupa cum s-a subliniat si in alte documente ale Consiliului Fiscal, resursele europene din PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) si CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezinta singura forta contra-ciclica ce poate contracara efectele contractioniste ale consolidarii fiscale. Absorbtia intr-o proportie cat mai mare a acestor resurse financiare, atat nerambursabile, cat si rambursabile, este vitala pentru Romania, avand in vedere starea bugetului public si vulnerabilitatile balantei externe, mediul international extrem de nefavorabil", mentioneaza sursa citata.
Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive ale nivelurilor proiectate in bugetul initial (nete de impactul schemelor de tip swap) survin la marea majoritate a acestora, dupa cum urmeaza:
- Venituri fiscale: +21,2 miliarde lei, principalele modificari fiind regasite la nivelul urmatoarelor componente:
- Impozit pe profit: +4 mld. lei. Revizuirea acestui agregat bugetar are in vedere majorarea proiectiei pentru dinamica PIB nominal de la +10,7% (la momentul elaborarii proiectului de buget) la +16,2%. Executia bugetara pe primul semestru indica o crestere a incasarilor din impozitul pe profit cu 27,5% fata de perioada similara a anului precedent, iar noua tinta din proiectul de rectificare prevede o crestere cu 27,7% fata de executia bugetara a anului 2021. Astfel, atingerea tintei propuse pentru incasarile din impozitul pe profit necesita mentinerea ritmului de crestere a acestora si in cea de a doua jumatate a anului. Aceasta ipoteza este problematica avand in vedere gradul ridicat de incertitudine al posibilelor evolutii macroeconomice, in special pe fondul prelungirii sau chiar escaladarii conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei.
- Impozit pe salarii si venit: +1,7 mld. lei. Revizuirea are in vedere modificarea prognozei care a stat la baza elaborarii bugetului initial privind agregatele macroeconomice relevante, respectiv pentru numarul mediu de salariati de la +2% la +1,4% si pentru castigul salarial mediu brut de la +8,7% la +10,4% (efectul de ansamblu fiind o crestere proiectata a dinamicii masei salariale din economie de la +10,9% la +11,9%), precum si impactul masurilor referitoare la impozitul pe venit adoptate prin OG 16/2022, evaluat de MF la +0,3 mld. lei pentru anul 2022. Totodata, revizuirea operata apare drept compatibila cu executia bugetara din primul semestru a acestui agregat care a consemnat un grad de indeplinire a noii tinte in proportie de 51,1%.
- Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital: +0,13 mld. lei.
- Impozite si taxe pe proprietate: -0,4 mld. lei.
- TVA: +5,1 mld. lei. Principalii factori care ar putea justifica majorarea proiectiei de incasari din TVA sunt reprezentati de revizuirea prognozei pentru baza macroeconomica relevanta (consumul final al gospodariilor populatiei, exclusiv autoconsumul si piata taraneasca) de la +10,9% la +13,3%, respectiv de tinta de 1 mld. lei prevazuta de MF pentru imbunatatirea colectarii TVA. Aceste elemente nu sunt insa suficiente pentru a justifica revizuirea operata. Avand in vedere executia bugetara din primul semestru (care a consemnat o medie a incasarilor lunare din TVA de 7,6 mld. lei), atingerea noului nivel proiectat pentru acest agregat bugetar 16 ar presupune ca media lunara a incasarilor sa creasca la 8,6 mld. lei (+13,7%), nefiind evidentiati factorii care ar determina o asemenea evolutie. In aceste conditii, si tinand cont ca includerea ex-ante a unor sume suplimentare avand drept sursa cresterea eficientei colectarii nu este compatibila cu principiul responsabilitatii fiscale (art. 4 al LRFB), CF apreciaza drept probabila manifestarea unui gol de venituri de circa 5 mld. lei la nivelul incasarilor din TVA.
- Accize: -1,9 mld. lei, confirmand evaluarea CF de la momentul elaborarii proiectului de buget care indica o supradimensionare a acestui agregat bugetar. Totusi, chiar si noul nivel proiectat apare drept supradimensionat in raport cu executia pe primul semestru care a consemnat un grad de indeplinire a tintei revizuite de numai 45,7%. Astfel, incasarile din accize pe primul semestru au crescut cu doar 0,7% fata de perioada similara a anului precedent, iar noua tinta prevazuta in proiectul de rectificare ar presupune o accelerare semnificativa a incasarilor la un nivel cu 5,7% mai mare decat cel consemnat in executia bugetara a anului 2021. Avand in vedere impactul majorarii accizelor la tutun si alcool, evaluat de MF la +0,5 mld. lei pentru anul 2022, si neluand in considerare tinta de 1 mld. lei prevazuta de MF pentru imbunatatirea colectarii accizelor, CF apreciaza drept probabila manifestarea unui gol de venituri de circa 2,5 mld. lei la nivelul acestui agregat bugetar.
- Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii: +11,1 mld. lei. Majorarea proiectiei pentru aceasta categorie de venituri apare drept compatibila cu evolutia incasarilor din impozitul pe veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, respectiv din impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producatorii de energie electrica.
- Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati: +0,7 mld. lei. Noua proiectie incorporeaza majorarea veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc si mentinerea estimarilor privind incasarea in anul 2022 a veniturilor aferente valorificarii frecventelor radio in noile benzi de frecvente armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicatii mobile terestre de banda larga 5G. Trebuie mentionat ca realizarea veniturilor din vanzarea licentelor 5G depinde de finalizarea cu succes a licitatiei, dar o potentiala nerealizare a acestora va afecta in mica masura executia bugetara potrivit metodologiei europene (conform careia veniturile asociate inchirierii benzilor de frecventa sunt distribuite pe intreaga durata a contractelor).
- Impozitul pe comert exterior si tranzactiile internationale: +0,4 mld. lei.
- Alte impozite si taxe fiscale: +0,3 mld. lei.
- Contributii de asigurari: +1,6 mld. lei. Similar incasarilor din impozitul pe venit, incasarile din contributii de asigurari au drept baza macroeconomica relevanta masa salariala din 17 economie, a carei dinamica a fost revizuita de la +10,9% la +11,9%. Alti factori care influenteaza incasarile din contributii de asigurari sunt reprezentati de modificarea modalitatii de calcul a contributiilor sociale pentru contractele individuale de munca cu timp partial prin OG 16/2022 (cu un impact evaluat de MF la +0,4 mld lei pentru anul 2022), respectiv de scaderea varsamintelor de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neincadrate (-0,3 mld. lei). Noul nivel propus prin proiectul de rectificare apare insa supradimensionat in raport cu executia pe primul semestru care a consemnat un grad de indeplinire a tintei revizuite de numai 48,3%. Astfel, incasarile din contributii de asigurari pe primul semestru au crescut cu 9,7% fata de perioada similara a anului precedent, iar noua tinta prevazuta in proiectul de rectificare presupune o crestere cu 11,1% fata de executia bugetara a anului 2021. Avand in vedere dinamica mai lenta a contributiilor de asigurari in prima jumatate a anului, si fara a lua in considerare tinta de 1 mld. lei prevazuta de MF pentru imbunatatirea colectarii, CF apreciaza drept probabila manifestarea unui gol de venituri de circa 1,5 mld. lei la nivelul acestui agregat bugetar.
- Venituri nefiscale: +7,2 mld. lei. Revizuirea proiectiei pentru aceasta categorie incorporeaza evolutia ascendenta a redeventelor petroliere (pe fondul cresterii preturilor la petrol si gaze naturale) si a dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2019 si 2020 efectuate de catre CEC BANK. Pe de alta parte, un impact negativ (-0,7 mld. lei) este exercitat de compensatia la carburanti pentru sustinerea acordarii de reduceri ale preturilor la benzina si motorina. Executia din primul semestru a veniturilor nefiscale indica o crestere semnificativa a incasarilor cu 62,7% fata de perioada similara a anului precedent, aceasta crestere fiind recunoscuta prin revizuirea operata de proiectul de rectificare. CF apreciaza ca noua tinta de incasari este realizabila daca veniturile nefiscale vor continua sa evolueze similar cu executiile bugetare din anii anteriori.
- Venituri din capital: +0,4 mld. lei.
- Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si pre-finantari aferente cadrului financiar 2014-2020: +1 mld. lei. Revizuirea ascendenta survine ca urmare a majorarii sumelor care tranziteaza bugetul general consolidat destinate prefinantarii proiectelor sectorului neguvernamental in cazul indisponibilitatii temporare a fondurilor europene, in baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (circa +4 mld. lei), aceasta crestere fiind contrabalansata in mare parte de diminuarea sumelor aferente fondurilor europene pentru agricultura (-2 mld. lei) si a sumelor din fonduri structurale si de coeziune (-1 mld. lei). Primele doua categorii, care nu erau incluse in executia bugetara cash inainte de anul 2016, reprezinta fonduri europene al caror destinatar este sectorul privat cu un impact simetric pe venituri si cheltuieli, acestea doar tranzitand bugetul general consolidat. Avand in vedere ecartul relativ ridicat dintre executia pe primele 6 luni si tinta revizuita a 18 veniturilor din fonduri europene (grad de realizare de circa 31%), CF noteaza unele riscuri cu privire la materializarea proiectiei pentru acest agregat bugetar, chiar daca traditional absorbtia de fonduri europene accelereaza puternic la finalul anului. In mod similar, este de remarcat ca din totalul sumelor aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (tinta revizuita de 8,9 mld. lei), in primul semestru s-au inregistrat doar 5,1 mil. lei.
Vezi azi intreaga opinie a Consiliului Fiscal pe tema primei rectificari bugetare din 2022.