Patru din 10 romani declara ca au in prezent bani pusi deoparte sau investitii active, iar economisirea este determinata in principal de nevoia de siguranta financiara, nu de dorinta de crestere a averii. Acestea sunt concluziile studiului „Atitudinile de economisire si investitii in Romania”, realizat in aprilie 2026 de agentia de cercetare Wisemetry Research, la comanda TAVEX Romania.
Studiul a fost realizat online pe un esantion de 1.921 de respondenti . Obiectivul a fost analizarea comportamentului real de economisire al romanilor: cati economisesc, cine sunt acestia, cum economisesc, de ce economisesc si cat de pregatiti se simt pentru decizii financiare intr-un context economic marcat de inflatie si incertitudine.
Datele arata ca economisirea ramane o practica prezenta, insa departe de a fi generalizata. Incidenta este semnificativ mai ridicata in Bucuresti si marile orase, in randul persoanelor cu studii superioare si venituri mai mari, in timp ce mediul rural si categoriile cu nivel educational redus inregistreaza cele mai mici niveluri de economisire.
„Am realizat acest studiu pentru ca discutia despre economisire si investitii in Romania este de multe ori bazata pe perceptii, nu pe date reale despre comportamentul oamenilor. Am vrut sa intelegem ce ii determina pe romani sa economiseasca, ce bariere au si cata incredere au in propriile decizii financiare. Credem ca educatia financiara trebuie construita pornind de la realitatea comportamentelor si a temerilor oamenilor, nu doar din teorie”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie in cadrul TAVEX Romania.
Economisirea in Romania, asociata mai ales cu protectia financiara si situatiile de urgenta
Motivul dominant pentru care romanii economisesc este protectia financiara. 86% dintre respondentii care pun bani deoparte spun ca o fac pentru situatii neprevazute sau siguranta personala, in timp ce doar 13% mentioneaza explicit acumularea de avere sau cresterea financiara.
Studiul releva ca majoritatea celor care economisesc pun deoparte sume moderate: 60% economisesc cel mult 10% din venit, iar media ponderii economisite este de 12% din venitul personal. Barbatii economisesc, in general, sume mai mari, in timp ce femeile se regasesc mai ales in categoriile cu economii mai reduse.
In acelasi timp, aproape o treime dintre cei care reusesc sa economiseasca au rezerve financiare pentru mai putin de trei luni de cheltuieli daca veniturile lor s-ar opri brusc, ceea ce indica o capacitate redusa de a face fata unei perioade fara venituri. Un procent similar (31%) si-ar putea acoperi cheltuielile din economii pentru aproximativ 3-5 luni, in timp ce doar 19% ar avea rezerve suficiente pentru mai mult de un an.
Comportamentul de economisire este predominant unul prudent si orientat spre lichiditate. Romanii prefera sa isi tina economiile in forme simple, cunoscute si usor de accesat: 60% dintre cei care au bani pusi deoparte folosesc produse de economisire bancara (conturi de economii sau depozite), 42% ii pastreaza numerar in casa, iar 39% tin economii in conturi curente. In paralel, 29% detin pensii private facultative, 26% investitii imobiliare, iar 17% fonduri mutuale sau de investitii. Totodata, atunci cand se gandesc la a-si proteja valoarea banilor in fata inflatiei, romanii care economisesc iau in calcul in primul rand active tangibile, iar aurul se afla deja printre principalele optiuni, intr-un procent similar cu investitiile imobiliare.
Desi 43% dintre cei care economisesc declara ca pun bani deoparte regulat, datele sugereaza ca disciplina financiara este influentata puternic de stabilitatea veniturilor. Economisirea constanta este mai frecventa in randul persoanelor cu venituri si educatie ridicate, in timp ce gospodariile cu resurse limitate economisesc mai ales atunci cand au venituri suplimentare.
In perspectiva urmatoarelor 12 luni, sentimentul ramane precaut: o treime dintre persoanele care au economii estimeaza ca vor economisi mai putin sau deloc, pe fondul presiunii inflationiste si a costului ridicat al vietii. Doar 14% se asteapta sa economiseasca mai mult decat anul trecut.
Pentru a putea economisi mai mult, cei mai multi (56%) spun ca ar reduce cheltuielile legate de iesiri in oras, vacante sau consum discretionar, ceea ce sugereaza ca, pentru multi, economisirea inseamna mai ales reducerea riscului si pastrarea unui minim sentiment de control.
„Datele arata foarte clar ca, in Romania, economisirea este asociata in primul rand cu protectia si reducerea anxietatii financiare. Nu vorbim predominant despre investitori orientati spre randament, ci despre oameni care incearca sa construiasca un minim sentiment de siguranta intr-un context economic perceput ca instabil”, a declarat Tania Chilin, Research Consultant Wisemetry.
Romania ramane sub media europeana la capacitatea de economisire
Contextul macroeconomic contribuie semnificativ la acest comportament precaut. Rata de economisire a gospodariilor din Romania ramane negativa, la -1%, ceea ce plaseaza tara noastra printre putinele state europene in care populatia, in medie, cheltuie mai mult decat economiseste. Situatia indica o capacitate redusa de economisire la nivelul gospodariilor, mai ales in comparatie cu media UE, de 15%.
Potrivit studiului, 74% dintre cei care aloca bani pentru economii declara ca sunt preocupati de inflatie, iar perceptia erodarii valorii banilor influenteaza direct alegerile de economisire si investitii.
Increderea in propriile decizii financiare nu elimina vulnerabilitatea
Desi 88% dintre cei care au economii afirma ca se simt informati atunci cand iau decizii legate de bani, economisire sau investitii, studiul evidentiaza si un contrast important: 32% spun ca au pierdut bani din cauza unor decizii financiare evitabile.
„Exista un tipar regional observat si in tari precum Bulgaria, Ungaria si Polonia: preferinta pentru active reale si tangibile fata de produse financiare complexe. Aceasta preferinta spre un tip de economisire defensiva nu este echivalenta cu absenta strategiei, ci este o abordare adaptata unui context in care neincrederea si volatilitatea perceputa fac din precautie raspunsul rational”, a declarat Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole-Calin, Facultatea de Administratie si Afaceri, Universitatea din Bucuresti.
Concluzia generala a cercetarii este ca romanii sunt dispusi sa economiseasca, insa capacitatea lor reala este limitata de presiunea economica, de veniturile insuficiente si de un nivel inegal de educatie financiara. In acest context, economisirea ramane mai degraba un mecanism de protectie si reducere a riscului decat o strategie de dezvoltare financiara pe termen lung.