Pentru ca tarile emergente din Europa Centrala si de Est sa atinga un ritm rapid de dezvoltare economica, atragerea investitiilor straine directe (ISD) este esentiala. Pe termen mediu si lung, aceste investitii contribuie la stabilitatea economica si la imbunatatirea standardelor de viata. Astfel, ISD genereaza oportunitati de angajare si stimuleaza cresterea productivitatii prin transferul de tehnologie, know-how si competente manageriale.
De asemenea, ele diversifica baza industriala a acestor tari, reducand dependenta de importuri in domenii cheie si sporind rezilienta economiilor locale la socuri externe. In plus, capitalul atras favorizeaza inovatia si faciliteaza accesul companiilor locale pe pietele internationale. Astfel, cresterea atractivitatii tarilor pentru ISD devine un obiectiv strategic in contextul competitiei regionale si globale, inclusiv in contextul fenomenului recent, dar aparent tot mai accentuat, de “reshoring” (fenomen determinat de contextul geopolitic al ultimilor ani si opus, ca sens de actiune, celui de diversificare regionala si globala a activitatilor companiilor).
Romania, in special, trebuie sa valorifice aceste oportunitati, iar accentul nu trebuie pus doar pe dezvoltarea infrastructurii (chiar daca avem nevoie sa recuperam cat mai rapid decalajul mare creat in timp in defavoarea noastra). Infrastructura are efecte favorabile in lant pentru evolutia economica, dar trebuie mers in paralel cu programe care sa adreseze direct nevoia de a mentine ritmul de crestere a productivitatii activitatilor de tip ISD. Totodata, trebuie continuat sa actionam cu un spectru larg de masuri pentru cresterea competitivitatii pe pietele externe: imbunatatirea cadrului legal, reducerea birocratiei in interactiunea dintre mediul de afaceri si administratia publica, o conduita fiscala previzibila si usor de aplicat, mentinerea unui mediu concurential, sanctionarea ferma si fara exceptii a practicilor incorecte pentru a pastra conditii egale pentru toate companiile pe domenii specifice de activitate, o functionare mai echilibrata a pietei muncii, sustinerea accesului la programe de formare adaptate nevoilor de astazi si de maine ale angajatorilor, sprijinirea cercetarii aplicate in parteneriat cu mediul de afaceri, asigurarea in continuare a accesului la programe de finantare.
1. Investitiile in tarile emergente din Europa Centrala si de Est reprezinta in continuare o buna oportunitate pentru investitorii care doresc sa isi diversifice portofoliile si sa profite de potentialul alert de crestere economica al regiunii (eng. “catching-up”).
Afirmatia nu este exagerata, chiar daca o serie de factori exogeni, in special cu manifestare recenta, influenteaza atractivitatea Europei ca destinatie pentru investitori. Pandemia de COVID-19 a determinat rupturi semnificative ale lanturilor de distributie si o reorientare strategica in acest sens, ajungandu-se chiar pana la punerea sub semnul intrebarii a modelului bazat pe globalizare si la agrearea unor modele alternative de dezvoltare, care sa raspunda noilor necesitati si provocari economice. Socul pandemic a fost in scurt timp dublat de conflictul din Ucraina, care a indus un sentiment crescut de incertitudine, in special in arealul tarilor limitrofe acestui focar. Costurile energiei, inflatia, dar si probleme mai vechi, de fond, legate de criza climatica si cea demografica se adauga la noua imagine de ansamblu. Cresterile ratelor dobanzilor aplicate de bancile centrale, incetinirea ritmului cresterii economice, dar si deteriorarea relatiilor economice cu Rusia au conturat, in esenta, o noua realitate in Europa.
In acelasi timp insa, nici atuurile nu pot fi neglijate, intr-o Uniune Europeana care a demonstrat valorile care au consacrat-o. In timpul crizelor recente, Uniunea a oferit un exemplu puternic de solidaritate si rezilienta, pastrand in acelasi timp ca obiectiv primordial transformarea pentru lumea viitorului, o lume “verde”, incluziva, digitalizata. Totodata trebuie afirmat ca tarile UE si-au dovedit rezilienta depasind asteptarile – ratele inflatiei desi aflate peste tintele multianuale, sunt pe un trend descendent relativ alert, iar activitatea economica se estimeaza ca va creste treptat in 2024 sustinuta de investitii, dar si de revenirea consumului, potrivit celui mai recent Raport privind previziunile economice al Comisiei Europene.
In contextul european general si in pofida crizelor recente, tarile din Europa Centrala si de Est raman ancorate pe o traiectorie in general pozitiva, avand drept motor specific al cresterii accesarea de fonduri UE. In conditiile mentinerii previziunilor unei cresteri economice superioare celei din tarile vestice, acestea isi pastreaza atractivitatea ca destinatii de fructificare a capitalurilor investitionale. Apartenenta la UE, evolutia economica pozitiva a ultimilor ani, progresele semnificative pe zona de digitalizare, dar si preocuparea pentru crearea unui mediu legislativ propice investitiilor straine au transformat tarile central si est-europene in destinatii extrem de atractive pentru investitori.
2. Multe tari din Europa Centrala si de Est au cunoscut o dezvoltare semnificativa si au atras tot mai multe investitii straine directe in ultimii ani. Interesul investitorilor s-a datorat cresterii economice, fortei de munca superior calificate si locatiei strategice.
Dincolo de trasaturi si avantaje comune (apartenenta la UE, statutul de membru sau candidat OCDE, disponibilitatea fondurilor europene, cadrul european de reglementare), fiecare dintre tarile centrale si est europene, prezinta avantaje individuale si particularitati care le diferentiaza in abordarea privind atragerea ISD.
Spre exemplu, atractivitatea Poloniei ca destinatie pentru investitorii straini este sustinuta de preocuparea pentru dezvoltarea unui cadru legal propice investitiilor, de renumita eficienta in accesarea si utilizarea fondurilor europene si, nu in ultimul rand, de orientarea pro-europeana demonstrata la alegerile de la finalul anului 2023.
Confirmarea Poloniei ca destinatie ofertanta pentru investitori este sustinuta si de ratingurile impresionante: A2 (Moody’s) si A- (Standard&Poor’s si Fitch), valori ce indica 4 sau chiar 5 trepte peste nivelul “non-investitional”. Chiar daca in 2023, economia Poloniei a inregistrat o crestere sub cea previzionata, de doar 0,2%, asteptarile pentru 2024 sunt de accelerare la 2,7% (cea mai recenta prognoza a Comisiei Europene).
Agentia Poloneza pentru Investitii si Comert (PAIH) a anuntat un record al investitiilor straine directe in 2023 care vor fi implementate prin agentie, estimat la peste 7,4 miliarde euro, un cuantum aproape dublu fata de cel din 2022.
In acelasi timp, este de remarcat consolidarea pozitiei Poloniei in sectorul semiconductorilor, prin investitia anuntata de Intel, cu un rol crucial in determinarea avansului tehnologic si deci implicit, in transformarea lumii noastre datorita tehnologiei, transformare la care asistam deja de o buna perioada de timp. Dezvoltarea fara precedent in domeniul inteligentei artificiale, Internet of Things (IoT) sau al retelelor 5G si implicatiile pentru toate sectoarele economice sunt nemijlocit legate de evolutia sectorului semiconductorilor. Sa ne amintim ca doar cu cativa ani in urma, am asistat la o scadere a productiei de semiconductori, agravata de debutul pandemiei de COVID-19 suprapus peste dificultatile deja existente in a raspunde unei cereri in crestere (accentuat inclusiv de fenomenul de “friend-shoring” indus de tensiunile recente intre SUA si China), ceea ce a determinat o serie de efecte negative in diverse industrii, variind de la indisponibilitatea unor produse pana la cresterea preturilor.
Nu in ultimul rand, Polonia este recunoscuta pentru sectorul IT, extrem de dinamic, cu peste jumatate de milion de specialisti bine pregatiti.
La randul sau, Republica Ceha este in topul tarilor central si est europene in ceea ce priveste fluxul de ISD, atingand 9,3 miliarde euro in 2022, in crestere fata de 2021 (UNCTAD's World Investment Report 2023).
Printre proiectele importante de investitii straine directe dezvoltate in Cehia in ultimii ani se numara cele din sectorul de cercetare si dezvoltare ale unor giganti tehnologici precum IBM si Honeywell, cu sustinerea politicilor guvernamentale locale care ofera stimulente pentru proiectele de inalta valoare adaugata, in special in domenii precum IT, nanotehnologie si stiinte aplicate. Totodata, Republica Ceha este un hub important pentru industria auto, companii precum Skoda Auto (parte a Volkswagen Group) si Hyundai Motor Company continuand sa investeasca masiv in modernizarea si extinderea capacitatilor locale de productie. In industria prelucratoare, investitori din Japonia si Coreea de Sud au realizat investitii semnificative in fabrici si facilitati de productie, contribuind la cresterea capacitatii industriale a tarii.
CzechInvest, agentia guvernamentala de promovare a investitiilor care opereaza sub Ministerul Industriei si Comertului, a promovat activ atragerea de investitii straine in special din partea unor companii de tehnologie. Totodata, CzechInvest ofera asistenta in timpul implementarii proiectelor de investitii, servicii de consultanta pentru investitorii straini care intra pe piata ceha, sprijin pentru furnizori si asistenta pentru dezvoltarea firmelor nou infiintate care favorizeaza inovarea.
Si Ungaria a atins un nou nivel record al ISD in 2023, depasind 13 miliarde euro, un nivel dublu fata de recordul anului precedent, de 6,5 miliarde euro, conform HIPA (Agentia Maghiara de Promovare a Investitiilor). Ca si in anii anteriori, Ungaria a atras un volum mare de investitii in industria automobilelor, in special cele electrice, demonstrand preocuparea pentru transformare si adaptare la noile exigente ale economiei si societatii. Astfel, Ungaria devine un jucator important in acest sector, cu perspective de a ajunge al doilea mare producator de baterii auto electrice din lume. Este o performanta remarcabila, cu un impact major pe termen mediu asupra intregii economii. De asemenea, este de remarcat ca Ungaria a devenit destinatia predilecta de investitii in zona pentru unele tarile asiatice (China, Coreea de Sud sau Japonia), tari care furnizeaza aproape 82% din fluxul total al ISD.
In Bulgaria, fluxul net de investitii straine directe a crescut in 2023, ajungand la 3,37 miliarde de euro, conform bancii centrale.
Spre deosebire de tarile anterior mentionate, Bulgaria ramane atractiva in primul rand pentru costurile mici cu forta de munca si pentru nivelul scazut al impozitarii. In acelasi timp insa, persista ingrijorari cu privire la situatia politica, birocratie si lipsa de predictibilitate cauzata de schimbari relativ frecvente ale cadrului legal. Sectoare importante, cum sunt turismul, serviciile, logistica au fost afectate puternic de pandemia Covid-19, iar razboiul din Ucraina a provocat ruperea lanturilor de distributie si a contribuit la cresterea inflatiei.
In 2022, investitiile straine directe in Romania au atins un nivel record de peste 10 miliarde de euro, o crestere de 12,3% fata de 2021 (BNR - Investitiile straine directe in Romania in anul 2022). Acest avans a fost sprijinit de o multitudine de factori favorabili, unii dintre ei fiind doar de natura conjuncturala, in vreme ce altii au reflectat relaxarea restrictiilor pandemice, dar si rezilienta climatului investitional romanesc, in ciuda tensiunilor geopolitice si a crizei energetice.
Investitiile s-au concentrat in principal in industrie, comert si servicii financiare si de asigurari. In anul 2023, ISD au scazut insa la circa 6,6 miliarde de euro. Nivelul din 2023 este inferior inclusiv celui consemnat in 2021, anterior declansarii de catre Rusia a razboiului impotriva Ucrainei, dar se plaseaza totusi pe un palier vizibil superior celui din anii pre-pandemici.
Datele din contul financiar al balantei de plati privind structura fluxului net al ISD arata ca toate cele trei categorii importante de componente au avut un aport la scaderea din anul 2023. De asemenea, se observa ca investitiile straine directe sub forma aportului la capitalurile proprii ale firmelor romanesti au consemnat in 2023 al doilea an consecutiv de scadere si s-au plasat la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 19 ani. In acelasi timp insa, profitul reinvestit a ramas la unul dintre cele mai ridicate niveluri din perioada mentionata.
Un element pozitiv ce poate fi observat in figura de mai sus este faptul ca, pe ansamblul intregului interval analizat, cele doua elemente ale participatiilor la capitalurile proprii mentionate anterior raman dominante in raport cu cuantumul instrumentelor de natura datoriei. Astfel, in luna martie 2024 (conform celor mai recente date disponibile privind soldul ISD conform principiului directional), participatiile la capitalurile proprii au consemnat cea mai ridicata pondere din totalul soldului ISD in Romania din ultimii 10 ani, de aproximativ 72,7 %.
In cazul Romaniei, necesitatea finantarii deficitului de cont curent prin surse negeneratoare de datorie este un argument pentru mentinerea masurilor de incurajare a ISD, alaturi de o absorbtie ridicata a fondurilor europene de tip “transferuri de capital”.
Multe dintre detaliile privind structura investitiilor straine pe tari, regiuni si tipuri de activitati nu sunt deocamdata disponibile pentru anul 2023, dar este util sa observam ca la finele anului 2022 soldul ISD de circa 108 miliarde de euro era format in majoritate (65,8%) de investitii de tip “greenfield”. Polarizarea la nivel de regiuni se mentine, insa, la un nivel ridicat si din perspectiva atragerii ISD: regiunea Bucuresti-Ilfov se plasa pe prima pozitie, cu o pondere de 62,7% din soldul ISD. In ceea ce priveste tarile partenere din care provin investitorii, Germania se plaseaza pe prima pozitie conform criteriului investitorului final cu 14,9%, iar Tarile de Jos conduc in clasamentul investitorilor imediati (criteriu care tine cont de rezidenta investitorului care detine in mod direct participatiile la capital), cu 21,9%.
Tot la nivelul anului 2022 observam ca, desi ISD sub forma de capital au avut ponderea cea mai ridicata in totalul fluxurilor, investitorii straini si companiile locale au continuat sa utilizeze intr-o proportie semnificativa si instrumentele de datorie.
Astfel, datoria externa bruta a companiilor beneficiare de ISD a reprezentat 47,3% din totalul datoriei externe a Romaniei in 2022. Cresterea ISD implica in mod natural si o amplificare a remunerarii acestora, astfel ca veniturile nete ale nerezidentilor au crescut cu 36,8%, ajungand la peste 12 miliarde de euro, in special datorita dinamicii ascendente a profiturilor nete ce au revenit investitorilor straini din totalul profiturilor intreprinderilor de tip ISD. Este de mentionat si faptul ca in anul 2022, jumatate din aceste profituri au fost reinvestite in Romania.
Statistica publicata de banca centrala pentru anul 2022 evidentiaza insa si un alt efect al cresterii ISD, pentru care exista preocupare deoarece se asociaza cu unele probleme structurale (pe partea de oferta) care sunt inca specifice economiei romanesti, in pofida dezvoltarii din ultimii ani. Asadar, din cauza caracterului deficitar al productiei interne (cantitativ, dar si din perspectiva competitiva privind design-ul, calitatea si pretul), firmele beneficiare de ISD recurg adesea la importuri pentru realizarea obiectivelor de investitii. Datele arata ca, pentru anul 2022, cifra de afaceri a intreprinderilor ISD a crescut cu 30,2%, exporturile de bunuri au crescut cu 19,3%, insa in acelasi timp importurile au crescut si ele cu 27,5%.
Cu toate acestea, ca element conjunctural, trebuie mentionat ca o parte semnificativa din cresterea valorii importurilor de bunuri din ultimii doi ani poate fi atribuita majorarii preturilor la materii prime si energie si, mai recent, inflatiei generale.
Fiind o economie emergenta, la fel ca celelalte economii aflate intr-un stadiu similar de dezvoltare, Romania atrage mult mai multe investitii directe din strainatate comparativ cu cele pe care companiile romanesti le realizeaza in afara tarii.
Totusi este imbucurator sa observam ca investitiile romanesti in afara tarii au totalizat in anul 2022 circa 1,2 miliarde de euro, fiind de aproximativ cinci ori mai mari fata de 2021, astfel ca soldul acestora a depasi pragul de 4,4 miliarde de euro. Principalele destinatii imediate au fost Tarile de Jos, Cipru si Republica Moldova.
Coroborand cele doua figuri de mai sus, putem afirma ca, desi raportat la PIB, Romania atrage anual ISD la un nivel mai redus comparativ cu Cehia sau Polonia, dinamica acestora este una favorabila pe ansamblu, in special avand in vedere climatul economic si geopolitic volatil de pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, reducerea de amploare a valorii ISD din primul an pandemic (desi considerabil mai putin amplu comparativ cu scaderile inregistrate in criza din 2008-2009), a fost urmata de cresteri puternice in 2021 si 2022. De aceea, cuantumul din 2023 (mai redus fata de 2022 si 2021) poate fi interpretat ca o normalizare a situatiei si o reasezare pe un trend care ramane ascendent pe termen mediu, dar intr-un un ritm mai apropiat de conditiile actuale din economia locala, in contextul vulnerabilitatilor ce afecteaza perceptia investitorilor straini fata de noi (deficitele gemene), in etapa curenta de dezvoltare pe care o parcurgem, dar si in contextul tensiunilor geopolitice locale si globale, care se dovedesc a fi mult mai persistente decat ne-am asteptat.
Datele prezentate in Figura 5 arata ca, pentru trimestrul I al anului curent, evolutia lunara a ISD este similara celei observate pe parcursul aceleiasi perioade din 2021 si 2023, dar mai redusa comparativ cu 2022. Aceasta observatie trebuie insa coroborata cu faptul ca pentru 2024 estimarea oficiala (publicata de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza) indica un nivel al PIB nominal mai mare cu aproximativ 10 la suta fata de 2023 si cu 26 la suta fata de 2022.
Asadar, avem nevoie in a doua parte a anului curent de o imbunatatire a nivelului nominal al ISD atrase, comparativ cu 2023, pentru mentinerea unei ponderi a acestora in PIB superioare nivelului de circa 2 la suta din 2023, care este oricum mai redusa comparativ cea din anii pre-pandemici, 2016-2019.
3. Regiunea Europei Centrale si de Est s-a confruntat in ultimii ani cu amenintari similare, dar si cu multe oportunitati comune de dezvoltare.
Tarile din Europa Centrala si de Est au fost afectate in ultimii ani de numeroase crize, ca de altfel o mare parte a tarilor lumii, confruntandu-se cu perturbari ale activitatii economice, ale lanturilor de aprovizionare si cu provocari privind ocuparea fortei de munca.
Eforturile de redresare economica, masurile de stimulare fiscala si sprijinul acordat intreprinderilor, au fost esentiale pentru restabilirea cresterii si pentru consolidarea rezistentei impotriva unor potentiale socuri viitoare.
Reformele structurale care vizeaza imbunatatirea mediului de afaceri, cresterea competitivitatii si atragerea investitiilor sunt vitale pentru stimularea cresterii economice. Tarile ECE implementeaza reforme in domenii precum impozitarea, reglementarea, infrastructura, educatia si inovarea pentru a creste productivitatea si pentru a promova dezvoltarea durabila. Valorificarea resurselor UE si participarea la initiativele UE, cum ar fi European Green Deal sau Next Generation EU, pot sprijini cresterea economica si transformarea in regiune.
Inclusiv ca efect al alocarilor tintite al unei parti a fondurilor europene, regiunea ofera oportunitati de investitii in diverse sectoare, inclusiv productie, servicii, tehnologie, energie regenerabila, infrastructura si turism. Diversificarea economica dincolo de industriile traditionale si promovarea inovatiei, a antreprenoriatului si a digitalizarii contribuie la perspectivele de crestere pe termen lung.
Imbunatatirea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, digitala si sociala, imbunatateste conectivitatea, faciliteaza comertul si stimuleaza dezvoltarea economica. Investitiile in proiecte de infrastructura, sustinute de un mix intre finantarea publica si cea privata, contribuie la integrarea regionala, sporesc competitivitatea si potenteaza cresterea economica.
Abordarea provocarilor demografice, cum ar fi imbatranirea populatiei, tendintele de emigrare ori preferinta unor grupuri sociale de a ramane in afara pietei muncii, necesita politici care sa promoveze participarea fortei de munca, dezvoltarea competentelor si gestionarea migratiei. Investitiile in educatie, formare si invatarea pe tot parcursul vietii stimuleaza dezvoltarea capitalului uman si pot conduce, alaturi de preocuparea pentru inzestrare tehnologica, la mentinerea trendului de crestere a productivitatii muncii.
Instabilitatea politica poate genera incertitudini legate de politicile de investitii, modificari ale cadrului de reglementare si posibile perturbari ale operatiunilor comerciale.
4. Apartenenta la Uniunea Europeana, OCDE si alte forme de cooperare si integrare economica regionala si internationala sustin imbunatatirea guvernantei, un cadru general care incurajeaza mai mult dezvoltarea afacerilor, amplificarea comertului exterior si atractivitatea pentru investitorii straini.
In sine, calitatea de tara membra a UE are un impact pozitiv asupra perceptiei investitorilor; de exemplu, exista studii empirice care evidentiaza o legatura pozitiva semnificativa intre apartenenta la UE si fluxurile ISD.
In mod similar, si apartenenta la diverse organizatii internationale cu reputatie acumulata, poate avea un impact pozitiv asupra fluxurilor de investitii straine directe, cel putin prin perspectiva unei intariri a guvernantei economice si implicit a perspectivelor de evolutie favorabila a ratingului de tara. De pilda, tarile membre UE din Europa Centrala si de Est cu care ne comparam adesea in privinta fluxurilor de ISD sunt, totodata, membre ale OCDE sau se afla in proces de aderare, asa cum este cazul Romaniei si al Bulgariei.
Riscul politic perceput de investitorii straini poate fi diminuat prin apartenenta tarii de destinatie la diverse organizatii internationale, implicit prin aderarea la principiile si politicile promovate de respectivele organizatii, reducandu-se astfel gradul de incertitudine inerent investitiilor straine. Credibilitatea autoritatilor din tara de destinatie este dublata de conventiile aplicate de organizatiile internationale, ceea ce, asa cum este de asteptat, imbunatateste guvernanta locala, implicit si perceptia investitorilor prin diminuarea probabilitatii lipsei de consecventa a autoritatilor nationale in atitudinea fata de investitorii straini.
In plus, nu este de neglijat faptul ca politicile promovate de organizatiile internationale in domeniul investitiilor tind sa aiba un caracter mai stabil decat politicile promovate de guverne. Totodata, aderarea la o organizatie internationala asuma implicit angajamentul pe termen lung al guvernelor fata de politicile promovate de respectiva organizatie.
Aceasta potentiala garantie pentru investitorii straini este cu atat mai importanta pentru economiile emergente, prin afirmarea aderarii la principiile si politicile promovate de aceste organizatii. Drepturile de proprietate, principiul non-discriminarii fata de investitorii straini, tratamentul corect al acestora sunt aspecte importante ce stau la baza deciziilor de investitii. Apartenenta la organizatii internationale si alinierea la principiile promovate de acestea mentin deci credibilitatea angajamentelor guvernamentale privind sustinerea unui mediu adecvat si chiar propice derularii afacerilor.
5. Concluzii
Ideea de a creste constant investitiile ca motor al dezvoltarii economice nu este noua. Investitiile sunt un motor important al cresterii PIB, iar in timp acestea pot avea un efect de stimulare a exporturilor nete, impreuna actionand complementar pentru a echilibra contributia consumului la cresterea economica, asigurand, astfel, o structura mai robusta a economiei.
Pentru economiile emergente, este esentiala o focusare pe investitiile in infrastructura, care vor spori atractivitatea pentru investitori si competitivitatea companiilor. Totusi, este suboptimal ca intreg efortul investitional sa fie concentrat doar in acest domeniu. Este necesara si cresterea productivitatii si competitivitatii firmelor, ceea ce se poate realiza printr-o combinatie de masuri legislative, de finantare, de sustinere a cercetarii si inovarii, si prin dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale interne. Acest proces nu este simplu si necesita intotdeauna perseverenta si echilibru.
Imbunatatirea productivitatii prin cresterea inovarii si a investitiilor trebuie sa fie prioritara. Dezvoltarea infrastructurii are un rol important si contribuie, indirect, la sporirea productivitatii si a competitivitatii, dar nu trebuie sa neglijam investitiile legate direct de procesul de productie. Parafrazandu-l pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel si profesor de economie la Princeton University, productivitatea nu este chiar totul, dar pe termen lung este aproape tot ce conteaza, atunci cand ne referim la capacitatea unei tari de a imbunatati nivelul de trai al populatiei.