Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a publicat raportul privind evolutia pietei de capital in primul trimestru al anului 2026. Desi economia Romaniei a inregistrat o contractie, iar inflatia a ramas cea mai ridicata din Uniunea Europeana, Bursa de Valori Bucuresti a continuat sa creasca, sustinuta de interesul investitorilor, lichiditatea in crestere si evolutia pozitiva a principalilor indici bursieri.
Trimestrul I al anului 2026 s-a caracterizat printr-un nivel ridicat de incertitudine si o volatilitate accentuata, generate in principal de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu la finalul lunii februarie si de deteriorarea brusca a perspectivelor economice globale. Escaladarea tensiunilor regionale, inchiderea Stramtorii Ormuz si socul resimtit pe pietele energetice au generat repozitionari ample de portofolii, cresterea primelor de risc si o reasezare brusca a pietelor financiare internationale, preturile globale ale actiunilor scazand cu aproximativ 8% incepand cu sfarsitul lunii februarie 2026, in paralel cu majorarea randamentelor obligatiunilor suverane.
Pe piata locala, in pofida unui context macroeconomic intern tensionat, marcat de contractie economica, de cea mai ridicata rata a inflatiei din Uniunea Europeana si un deficit bugetar care se mentine la cel mai inalt nivel din UE, Bursa de Valori Bucuresti a continuat procesul de consolidare institutionala si de crestere a lichiditatii. Aceasta evolutie a fost sustinuta de mentinerea statutului de piata emergenta si de interesul robust al investitorilor pentru emisiuni de actiuni si obligatiuni, reflectat in avansul semnificativ al indicilor bursieri si in cresterea valorii tranzactionate fata de aceeasi perioada a anului anterior, explica ASF.
Cresterea economica globala este estimata la 3,4% pentru anul 2025, conform editiei din aprilie 2026 a raportului World Economic Outlook (WEO). Raportul arata ca perspectivele globale s-au deteriorat brusc in urma izbucnirii razboiului in Orientul Mijlociu la 28 februarie 2026, inchiderea Stramtorii Ormuz si deteriorarea infrastructurii critice de productie putand genera o criza energetica de o amploare fara precedent. Conform proiectiilor de referinta ale FMI, care presupun un conflict relativ scurt, PIB-ul global va creste cu aproximativ 3,1% in anul 2026 si cu 3,2% in anul 2027.
Volumul comertului mondial este prognozat sa inregistreze o decelerare a ritmului de crestere, de la 5,1% in anul 2025, la 2,8% in anul 2026, urmand sa se redreseze moderat la 3,8% in 2027. Aceasta dinamica este determinata de efecte de anticipare a fluxurilor comerciale (front-loading), precum si de reconfigurari ale fluxurilor de comert ca urmare a introducerii unor noi politici.
Inflatia globala este anticipata sa isi intrerupa declinul, urmand sa creasca de la un nivel estimat de 4,1% in anul 2025, la 4,4% in anul 2026, inainte de a cobori la 3,7% in 2027. Proiectiile privind inflatia au fost revizuite in crestere cu 0,7 puncte procentuale pentru 2026 fata de cele din octombrie 2025, reflectand preturile anticipate mai mari pentru energie si alimente. Inflatia in Statele Unite este asteptata sa revina mai lent catre tinta de politica monetara decat in alte economii mari.
Riscurile la adresa perspectivelor raman preponderent descendente. O intensificare suplimentara a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea transforma situatia in cea mai mare criza energetica a epocii moderne. Sub un scenariu advers, calibrat in mare masura la conditiile de piata prevalente la sfarsitul lunii martie, productia globala ar urma sa scada la 2,5%, cu inflatia in crestere la 5,4%. Sub un scenariu sever – care presupune dislocari in pietele energetice care se extind pana in anul urmator, impreuna cu dezancorarea asteptarilor inflationiste si o inasprire a conditiilor financiare – economia globala s-ar apropia de o recesiune, cu o crestere de aproximativ 2% pentru acest an si pentru urmatorul, in timp ce inflatia globala s-ar situa in jurul valorii de 6%.
Pe plan local, Produsul Intern Brut (PIB) a scazut in termeni reali cu 0,2% in trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul IV 2025. De asemenea, fata de acelasi trimestru din anul 2025, pe serie bruta, PIB-ul a inregistrat o scadere cu 1,7%, iar pe seria ajustata sezonier acesta a scazut cu 1,5%.
Romania ramane statul membru cu cea mai ridicata rata anuala a inflatiei din UE: 9,0% in martie 2026. Diferenta fata de media UE-27 depaseste 6 puncte procentuale, iar fata de zona euro este de circa 6 puncte procentuale. Aceasta pozitie extrema plaseaza Romania la o distanta vizibila chiar si fata de celelalte state din regiune care pastreaza moneda nationala (Polonia 3,2%, Cehia 1,5%, Ungaria 2,1%), ceea ce arata ca presiunile inflationiste interne au o componenta semnificativa de natura idiosincratica, nu doar regionala.
In martie-aprilie 2026, presiunile inflationiste in Uniunea Europeana se mentin moderate, dar eterogene. Rata medie anuala a IAPC la nivelul UE-27 este de 2,8% (martie 2026), iar pentru zona euro estimarea flash pentru aprilie 2026 indica o usoara accelerare, pana la 3,0%. Cea mai redusa inflatie se inregistreaza in Danemarca (1,0%), urmata de Cehia si Suedia (ambele 1,5%) – economii caracterizate prin politici monetare prudente si o transmisie rapida a relaxarii preturilor la energie. La polul opus, alaturi de Romania, se situeaza Bulgaria (6,2% in aprilie, in contextul aderarii la zona euro de la 1 ianuarie 2026 si al efectelor de conversie/rotunjire a preturilor), Croatia (5,4%) si Luxemburg (5,2%). Per ansamblu, peste doua treimi din statele membre se afla intr-un interval relativ ingust, intre 2% si 4%, ceea ce sugereaza o convergenta graduala a procesului dezinflationist in economiile europene.
Indicii pietei de capital din Romania au consemnat evolutii pozitive la sfarsitul primului trimestru al anului 2026, raportat la finalul aceleiasi perioade a anului anterior. Indicele principal BET, care surprinde dinamica celor mai lichide companii listate pe piata reglementata a BVB, a inregistrat o majorare de 58,68% la 31 martie 2026 comparativ cu 31 martie 2025.
Valoarea totala tranzactionata pe piata reglementata si SMT a atins nivelul de 14,18 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, in crestere cu 40,49% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2025. In acelasi timp, numarul total de tranzactii derulate pe parcursul primului trimestru al anului 2026 la BVB a crescut cu 80,82% comparativ cu primul trimestru din anul 2025. 98,64% din valoarea totala a tranzactiilor a avut loc pe piata reglementata a BVB, restul fiind derulate pe SMT.
La 31 martie 2026, valoarea tranzactiilor cu titluri de stat la a scazut fata de aceeasi perioada a anului 2025, inregistrand un nivel de aproximativ 1,86 miliarde lei. Tranzactiile cu actiuni au atins nivelul de 7,98 miliarde lei. Acestea au reprezentat clasa dominanta de active financiare cu o pondere de 56,27% din totalul valorii tranzactionate la BVB in trimestrul I 2026.
La finalul primului trimestru al anului 2026, capitalizarea bursiera de pe piata reglementata a atins nivelul de 550,83 miliarde lei, in crestere cu aproximativ 5,30% comparativ cu finalul lunii decembrie a anului 2025.
La finalul lunii martie 2026, pe primul loc in clasamentul celor mai lichide companii ale caror actiuni au fost tranzactionate la BVB pe piata reglementata se situeaza Banca Transilvania (TLV) care a inregistrat o pondere de aproximativ 23,65% din valoarea totala tranzactionata. Pe urmatoarele pozitii din acest top s-au clasat OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), HIDROELECTRICA (H2O) si Digi Communications NV (DIGI).
Pe parcursul primului trimestru al anului 2026, pe piata reglementata, s-au derulat aproximativ 86 mii de tranzactii cu instrumente cu venit fix (alte obligatiuni, EUR-BOND, EUR-TBILLS, EUR-TBONDS si titluri de stat) in valoare de circa 5,40 miliarde lei, ceea ce reprezinta o scadere de aproximativ 23,55% fata de aceeasi perioada a anului 2025. Numarul tranzactiilor cu titluri de credit a scazut comparativ cu primul trimestru al anului 2025. Valoarea medie raportata la numarul de tranzactii (62,85 mii lei) a scazut fata de cea tranzactionata in trimestrul I 2025 (72,05 mii lei).
La finalul trimestrului I 2026 pe piata reglementata administrata de BVB isi desfasurau activitatea un numar total de 28 de intermediari, dintre care 16 Societati de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), 4 institutii de credit locale si 8 entitati autorizate in alte state membre UE. Pe sistemul multilateral de tranzactionare (SMT), la finalul trimestrului I 2026 erau activi un numar total de 21 de intermediari, din care 15 Societati de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), 4 institutii de credit locale si 2 entitati autorizate in alte state membre UE.
Cei mai activi intermediari pe BVB (piata reglementata si SMT) au fost societatile de servicii de investitii financiare, valoarea intermediata de acestea fiind de aproximativ 18,15 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF si institutiile de credit) au realizat aproximativ 88% din valoarea totala intermediata. Dintre intermediarii autorizati in alte state membre UE care au efectuat tranzactii pe pietele la vedere, cele mai active au fost firmele de investitii, acestea cumuland o cota de piata de 8%.
In primul trimestru al anului 2026, in Romania isi desfasurau activitatea 18 administratori, din care 6 autorizati exclusiv ca si societati de administrare a investitiilor (SAI), 4 autorizati exclusiv ca administratori de fonduri alternative de investitii (AFIA), iar 8 avand dubla autorizatie. De asemenea, la 31 martie 2026, erau autorizate 93 de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), 38 de fonduri de investitii alternative (FIA) care includ cele 6 societati de investitii tranzactionate (SI) si Fondul Proprietatea. Serviciile de depozitare pentru cele 131 de OPC-uri erau asigurate de 4 depozitari.
La finalul primului trimestru al anului 2026, valoarea totala a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din Romania a fost de circa 63,13 miliarde lei, in crestere cu 38,61% fata de finalul trimestrului I 2025.
Pentru piata organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare, analizata din perspectiva activelor administrate de SAI-uri, indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea de 0,2309, ceea ce reflecta un grad ridicat de concentrare. Acest lucru este vizibil si la nivelul indicatorilor CR („concentration ratio”). La 31 martie 2026, primele trei SAI administrau aproximativ 75,97% din activele OPCVM si 66,23% din activele FIA.
La 31 martie 2026 activele nete aferente celor sapte SI-uri au cumulat aproximativ 21,42 miliarde lei, in crestere cu aproximativ 13,22% fata de finalul anului 2025 (18,92 miliarde lei). In termeni de active nete, cele mai relevante cinci societati de investitii financiare prezinta un total cumulat de 99,55%. Cele mai mari active nete apartin Lion Capital SA, Infinity Capital Investments SA si Evergent Investments SA.
Regasiti AICI raportul privind evolutia pietei de capital in primele 3 luni ale anului 2026.
CITITI PE ACEEASI TEMA: