Invazia Rusiei in Ucraina a incetinit rapid procesul de recuperare economica dupa pandemia COVID-19, asezand economia mondiala pe o traiectorie descendenta de dezvoltare, dar si de accelerare a inflatiei.
Cele mai recente previziuni economice ale OECD prevad o decelerare brusca a cresterii globale, care va ajunge la aproximativ 3% in acest an si la 2,8% in 2023, cu mult sub nivelul de redresare prevazut in estimarile din decembrie anul trecut.
Impactul economic si social al razboiului este cel mai accentuat in Europa, unde se afla cele mai multe tari afectate si din cauza dependentei de importurile de energie si al fluxurilor de refugiati.
Inflatia ridicata erodeaza veniturile gospodariilor, afectandu-le in mod deosebit pe cele vulnerabile. Riscul unei crize alimentare grave ramane ridicat pentru cele mai sarace economii din lume, din cauza riscului ridicat de penurie si a costurilor ridicate.
Cresterile suplimentare ale preturilor la alimente si energie si blocajele persistente din lantul de aprovizionare sunt factori-cheie care determina ca inflatia sa atinga un nivel maxim si sa ramana acolo pentru o perioada mai lunga decat se preconiza anterior. In unele economii dezvoltate, se asteapta ca inflatia sa atinga in prezent niveluri nemaiintalnite din anii 70. Presiunile asupra costurilor ar trebui sa inceapa sa se atenueze, impactul cresterii ratelor dobanzilor incepand sa se faca simtit pana in 2023. Cu toate acestea, se preconizeaza ca inflatia de baza va ramane in continuare la sau peste intervalele tinta ale bancilor centrale in multe economii dezvoltate.
"Tarile din intreaga lume sunt afectate de preturile mai mari ale materiilor prime, care se adauga la presiunile inflationiste si diminueaza veniturile si cheltuielile reale, ceea ce afecteaza negativ redresarea", a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OECD. "Aceasta incetinire este direct imputabila razboiului de agresiune Rusiei, care provoaca scaderea veniturilor reale, o crestere economica diminuata si mai putine oportunitati de angajare in intreaga lume."
Incertitudinea in ceea ce priveste viitorul se mentine ridicata. Nu stim cat va mai dura razboiul Rusiei impotriva Ucrainei si cat de mult se poate inrautati.
Multe economii subdezvoltate si piete emergente vor fi puse si mai mult la incercare de cresterea preturilor la alimente si energie, de incetinirea cresterii cererii pe pietele lor de export si de potentialul iesirii de capital pe masura ce ratele dobanzilor cresc in tarile avansate.
In plus, pandemia nu s-a incheiat - pot aparea variante mai agresive sau mai contagioase, iar politicile "zero Covid" din China pot continua sa perturbe lanturile de aprovizionare.
"Perspectivele dau de gandit, iar lumea plateste deja pretul pentru agresiunea Rusiei", a declarat economistul-sef Laurence Boone. "Alegerile facute de factorii de decizie si de cetateni vor fi cruciale pentru a determina cat de mare va fi acest pret si cum va fi impartita povara. Foametea nu este un pret pe care lumea ar trebui sa il plateasca".
O mai mare cooperare internationala este esentiala pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare. Reducerea restrictiilor la export, care determina cresterea preturilor la nivel mondial, intensificarea eforturilor de transport al produselor de baza din Ucraina si un ajutor direct orientat ar ajuta tarile afectate de actualele perturbari.
Protejarea gospodariilor cu venituri mici de efectele economice ale razboiului trebuie sa fie o prioritate zero pentru guverne. Cu toate acestea, cea mai buna optiune din punct de vedere politic pentru a oferi un astfel de sprijin este prin masuri fiscale temporare, bine directionate.
Asa cum prezinta si raportul OECD, la nivel local, in Romania, scaderea incidentei cazurilor de COVID-19 dupa un varf la inceputul lunii februarie si ridicarea masurilor anti-Covid a sustinut cererea interna. Increderea mediului de afaceri a ramas ferma, dar intreruperile din cadrul lantului de aprovizionare si cresterea preturilor la energie si alimente, exacerbate de razboiul din Ucraina, au incetinit activitatile in special in industria prelucratoare, transporturi si agricultura. Inflatia de doua cifre a devenit din ce in ce mai generalizata, dar presiunile generate de salarii au ramas limitate pana in prezent. In timp ce deficitul de forta de munca s-a inrautatit in unele sectoare, rata somajului s-a stabilizat peste nivelul din 2019.
Mai multe informatii puteti gasi aici, de unde puteti si descarca raportul OECD.
Sursa foto: OECD ECONOMIC OUTLOO