Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta pe 16 mai 2025, a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an, a anuntat BNR.
De asemenea, BNR a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Dobanda cheie era nemodificata din luna ianuarie 2023.
Cum motiveaza BNR decizia:
”Rata anuala a inflatiei s-a redus la 4,86% in martie 2025, de la 5,02% in februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor si energiei, al carei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea cresterii preturilor alimentelor.
Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuala a inflatiei s-a redus mai putin decat s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins in decembrie 2024, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate in acest interval pe segmentele combustibili si produse din tutun, impreuna cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflatiei de baza, au fost contrabalansate partial ca impact de accelerarea cresterii preturilor energiei, preturilor administrate si a preturilor alimentelor procesate.
La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reluat descresterea in trimestrul I 2025 intr-un ritm mai lent decat cel previzionat, coborand in martie la 5,2 la suta, de la 5,6 la suta la finele anului 2024. In sensul descresterii au continuat sa actioneze efectele de baza dezinflationiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si scaderea dinamicii preturilor importurilor, in timp ce influente notabile de sens opus au venit din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare, precum si din transferarea treptata asupra unor preturi de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
In luna aprilie 2025, rata anuala a inflatiei s-a mentinut la 4,85 la suta, in contextul influentelor divergente venite, pe de o parte, din noile scaderi de dinamica consemnate pe segmentele combustibili si produse din tutun, precum si la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflatiei de baza, si, pe de alta parte, din continuarea accelerarii cresterii preturilor alimentelor si a preturilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de baza nefavorabil.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut in aprilie 2025 la 4,9 la suta, de la 5,5 la suta in decembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s a redus la 5,0 la suta in aprilie, de la 5,6 la suta in decembrie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in aprilie 2025 la 5,3 la suta, de la 5,8 la suta in decembrie 2024.
Datele preliminare indica o stagnare a activitatii economice in trimestrul I 2025, fata de avansul usor anticipat in februarie, precum si scaderea dinamicii anuale a PIB la 0,2 la suta, de la 0,5 la suta in trimestrul IV 2024, in conditiile unor evolutii mixte la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore, dupa cum sugereaza indicatorii cu frecventa ridicata.
Astfel, vanzarile cu ama¬nuntul si-au incetinit considerabil cresterea in termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populatiei au inregistrat o scadere in ianuarie-februarie, in timp ce dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a urcat mult in teritoriul pozitiv in primele doua luni ale anului de la valoarea puternic negativa din trimestrul precedent, in principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidential si pe cel al constructiilor ingineresti. Productia industriala a suferit insa o contractie accentuata in trimestrul I 2025, dupa usoara redresare din trimestrul precedent, iar variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit semnificativ decalajul negativ fata de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronuntat in raport cu trimestrul IV 2024. Drept urmare, deficitul comercial si-a reaccelerat puternic cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut in primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat sa-si mareasca ritmul inalt de crestere in termeni anuali.
Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie si-a accelerat cresterea in intervalul ianuarie-februarie 2025 in raport cu trimestrul precedent, iar rata somajului BIM (Biroul International al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, dupa ce a urcat si s-a mentinut la o valoare medie de 5,7 la suta in semestrul II 2024. Dinamica anuala a salariului brut nominal si-a incetinit descresterea in trimestrul I 2025, ramanand la un nivel de doua cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a marit la 16,6 la suta pe ansamblul intervalului, dupa scaderea considerabila consemnata in trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indica insa o slabire a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum si o scadere semnificativa a deficitului de forta de munca raportat de companii, fata de nivelurile in crestere atinse de cei doi indicatori in trimestrul I 2025.
Conditiile de pe piata financiara au ramas relativ stabile in aprilie, pentru ca apoi sa fie puternic afectate de contextul electoral si de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natura sa genereze mari incertitudini si sa amplifice ingrijorarile investitorilor legate de perspectiva consolidarii bugetare si a situatiei macroeconomice in ansamblul ei. Astfel, dupa ce s-au mentinut practic constante in luna aprilie, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat cresteri considerabile in zilele imediat urmatoare primului tur al alegerilor prezidentiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, indeosebi pe maturitatile mai scurte. Totodata, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o crestere semnificativa si a tins sa ramana apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a marit chiar mai pronuntat, in conditiile accentuarii tendintei de intarire a monedei americane pe pietele financiare internationale.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat s-a redus la 9,2 la suta in luna martie, de la 9,4 la suta in februarie, ca urmare a scaderii consemnate de ritmul creditului acordat societatilor nefinanciare, ce a fost doar partial compensata ca impact de accelerarea pe mai departe a cresterii imprumuturilor populatiei, exclusiv pe seama creditului in lei pentru locuinte. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca lent, ajungand la 70,0 la suta in martie, de la 69,9 la suta in februarie.
Perioada electorala prelungita si tensiunile politice in crestere au inversat miscarile de capital de pe piata financiara locala. In ultima perioada, iesirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbari au avut un impact major asupra lichiditatii si ratelor dobanzilor de pe piata monetara, precum si asupra raportului cerere-oferta pe piata valutara, a rezervelor valutare ale Romaniei si a cursului de schimb al leului.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2025, document ce incorporeaza datele si informatiile disponibile pana la data de 30 aprilie 2025.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuala a inflatiei isi va prelungi evolutia fluctuanta pana in trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de baza si al expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica. Ea va descreste apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicata decat cea din prognoza precedenta, coborand abia in trimestrul I 2026 si doar marginal sub limita de sus a intervalului tintei si ramanand ulterior relativ constanta.
Descresterea va avea ca resorturi efecte de baza dezinflationiste si influente venite din decelerarea cresterii preturilor importurilor, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt - pe o traiectorie mai ridicata totusi decat in proiectia precedenta -, alaturi de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata, anticipat sa se deschida si sa creasca moderat in anul curent si sa se restranga lent ulterior.
Incertitudini si riscuri mari decurg din evolutia viitoare a preturilor energiei si alimentelor, corelata in mare masura cu miscarea cotatiilor materiilor prime, precum si din masurile de politica comerciala adoptate de state dezvoltate, cu potential impact semnificativ asupra preturilor internationale ale unor bunuri intermediare si finale.
Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, inclusiv in actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, executia bugetara din primele trei luni ale anului, iar, pe de alta parte, cerinta consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv. Existenta unui pachet credibil de consolidare bugetara este cruciala, inclusiv din perspectiva nevoii de corectie ordonata a dezechilibrului extern, precum si prin implicatiile asupra accesibilitatii si costului finantarii sectorului public si a celui privat.
Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esentiale pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.
Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, provin din mediul extern, in conditiile prelungirii razboiului din Ucraina si a situatiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul incertitudinii si efectelor potential generate de politica comerciala a SUA si de masurile adoptate ca raspuns de catre alte state, de natura sa afecteze mersul economiei globale si al comertului international.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor deosebit de ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 16 mai 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 % pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea la maximum a fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 8 iulie 2025.