Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis luni, 7 aprilie 2025, sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,5% pe an, a transmis luni banca centrala.
De asemenea, CA al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Cum explica BNR decizia luata:
”Rata anuala a inflatiei a scazut in ianuarie 2025 la 4,95 la suta, de la 5,14 la suta in decembrie 2024, si a crescut in februarie la 5,02 la suta. Fata de finele anului trecut, ea s-a redus mai putin decat s-a anticipat, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului I de preturile alimentelor, produselor din tutun si combustibililor au fost contrabalansate in buna masura de accelerarea cresterii preturilor energiei si a preturilor administrate.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reluat descresterea in acest interval intr-un ritm vizibil mai alert, asa cum s-a previzionat, coborand la 5,0 la suta in februarie 2025, de la 5,6 la suta in decembrie 2024, in principal sub impactul efectelor de baza dezinflationiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si al scaderii dinamicii preturilor importurilor. Influente moderate de sens opus au continuat sa vina din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare, precum si din costurile salariale crescute, transferate cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut in februarie 2025 la 5,2 la suta, de la 5,5 la suta in decembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus la 5,2 la suta in februarie 2025, de la 5,6 la suta in decembrie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in februarie 2025 la 5,5 la suta, de la 5,8 la suta in decembrie 2024.
Activitatea economica si-a accelerat peste asteptari cresterea in trimestrul IV 2024, la 0,8 la suta, de la 0,1 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), astfel incat excedentul de cerere agregata si-a incetinit probabil tendinta de restrangere in acest interval in raport cu previziunile.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a redus la 0,7 la suta in trimestrul IV 2024, de la 1,2 la suta in trimestrul anterior. Cresterea in termeni anuali a consumului gospodariilor populatiei a ramas totusi alerta in acest interval, temperandu-se doar usor in raport cu trimestrul III, in timp ce formarea bruta de capital fix a consemnat o ampla contractie in raport cu perioada similara a anului precedent.
Totodata, evolutia exportului net si-a marit impactul contractionist, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importurilor de bunuri si servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat sa se adanceasca in teritoriul negativ. Deficitul comercial si-a incetinit totusi cresterea in termeni anuali si in acest trimestru - pe fondul ameliorarii semnificative a raportului de schimb -, insa deficitul de cont curent si-a accelerat-o puternic, data fiind si deteriorarea severa a balantelor veniturilor, inclusiv pe seama fluxurilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date si analize indica o incetinire pronuntata a cresterii in termeni trimestriali a economiei in trimestrul I 2025, implicand o dinamica anuala a PIB relativ similara celei din trimestrul precedent, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.
Astfel, in luna ianuarie 2025, vanzarile cu amanuntul si-au diminuat semnificativ ritmul de crestere anuala, iar serviciile prestate populatiei au scazut usor fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a consemnat un amplu salt, urcand mult in teritoriul pozitiv, in principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidential si pe cel al constructiilor ingineresti. Productia industriala a suferit insa o contractie in termeni anuali, iar variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a inregistrat o crestere sensibil mai modesta in raport cu trimestrul IV 2024 decat cea evidentiata in cazul importurilor, astfel incat decalajul negativ dintre acestea s-a marit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial si-a accelerat puternic cresterea in termeni anuali in luna ianuarie 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024, insa deficitul de cont curent si-a temperat-o considerabil, sub impactul intrarilor mari de fonduri europene de natura subventiilor.
Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie si-a accelerat cresterea lunara in decembrie 2024 si in ianuarie 2025, iar rata somajului BIM s-a redus usor pe ansamblul primelor doua luni din acest an, dupa ce a urcat si s-a mentinut la o valoare medie de 5,7 la suta in semestrul II 2024. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au marit pe ansamblul trimestrului I 2025, dupa doua trimestre de descrestere, iar deficitul de forta de munca si-a corectat integral in acelasi interval scaderea pronuntata inregistrata in ultimul trimestru din 2024. Dinamica anuala a salariului brut nominal a continuat sa se reduca in ianuarie 2025, ramanand insa la un nivel de doua cifre, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a marit la 15,3 la suta in debutul acestui an, dupa ce s-a redus considerabil in trimestrul IV 2024.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au ramas relativ constante in lunile februarie si martie 2025. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au prelungit traiectoria descendenta pana spre finele lunii februarie, corectandu-si integral cresterea abrupta consemnata in prima parte a lui ianuarie, iar ulterior s-au mentinut aproape neschimbate, in conditiile atenuarii ingrijorarilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidarii bugetare dupa finalizarea si adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar si pe fondul fluctuatiilor apetitului global pentru risc. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a repozitionat la jumatatea trimestrului I 2025 si a ramas apoi pe un palier mai inalt. In raport cu dolarul SUA, leul s-a intarit semnificativ in februarie-martie, recuperand in buna masura pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americana pe pietele financiare internationale in acest interval.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului I 2025, ajungand la 9,4 la suta in februarie, de la 8,8 la suta in decembrie 2024, in conditiile in care creditul acordat societatilor nefinanciare si-a accelerat cresterea, in timp ce ritmul imprumuturilor populatiei si-a franat puternic ascensiunea, in principal pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a scazut marginal, la 69,9 la suta in februarie 2025, de la 70,0 la suta in decembrie 2024.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va ramane fluctuanta in semestrul I 2025, continuand sa se reduca in martie, pe o traiectorie mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din februarie 2025, si urmand sa consemneze in trimestrul II o crestere moderata, relativ in linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de baza nefavorabile asociate evolutiilor preturilor energiei si alimentelor din perioada similara a anului precedent.
Incertitudini si riscuri crescute decurg din evolutia viitoare a preturilor energiei si alimentelor, inclusiv in contextul legislatiei in domeniu, dar si din masurile de politica comerciala adoptate de state dezvoltate, cu potential impact asupra cotatiilor materiilor prime, precum si asupra preturilor internationale ale unor bunuri intermediare si finale.
Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al masurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate pana acum, precum si executia bugetara din primele doua luni ale anului, iar, pe de alta parte, cerinta consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv. O sursa de incertitudini si riscuri raman si conditiile de pe piata muncii si ritmul cresterii salariilor din economie.
Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, provin din mediul extern, in conditiile prelungirii razboiului din Ucraina si situatia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul politicii comerciale a administratiei americane si al masurilor adoptate ca raspuns de catre alte state, de natura sa afecteze mersul economiei globale si al comertului international. Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale consolidarii bugetare.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Membrii Consiliului de administratie ai BNR si-au exprimat ingrijorarea fata de deteriorarea mediului economic international.
Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor deosebit de ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 7 aprilie 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr‑o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 16 mai 2025.