Stefan PRIGOREANU, Membru in Consiliu, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

Aparitia Legii nr.23/2007 referitoare la Pilonul II a schimbat multe date din business-planul potentialilor operatori pe piata pensiilor private. Multi operatori s-au gandit ca vor infiinta o singura companie prin care vor administra atat fondul de pensii private obligatorii din Pilonul II, cat si schemele facultative din Pilonul III, dar iata ca Legea nr. 23/2007 nu permite aceasta, chiar daca exista si unele prevederi care ar putea fi considerate ca interpretabile.

XPRIMM: Care sunt noutatile in ceea ce priveste procesul de autorizare pentru Pilonul III? Care considerati ca este explicatia pentru aparenta "apatie" a operatorilor?
Stefan PRIGOREANU: Procesul de autorizare nu are, intr-adevar, efervescenta asteptata, dar sunt convins ca aceasta se datoreaza complexitatii cerintelor impuse de legislatie. Din informatiile noastre, la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor s-au depus multe solicitari pentru completarea domeniului de activitate al asiguratorilor cu activitatea de pensii private. Cred ca putem vorbi numai de o apatie aparenta, similara cu suprafata linistita a unei mari, care freamata de viata si activitate in adancuri. Majoritatea operatorilor isi pregatesc dosarele de autorizare, care sunt destul de voluminoase. In fapt, este o munca teribila pentru a intocmi aceste dosare care trebuie, mai apoi, aprobate de comisie.

Aparitia Legii nr.23/2007 referitoare la Pilonul II a schimbat multe date din business-planul potentialilor operatori pe piata pensiilor private. Multi operatori s-au gandit ca vor infiinta o singura companie prin care vor administra atat fondul de pensii private obligatorii din Pilonul II, cat si schemele facultative din Pilonul III, dar iata ca Legea nr. 23/2007 nu permite aceasta, chiar daca exista si unele prevederi care ar putea fi considerate ca interpretabile. In plus, sunt si alte modificari de ordin financiar, legate de cheltuielile de administrare care acum vor intra in sarcina administratorului si modificarea cuantumului comisioanelor. Toate aceste aspecte trebuie cantarite de companii pentru a-si face un plan de afaceri potrivit.

Intervine, de asemenea, aspectul coordonarii actiunilor intre toate entitatile implicate. De exemplu, atunci cand se prezinta la autorizare, operatorii trebuie sa detina un proiect al contractului de depozitare, dar, in momentul de fata, nu avem decat un depozitar la avizare. Prin urmare, administratorii nu se pot autoriza decat daca partenerii pe care ii au in vedere pentru aceasta afacere, depozitarul si auditorul, s-au autorizat/avizat ei insisi.

As concluziona spunand ca acest proces nu este nici pe departe atat de simplu pe cat poate parea la o prima vedere, si ca este firesc sa dureze destul de mult. Probabil ca, dupa aceasta perioada in care toti cei implicati isi reanalizeaza planurile, negociaza parteneriate, pregatesc documentatia etc., va urma un moment in care cererile de autorizare vor sosi una dupa alta.

XPRIMM: Daca se va decide, in final, ca operatorii trebuie sa infiinteze companii separate pentru cei doi piloni, nu poate genera acest fapt renuntarea la Pilonul III?
S.P.: Sunt convins ca acest lucru nu se va intampla. Pana in acest moment, sunt 6-8 companii de asigurari care au depus cereri de modificare a obiectului de activitate. Prin urmare, interesul lor pentru pensiile private facultative se mentine.
Cu atat mai mult cu cat, cred eu, integrarea europeana pune lucrurile intr-o perspectiva favorabila dezvoltarii acestui segment. In acest sens, trebuie sa va spun ca dupa discutiile pe care le-am avut cu diversi angajatori am ajuns la concluzia ca majoritatea au luat in calcul, pentru 2007, o crestere salariala intre 10% si 30%. Sunt convins ca aceasta tendinta se va mentine sau chiar se va accentua in anii urmatori astfel incat angajatilor le va fi mai usor sa redirectioneze un volum de pana la 15% din salariul brut catre o pensie privata facultativa.

Merita mentionat si alt aspect, si anume cresterea nivelului de educatie in domeniu in randul consumatorilor. Multe persoane au asigurare de viata cu acumulare de capital si cred ca au o pensie privata, pentru ca asa le-a spus consultantul lor, la vremea achizitionarii asigurarii. Diferentele sunt foarte mari, daca ar fi sa ne gandim numai din punct de vedere fiscal, al deductibilitatii sau al faptului ca la asigurarile de viata nu poti schimba compania decat asumandu-ti o serioasa penalizare financiara. In cazul pensiilor, te poti orienta foarte usor catre un fond cu un randament mai bun.

XPRIMM: Se vorbeste destul de mult despre profesionalismul fortei de vanzari si influenta acestei componente asupra activitatii fondurilor de pensii si dezvoltarii sanatoase a pietei. Ce s-a intreprins pana acum in acest sens?
S.P.: Din acest punct de vedere, cred ca CSSPP a reusit sa fie cu un pas inaintea celorlalte institutii de supraveghere, in sensul ca a organizat un registru special pentru agentii de marketing. Astfel, vom sti cine vinde pensii si, mai ales, vom putea sti oricand cine a vandut o pensie anume, lucru foarte important pentru supravegherea acestui domeniu. Comisia a elaborat, de asemenea, proiectul unei programe de curs pentru a veni in sprijinul celor care se vor ocupa de instruirea agentilor de marketing. Institutiile care au competenta de a realiza acest program de instruire exista deja, incepand cu Institutul de Asigurari, Academia de Studii Economice si altele. Suportul de curs trebuie avizat insa de CSSPP. Noi consideram ca notiunile de baza ale legislatiei in domeniului pensiilor private trebuie incluse neaparat in programa de pregatire, pentru ca agentii sa fie capabili sa explice corect functionarea sistemului si avantajele pe care le presupune. Este, oricum, si in interesul societatilor de pensii sa dispuna de o forta de vanzare capabila si profesionista.

XPRIMM: In acest moment, legislatia de baza pentru functionarea sistemului de pensii private este completa. Mai trebuie adoptata legislatia secundara pentru Pilonul II si putem afirma ca activitatea in acest domeniu poate efectiv demara. Ce pasi concreti mai raman de facut si care este, potrivit aprecierii CSSPP, calendarul posibil al acestora?
S.P.: Se lucreaza cu toate motoarele turate la maxim. Au fost deja postate pe site trei norme, iar in perioada ianuarie - mai, vor fi elaborate si celelalte norme. Intre iunie si septembrie va avea loc autorizarea. Timp de patru luni, octombrie - ianuarie 2008, va curge perioada acordata participantilor pentru a alege fondurile de pensii, iar urmatoarele doua luni vor fi dedicate redistribuirii cetatenilor care nu si-au ales un fond de pensii pentru Pilonul II. Previziunea mea este ca in jur de 1 martie 2008 vom avea primele contributii, cu o marja de eroare de 1 - 3 luni, in cazul unor alegeri anticipate sau al altor presiuni care ar putea ingreuna procesul implementarii sistemului de pensii private. Sunt optimist, intrucat oamenii si operatorii asteapta sistemul, deci doar evenimentele politice sau sociale pot perturba acest proces.

XPRIMM: In ce masura "libera circulatie a serviciilor" in Uniunea Europeana ar putea influenta procesul de construire a pietei pensiilor private din Romania?
S.P.: Influenteaza in bine, as spune. E doar o chestiune de timp pana companiile europene vor notifica Comisia pentru a-si desfasura activitatea pe teritoriul tarii noastre. Cred ca diversitatea si prezenta unor nume mari in domeniu nu poate fi decat benefica, obligand poate operatorii autohtoni la a construi produse de pensie moderne si competitive.

XPRIMM: O parte a activitatii dumneavoastra este dedicata brokerajului in asigurari. Din aceasta perspectiva, in ce masura credeti ca se vor implica brokerii in piata pensiilor private?
S.P.: Cu siguranta, brokerii isi vor diversifica portofoliul si pensiile private le vor aduce venituri serioase. Fara indoiala, operatorii straini vor apela la reteaua de distributie a bancilor locale, prin intermediul carora isi vor vinde produsele sau vor apela la serviciile brokerilor mari. Cat priveste operatorii locali, cred ca si pentru acestia externalizarea vanzarilor poate fi o solutie eficienta din punct de vedere economic. Prin urmare, pensiile ar trebui sa ofere oportunitati noi brokerilor.
Poate ca unii brokeri se vor multumi cu postura de simpli intermediari, dar vor fi si altii foarte seriosi care vor face analize, vor compara diverse companii de pensii private din punct de vedere al seriozitatii, al solvabilitatii, vor compara si produsele intre ele, in ideea de a propune clientilor cel mai potrivit produs pentru nevoile lor. Rolul brokerilor ar putea fi foarte important in ceea ce priveste pensiile private, daca acestia vor supraveghea evolutia activului net al fiecarui fond, astfel incat sa poata comunica clientilor daca solutia aleasa ramane sau nu cea mai buna. Datorita libertatii clientilor de a alege orice fond, in orice moment, monitorizarea realizata de brokeri asupra rezultatelor fondurilor de pensii se poate constitui in ceea ce am putea numi o "supraveghere" alternativa a pietei.
In orice caz, pensiile private vor aduce mult de lucru pentru toti cei implicati: administratori, depozitari, auditori, agenti de marketing si Comisia de Supraveghere.

XPRIMM: Va multumim!

| Publicat pe 02.03.2007 | 2745 vizualizari