Fondul Monetar International (FMI) avertizeaza ca Romania trebuie sa continue consolidarea fiscala si sa accelereze reformele structurale pentru a-si stabiliza economia, in conditiile in care deficitele gemene – fiscal si de cont curent – raman la niveluri ridicate, iar inflatia inca depaseste tinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Declaratia la incheierea misiunii Articolul IV, publicata vineri, arata ca economia Romaniei a crescut modest, cu doar 0,8% in 2024, pe fondul consumului privat ridicat dar al scaderii investitiilor. In prima jumatate a anului 2025, avansul a ramas slab, iar incertitudinile au afectat sentimentul economic.
Deficite ridicate si inflatie mare
Deficitul fiscal a ajuns la 8,7% din PIB in 2024, alimentat de cresterile de cheltuieli cu pensiile, salariile si investitiile publice, ceea ce a adancit si deficitul de cont curent la 8,4% din PIB. In pofida inghetarii pensiilor si salariilor in 2025, cheltuielile curente au mentinut deficitul la un nivel ridicat.
Inflatia a accelerat in august 2025 la 9,9% dupa eliminarea plafonului la preturile energiei si majorarea TVA, in timp ce inflatia de baza s-a mentinut la 7,9%, sustinuta de cresterile salariale. FMI estimeaza ca rata inflatiei va reveni in intervalul de toleranta al BNR abia la sfarsitul lui 2026.
Prognoze economice si riscuri
PIB-ul real este proiectat sa creasca cu 1,0% in 2025 si 1,4% in 2026, datorita investitiilor finantate prin PNRR si fonduri UE, dar sub presiunea consumului mai scazut si a consolidarii fiscale. Riscurile sunt in mare parte negative: retrogradarea ratingului de tara, cresterea preturilor la energie, socurile climatice si eventuale conflicte regionale ar putea agrava situatia. In schimb, o implementare ferma a reformelor si investitiilor europene ar putea imbunatati sentimentul investitorilor si accelera cresterea.
Reforme fiscale si bugetare
FMI saluta pachetul de reforme pentru 2025–2026, ce include majorarea TVA si continuarea inghetarii salariilor si pensiilor, masuri care ar putea reduce deficitul la circa 6% din PIB pana in 2026. Totusi, institutia estimeaza ca deficitul ar cobori gradual spre 5% din PIB abia in 2030, iar datoria publica ar ajunge aproape de 70% din PIB. Pentru stabilizarea datoriei, sunt necesare ajustari suplimentare de aproximativ 0,6% din PIB pe an, din 2027, astfel incat deficitul sa scada sub pragul de 3%.
In plus, Romania trebuie sa isi creasca veniturile fiscale – printre cele mai scazute din UE – si sa eficientizeze cheltuielile publice prin digitalizarea administratiei fiscale, o noua platforma digitala de bugetare si evaluari periodice ale cheltuielilor.
Politica monetara si financiara
FMI considera adecvata prudenta BNR si recomanda ca reducerile dobanzii-cheie sa reinceapa doar dupa calmarea presiunilor inflationiste. Totodata, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb ar spori rezilienta la socuri externe.
Sectorul bancar ramane bine capitalizat si lichid, cu un nivel al creditelor neperformante apropiat de media UE. Totusi, expunerea ridicata la datoria suverana, cresterea creditelor de consum si ponderea imprumuturilor in valuta neacoperite necesita supraveghere atenta.
Reforme structurale si tranzitia verde
Pentru a stimula cresterea in conditii de consolidare fiscala, FMI recomanda accelerarea reformelor structurale: monitorizarea mai stricta a companiilor de stat prin noua agentie independenta, imbunatatirea climatului de afaceri, reducerea economiei informale, cresterea participarii fortei de munca si investitii in educatie si servicii de ingrijire.
Romania si-a actualizat strategia energetica pentru 2025–2035 si planul climatic pentru atingerea neutralitatii climatice pana in 2050. FMI incurajeaza introducerea unor stimulente suplimentare pentru reducerea emisiilor in transport si cladiri si o integrare deplina in Uniunea Energetica europeana.
FMI subliniaza ca succesul Romaniei depinde de aplicarea stricta a reformelor fiscale si structurale, folosirea eficienta a fondurilor europene si mentinerea stabilitatii macroeconomice prin politici prudente.