Escaladarea razboiului din Iran si extinderea sa la nivel regional risca sa declanseze un soc economic de proportii, avertizeaza expertii de la compania de consultanta Frames, intr-o analiza succinta privind posibile efecte economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Efectele nu vor ocoli nici Romania.
In acest context international tensionat, piata asigurarilor devine unul dintre cele mai rapide canale de transmitere a socului economic catre Romania. O posibila crestere de pana la 100 de ori a primelor de risc pentru navele care transporta petrol si gaze prin zonele afectate – precum Stramtoarea Ormuz – nu ramane un fenomen izolat la nivelul transportului maritim, ci genereaza un efect de propagare in intreg lantul economic. Costurile suplimentare sunt transferate in pretul transportului, al energiei si, implicit, al bunurilor importate.
Impactul nu se opreste insa la politele maritime. Reasiguratorii internationali, care preiau o parte semnificativa din riscurile subscrise de companiile de asigurari din Romania, isi pot recalibra expunerea pe fondul cresterii riscului geopolitic. O majorare a costurilor de reasigurare se transmite aproape automat in piata locala, prin prime mai mari la asigurarile cargo, property, de credit comercial sau de intrerupere a activitatii. In plus, conditiile de subscriere pot deveni mai stricte, iar limitele de acoperire mai reduse.
Pentru Romania, economie conectata la fluxurile comerciale europene si dependenta partial de importuri energetice, aceste ajustari inseamna presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor. Intr-un mediu deja marcat de inflatie, scumpirea transportului si a componentelor importate poate majora valoarea despagubirilor platite de asiguratori - de la piese auto pana la echipamente industriale - ceea ce creeaza presiune suplimentara inclusiv asupra tarifelor.
Astfel, criza geopolitica din Orientul Mijlociu nu afecteaza doar pretul petrolului sau al gazelor, ci poate amplifica presiunile asupra pietei asigurarilor din Romania, contribuind la cresterea costurilor si la mentinerea unui climat de prudenta sporita in sector.
Conform Frames, pozitia geografica a Iranului si influenta sa asupra pietelor energetice fac din aceasta regiune un punct nevralgic pentru economia globala. O escaladare a tensiunilor ar reverbera instantaneu prin pietele financiare, afectand totul, de la pretul carburantului la pompa pana la costul bunurilor de larg consum.
Stramtoarea Ormuz si blocajul comertului global
Inima problemei economice in cazul unui conflict iranian este Stramtoarea Ormuz. Acest canal maritim ingust conecteaza Golful Persic de Oceanul Indian si reprezinta cel mai important punct de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin aceasta zona.
Iranul controleaza coasta nordica a stramtorii si a amenintat in repetate randuri cu blocarea acesteia in caz de conflict.
”O inchidere, fie si temporara, a acestui coridor ar paraliza pietele. Navele petroliere ar ramane blocate, iar rutele alternative prin conducte terestre nu au capacitatea de a prelua un volum atat de mare de titei”, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Ce se intampla cu petrolul si gazele naturale?
Impactul asupra pietelor de marfuri ar fi imediat si brutal. Dincolo de scaderile semnificative anuntate luni pe bursele internationale, un soc semnificativ se va simti, pe termen mediu, in zona resurselor naturale.
Traderii ar reactiona la simpla amenintare a unui conflict, iar preturile ar reflecta panica pietelor.
Scenariile pentru pretul petrolului
Intr-un scenariu moderat, in care conflictul este limitat si tranzitul prin Stramtoarea Ormuz este doar partial afectat, cotatiile petrolului Brent ar putea depasi rapid pragul de 80-85 de dolari per baril. Aceasta crestere ar fi sustinuta de teama investitorilor si de speculatii.
Intr-un scenariu pesimist, marcat de un razboi pe scara larga si blocarea totala a stramtorii, consecintele ar fi catastrofale. Analistii Frames estimeaza ca pretul ar putea atinge niveluri record, variind intre 100 si 120 de dolari per baril.
O astfel de explozie a preturilor ar declansa un val inflationist global, fortand bancile centrale sa mentina sau sa majoreze ratele dobanzilor, ceea ce ar putea arunca economia mondiala intr-o recesiune profunda.
Criza gazelor naturale lichefiate
Desi petrolul tine prima pagina a ziarelor, piata gazelor naturale ar suferi o lovitura la fel de dura. Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL). Singura ruta maritima pentru exporturile sale este tocmai Stramtoarea Ormuz. O blocada ar taia accesul Europei si al Asiei la o sursa vitala de energie.
,,Preturile pe bursele europene de gaze ar exploda instantaneu, amintind de criza energetica din anii trecuti. Tarile dependente de importuri ar fi fortate sa rationalizeze consumul industrial pentru a proteja rezervele destinate populatiei. Si noi, in Romania, ar urma sa fim afectati direct pentru ca importam cantitati semnificative de gaze. Un pret mai mare la nivel international ar duce rapid la cresterea preturilor’’, afirma Negrescu.
Efectul de domino asupra lanturilor de aprovizionare
Dincolo de energie, un conflict ar perturba grav transportul maritim de marfuri la nivel global, generand un efect de domino asupra tuturor industriilor.
Potrivit expertilor de la Frames, piata asigurarilor maritime este un barometru extrem de sensibil la riscul geopolitic. In perioade de conflict, navele care tranziteaza zone considerate periculoase trebuie sa plateasca "prime de risc de razboi" (War Risk Premiums - WRP). Acestea sunt asigurari suplimentare, obligatorii pentru a acoperi daunele potentiale cauzate de acte de razboi, terorism sau piraterie.
”Inainte de intensificarea conflictului, prima de risc pentru tranzitarea Marii Rosii si a Stramtorii Ormuz era neglijabila, reprezentand doar o fractiune de procent din valoarea navei. In contextul actual, aceste prime au explodat, ajungand la procente semnificative din valoarea navei (de exemplu, de la 0.01% la 1% sau chiar mai mult). Pentru o nava portcontainer de mari dimensiuni, a carei valoare poate depasi 100 de milioane de dolari, acest lucru inseamna un cost suplimentar de sute de mii de dolari pentru o singura trecere”, arata analiza.
Potrivit expertilor, ruta ocolitoare pe la sudul Africii adauga intre 10 si 14 zile la durata unei calatorii din Asia catre Europa.
Conform analizei Frames, intarzierile in livrari ar da peste cap lanturile de aprovizionare globale ("supply chains"). Fabricile din Europa sau America de Nord pot ramane fara componente vitale (de la cipuri la piese auto), ceea ce duce la opriri ale productiei. Retailerii pot ramane cu rafturile goale. Aceasta lipsa de produse (scaderea ofertei) in fata unei cereri constante duce inevitabil la cresterea preturilor.
Scenarii de business in umbra conflictului
Potrivit expertilor, companiile romanesti trebuie sa se pregateasca pentru o volatilitate extrema si sa dezvolte strategii de rezilienta.
Primul scenariu vizeaza industriile dependente de transport si energie. Companiile de logistica, producatorii de masini si retailerii s-ar confrunta cu o contractie severa a marjelor de profit. Costurile de productie ar creste, iar capacitatea de a transfera aceste costuri catre consumatori ar fi limitata de scaderea puterii de cumparare. Aceste afaceri trebuie sa isi regandeasca urgent lanturile de aprovizionare, mutand productia mai aproape de pietele de desfacere, un proces cunoscut sub numele de nearshoring.
Al doilea scenariu aduce in prim-plan oportunitatile din sectorul energetic. Companiile care extrag petrol si gaze in zone sigure, cum ar fi Statele Unite sau Marea Nordului, ar inregistra profituri record pe termen scurt.
”Razboiul din Iran si instabilitatea din regiune nu reprezinta doar o criza geopolitica, ci si un soc economic major”, spune Negrescu.
Combinatia dintre primele de risc uriase, devierile costisitoare ale rutelor de transport, cresterea preturilor la energie si perturbarea lanturilor de aprovizionare creeaza un mediu propice pentru o noua crestere a inflatiei globale. Bancile centrale, care abia incepusera sa controleze inflatia post-pandemica, s-ar putea confrunta cu o noua provocare majora, fiind fortate sa mentina dobanzile ridicate, ceea ce ar putea incetini si mai mult cresterea economica globala, mai arata analiza firmei de consultanta Frames.