Promulgarea noii legi care modifica regimul Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA), institutie esentiala in architecturea pietei de asigurari, marcheaza cel mai amplu exercitiu de reconstructie juridica din ultimii ani. Textul adoptat de Parlament si promulgat pe 3 decembrie 2025 reprezinta o reasezare profunda a relatiilor dintre pagubiti, asiguratori si stat, redefinind rolul jucat de FGA in momentele de criza ale pietei.
Legea introduce, pentru prima data, termene ferme pentru analizarea si solutionarea cererilor de plata: FGA este obligat sa emita un raspuns in maximum trei luni si sa efectueze despagubirea intr-un interval similar. Neplata la timp nu mai ramane o consecinta pasiva a incarcarii administrative, ci devine un comportament sanctionabil prin dobanda penalizatoare. Intr-o piata in care platile intarziate au devenit aproape o regula in perioadele de faliment, aceasta schimbare muta responsabilitatea din abstract in concret: Fondul nu mai poate invoca ritmul intern ca scuza, pentru ca ritmul este impus prin lege.
O transformare de fond priveste regimul limitelor de despagubire, unul dintre cele mai sensibile aspecte pentru pagubiti. Legea elimina plafonul general, de 500.000 de lei, aplicat anterior tuturor despagubirilor si il inlocuieste cu un mecanism substantial mai favorabil consumatorilor: FGA va plati in limita „limitei maxime de raspundere a asiguratorului” care a emis polita RCA.
Iar aceasta limita nu este una fixa, ci este definita drept cea mai mare valoare dintre limita prevazuta de legea statului unde s-a produs accidentul si limita contractuala a politei. Practic, protectia pagubitului urca la nivelul cel mai ridicat recunoscut fie de legislatie, fie de contractul RCA, aliniind sistemul romanesc cu standardele Directivei (UE) 2021/2118. In dosarele grave, de natura sa depaseasca pragurile standard, aceasta ajustare poate face diferenta intre recuperarea integrala si pierderi masive.
Legislatia RCA prevede ca asiguratorul soferului care a produs accidentul este obligat sa achite despagubiri in limita a peste 6,07 milioane de euro pentru vatamari corporale si deces si de 1,22 milioane de euro pentru daune materiale limita este de.
Totodata, legea aduce si o regandire a modului in care Fondul isi gestioneaza prioritatile. Pentru prima data, legea recunoaste explicit ca unele situatii trebuie tratate cu o urgenta morala: cererile depuse de descendentii minorilor decedati in accidente rutiere, ale persoanelor care si-au pierdut capacitatea de munca sau ale celor care beneficiaza de rente lunare devin prioritare in ordinea de procesare. Acest mecanism nu este o simpla derogare procedurala, ci un gest legislativ care introduce in logica administrativa o doza necesara de umanitate.
In plan institutional, legea redefineste relatia dintre FGA si asiguratori, romani sau europeni. Protectia Fondului se extinde si la situatiile de lichidare care nu au la baza insolventa, o nuanta esentiala intr-o piata cu structuri corporative variate si prezente multinationale. De asemenea, sunt introduse mecanisme sofisticate de cooperare cu organisme similare din alte state membre, inclusiv proceduri de rambursare pentru dosare transfrontaliere. Este o recunoastere a realitatii: accidentele auto si politele RCA nu se mai consuma doar in granitele unui singur stat, iar legislatia trebuie sa reflecte mobilitatea europeana.
In mod neasteptat pentru arhitectura traditionala a Fondului, legea deschide calea catre instrumente financiare active. FGA va putea, de acum, sa se imprumute de la Guvern in situatii exceptionale, cu garantia statului, atunci cand resursele proprii nu mai sunt suficiente. Altfel spus, statul isi asuma explicit rolul de creditor de ultima instanta al mecanismului de garantare. Totodata, Fondul primeste dreptul de a incheia contracte similare reasigurarii si de a presta servicii generatoare de venit, precum constatarea de daune pentru asiguratori. Aceasta recalibrare financiara creeaza premisele unui Fond mai robust, mai flexibil si mai putin vulnerabil in fata unor falimente de mari dimensiuni, cum a fost cazul marilor colapsuri din ultimii ani.
Un alt capitol consistent al legii priveste disciplina si responsabilitatea. Pentru prima data, regimul sanctionator acopera simetric atat asiguratorii si conducerea lor, cat si FGA si conducerea Fondului. Amenzile pot ajunge pana la 500.000 lei pentru companiile care nu isi indeplinesc obligatiile de raportare sau transmitere a documentelor, iar membrii conducerii pot fi amendati individual. In oglinda, Fondul insusi poate fi sanctionat pentru depasirea termenelor de analiza sau plata, o prevedere care a lipsit pana acum si care consolideaza ideea ca protectia pagubitilor nu este un serviciu facultativ, ci o obligatie legala.
Noua lege introduce si definiri mult mai clare ale notiunilor fundamentale: cine este „persoana prejudiciata RCA”, ce inseamna creditor direct sau indirect, cum opereaza rambursarile transfrontaliere. Intr-o legislatie care a functionat mult timp cu zone de ambiguitate, aceste clarificari creeaza o harta juridica mai limpede si reduc spatiul pentru interpretari divergente.
Noua lege transforma FGA dintr-o institutie care „gestioneaza falimente” intr-una care poate preveni efectele devastatoare ale unui faliment prin mecanisme financiare solide, proceduri accelerate si o integrare completa in ecosistemul european al protectiei pagubitilor.
Presedintele Nicusor Dan a semnat miercuri Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor si a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa (PL-x 192/25.03.2024).
Legea promulgata fusese adoptata de Parlament pe 12 noiembrie 2025, dupa aproape un an de intarzieri si multiple amanari in Camera Deputatilor, forul decizional in acest caz. Proiectul trecuse de Senat inca din martie 2024.